vineri, 24 aprilie 2015


Adrian Severin
July 28, 2014
Textul publicat la adresa de mai jos pune în discuție ideea că amenințările perfect sesizabile care ne înconjoară pe plan modial sunt semnul reluării Războiului de o sută de ani început în 1914 și care, trecând prin așa numitul al doilea război mondial și prin războiul rece, nu s-a putut termina încă în lipsa unei veritabile păci convenite între adeversari. Concluzia este că "armistițiul" din 1989 se va termina în curând prin reluarea ostilităților dacă nu se va defini pe cale consensuală o ordine globală nouă, aptă a oferi siguranță și stabilitate tuturor. Sper că acest text va fi un bun prilej de reflecție și eventual de dezbatere.
Power&Politics World » Războiul rece – etapă a primului război mondial de o sută de ani
știri, analize si comentarii politice si geopolitice
POWERPOLITICS.RO

  • Un Prospectiv .
    Iata un text in premiera in discursul romanesc--daca gresesc, sa ma atentioneze, va rog, careva! Este vorba de incadrarea situatiei mondiale in context istoric, cu un ochi la Romania. Meritul acestei incadrari este asamblarea evenimentelor recente     in asa fel incat cititorul atent poate INCEPE a face sens din cele ce se intampla si prea adesea par haotice. 

    Nu-i putin lucru, desi este un exercitiu de temeritate intelectuala ce risca a fi incomplet sau chiar incorect. Sper ca cititorii prospectivi sa contribuie, cu lectura, suggestiile, observatiile, criticile si prospectiunile proprii. In sensul acesta, am sa incep:

    1) Gasesc foarte potrivite analogiile dintre Rusia de acum si Germania din 1939, respectiv a China de azi si Germania din 1913/4.
    2) Este o vorba: It takes two to tango/Trebuie un cuplu pentru un tangou. Lipseste din analiza rolul britanicilor inainte de cele 2 razboaie in comparatie cu rolul americanilor dela septembrie 11 incoace.
    3) Foarte buna analiza la nivel micro si intermediar despre fermentul popular al razboaielor. "Nu sărăcia a împins lumea în război ci reaua distribuție a bogăției. Nu insecuritatea a creat nevroză geo-politică ci reaua distribuție a garanțiilor securității. Nu precaritatea drepturilor individuale a impus deteriorarea relațiilor de încredere între conduși și conducători, situație din care cei dintâi, sub presiunea așteptărilor populare, n-au mai știut ieși decât prin război, ci imprudenta escaladare a concursului identitar în condițiile nepunerii de acord a realității culturale cu realitatea geo-politică și geo-economică."
    4) Lipsesc detaliile la nivel macro ce arata presiunile sistemice actionand asupra lumii--Criza capitalista a precedat razboaiele, aranjamentele unei paci au viabilitate limitata de fortele perene ale geo-politicii si/sau cele emergente ale geo-economiei. Ultima propozitie de mai sus telegrafiaza partial aceasta idee.
    5) Abordarea practica schitata in punctele (a-h) denota idealismul omului de stat dintr-o tara mica/medie, singurul fel in care ar trebui adresati hegemonii, prezenti si viitori.
    ...

    Pareri personale: 

    In afara de vreo gaselnita a capitalismului vestic (tehnica si/sau tactica), Vestul nu poate scapa de ce ii e scris in frunte. Ultima data cand s-a confruntat cu o zguduiala oarecum similara era in anii 1970, desi presiunile la acel moment nu erau asa de mari ca acum. 

    Politicienii romani ar face bine sa iasa din somnambulismul cu care-si executa miscarile. Inainte de a casca gura pe pereti, ar trebui sa vada cum pot consolida fortareata Romania.

    Politicienii americani ar trebui sa invete istoria, incepand cu decaderea Imperiului Britanic. Istorici seriosi britanici spun ca decaderea imperiului lor a fost accelerata de belicozitate, mai cu seama inainte de Primul Razboi Mondial.

    Bizantul a mai rezistat aproape o mie de ani dupa caderea Romei. Caderile, desi inevitabile, pot fi incetinite.

  • Adrian Severin Atenție! Textul publicat de mine nu este un studiu exhaustiv. El nu este nici măcar un eseu de mari dimensiuni. L-am scris cu sentimentul nevoii unui "eseu de criză" sau al unui "eseu de alarmare". De aceea, fără îndoială, este incomplet. Avantajul unei asemenea abordări - dacă este un avantaj în asta - este relativa claritate a concluziei / mesajului: ne aflăm la capătul unui război de mai multe ori întrerupt dar niciodată terminat, care este pe punctul de a se relua cu efecte devastatore pentru protagoniștii săi dacă aceștia nu au înțelepciunea să convină o pace, cu ordinea specifică ei. Cei care cred că azi războiul mondial împlicând toate puterile globale este imposibil greșesc, amâgindu-se cu o iluzie. Plecând de la demonstrația mea minimală, se pot aduce completări sau face dezvoltări și nuanțări. Micul eseu se poate transforma într-un mare eseu sau într-un studiu de tip monografic. Eventuala dezbatere în cadrul acestui grup ar pute ajuta în realizarea unei asemenea dezvoltări. Ca om politic cu o oarecare experiență îmi dau seama, însă, că "timpul nu mai așteaptă" și că acțiunea pacifică este urgentă. Din păcate nu vedem decât ezitări belicoase. Un Prospectiv are perfectă dreptate: 1. decăderea imperiilor este accelerată de belicozitate (aș adăuga, de frivolitatea cu care imperiile bătrâne preferă să cheltuiască constant pentru securitatea prin război decât pentru dezvoltarea prin pace); 2. dispariția imperiilor este inevitabilă (căci nimic pe lume nu este etern) dar ea poate fi încetinită.

  • Adrian Severin Mă tem că vom triumfa în lupta noastră pentru intrarea în familia occidentală exact în momentul în care Occidentul, ca centru de iradiere a unei civilizații superioare și pol de putere globală, se va prăbuși. Un alt ghinion la șansă!

  • Smaranda Dobrescu Asa cum ne-a obisnuit Adrian Severin, prin experienta sa bogata in geostrategie si usurinta de a face conexiuni si predictii bazate pe cunoastere, de data aceasta ne obliga sa analizam situatia tulbure si instabila a lumii si din perspectiva istoriei ce se repeta cand conditiile se refac pe planuri asemanatoare. La cele expuse de Adrian in justificarea temerilor sale privind posibilitatea unui conflict mondial as mai pune in discutie: 1. Crizele economice majore ajung adesea si ele sa schimbe vechea ordine pe calea armelor. Coordonarea monetara internationala s-a intrerupt (Rajan-guvernatorul Bancii Centrale a Indiei) Efortul de a introduce si stabiliza moneda euro in scopul maririi integrarii europene si ca mijloc de a mentine coeziunea europeana pe fondul cresterii economice a Germaniei reunite este un semi esec, reactile eurosceptice si antieuropene fiind o dovada sustinuta si de rezultatul politicilor de austeritate si de limitare a suveranitatii nationale. Alunecarea spre miscari radicale este vizibila.2. In Statele Unite, coeziunea sociala intretinuta mai mult de un deceniu pe motivul necesitatii unitatii in fata pericolelor amenintarilor la adresa securitatii nationale,a capatat aspecte radicale prin incalcarea drepturilor omului si a intimitatii sale. De curand decidentii americani au elaborat un studiu in care sunt evidentiate pericolele la care ar fi expuse SUA prin limitarea interceptarilor 3. Normele de drept international nu sunt respectate sau sunt din ce in ce mai des liber interpretate. Capacitatea de interventie si actiune a ONU pare a fi in declin. Cu alte cuvinte este necesara o rediscutare a institutiilor de reglementare si interventie in problemele de securitate ca si a normelor de drept international printr-un acord global al tarilor. 4. Valorile umaniste ale iluminismului par sa se fi pierdut in larma globalizarii si polarizarii lumii, fapt ce prezinta lumea actuala ca un mediu impropriu desfasurarii armonioase a vietii. Traim intr-o lume injusta, resentimentara, inamicala, plina de primejdii. Noi, romanii, mai rau, traim dupa cum spune si Adrian intr-un mediu patologic in care decidentii fac zilnic declaratii belicoase, amenintatoare la adresa altora. E nevoie de tone de intelepciune spre a opri un timp implacabilul ceas al dezastrului.

  • Adrian Severin Toate cele spuse de Smaranda Dobrescu pot fi adăugate cu folos analizei mele spre a completa imagina crizei globale, a crizei de sistem în care se află lumea și pentru a-i demonstra gravitatea. 

    Criza economică, de fapt o criză a sistemului capitalist     și în special a capitalismului neo-liberal impus lumii în anii 90 sub acoperirea așa numitului "consens de la Washington", se suprapune situației descrise de mine agravându-o. Prin aceasta s-ar putea spune că lucrurile seamănă cu anul 1939/40 dar asemănarea nu este esențială. Cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de 1990 când problema principală era sărăcia, acum la originea crizei este reaua distribuție a bogăției, ca și în 1914. O altă deosebire este că în anii Marii Crize din care s-a ieșit prin al Doilea Război Mondial, liderii poltici nu știau ce să facă, în timp ce aveau sprijinul democratic spre a face ce trebuie. Astăzi conducătorii politici știu ce să facă dar nu știu cum făcând ce trebuie să păstreze susținerea populară. Asta vorbește despre criza democrației. În 2014 ca și în 1914 sistemul politic nu se mai bucura de credibilitate. Ceea ce aș mai spune aici este că dacă în 1990 ordinea post-belică ar fi fost negociată este posibil ca și această criză să fi fost evitată. 

    Celelalte aspecte sesizate de Smaranda sunt tocmai consecința dezordinii în care trăim atât vreme cât războiul început în 1914 și a cărui cea mai recentă etapă a fost războiul rece, nu s-a încheiat cu adevărat.

    Dincolo de toate acestea care nu fac decât să completeze argumentația, mesajul pe care eu am vrut să îl dau este că: a) omenirea se află în pragul războiului deși cei mai mulți lideri politici nu înțeleg acest lucru sau nu vor să îl înțeleagă; b) pentru evitarea războiului este urgent să se treacă la negocieri structurate și comprehensive pentru definirea unei noi ordini internaționale. (Aceasta va trebui să reformeze și actualul drept internațional și actualele instituții finanțatoare internaționale, la care se referă și Smaranda.)

  • Adrian Severin Scuze, în textul de mai sus când vorbesc de criza economică mă refer desigur la anii 1930-1940 iar nu la 1990.

  • Un Prospectiv .
    "a) omenirea se află în pragul războiului deși cei mai mulți lideri politici nu înțeleg acest lucru sau nu vor să îl înțeleagă; b) pentru evitarea războiului este urgent să se treacă la negocieri structurate și comprehensive pentru definirea unei noi     ordini internaționale. (Aceasta va trebui să reformeze și actualul drept internațional și actualele instituții finanțatoare internaționale, la care se referă și Smaranda"

    Care ar fi acei lideri politici, putini si puternici, care vor totusi razboiul? Printre candidatii mei la raspuns ar fi neoconii lumii. Tot pentru acestia, reformarea ordinii mondiale inseamna 'asculta comanda la mine, nu incerca sa faci ce fac eu!' Acestia tin lumea de fraieri...

la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)