Ce inseamna reforme structurale pe piata muncii? - 12 februarie 2015

Ce inseamna reforme structurale pe piata muncii – 12 februarie 2015

Smaranda Dobrescu

Odata cu organizarea negocierii salariilor la nivelul companiilor individuale, a devenit extrem de dificil, daca nu chiar imposibil sa folosesti un mecanism de coordonare care sa alinieze toate contractele de munca existente nevoii de a se mentine un anumit nivel al inflatiei. Nici sindicatele nici lucratorii nu pot coordona negocierile pentru mii de companii individuale. Si chiar daca acestea ar reusi, ele s-ar confrunta cu patronii preocupati doar de competitivitatea propriei companii, extrem de putin dispusi sa se aplece asupra situatiei intregii economii.

Astfel apare ca agenda de reforme structurale bazata pe sisteme flexibile de salarizare, agenda promovata de Comisie, se intoarce ca o razbunare. Exact in acest moment cand economiile zonei euro reclama in mod serios o coordonare superioara a salariilor iar contractele colective de munca la nivel centralizat au fost subminate, slabite sau desfiintate.
Ne-am astepta in consecinta ca CE sa-si domoleasca limbajul despre reformele structurale
Ce aflam in schimb din agenda Consiliului european de iarna? Cererea ca reformele majore de pe piata muncii cum ar fi descentralizarea contractelor de munca colective si flexibilizarea aranjamentelor salariale vor stimula crearea de locuri de munca!! Cu alte cuvinte, in loc sa se recunoasca faptul ca economia a devenit mult mai vulnerabila la socurile deflatiei prin dereglementarea sistemelor de formare a salariilor, decidentii europeni continua sa isi fluture victoria pretinzand ca aceste reforme vor crea joburi. Ramane de vazut cate slujbe se vor pierde cand va aparea a doua runda de efecte provenite din salarii si economia va intra in deflatie serioasa.
Troika noastra, Boc-Basescu-BNR nu s-a gandit cand a schimbat Codul Muncii si a desfiintat contractele colective de munca la nivel de tara si ramura? Deocamdata s-a reusit ca absolventii de studii superioare sa fie remunerati cu salariul minim. Urmeaza sa nu ne mai bucuram ca inregistram o inflatie mai mica, mai performanta ca niciodata si sa luam in serios deflatia ca fenomen macroeconomic extrem de periculos.

Top of Form

Bottom of Form

 Octavian Lupu Partea hazoasa este ca tinerii pun pe seama "comunismului" si "comunistilor" ceea ce li se intampla: somaj, salarii mici, lipsa unui viitor,etc. Din cate pot sa mi-aduc aminte somajul tinerilor si IMM-urile au fost dintodeauna caii de bataie ai UE. Masurile luate au fost intodeauna esecuri sau aproape esecuri, iar in conextul globalizarii si spectrului amenintator al TTIP solutiile pentru aceste probleme sunt pura retorica.

Smaranda Dobrescu Masura reformelor structurale pe piata muncii raspunde "nevoii" de dereglementare si de sustinere a unui stat slab, promovata conform viziunii PPE. Aceasta politica dicteaza prezentul tinerilor, varstnicilor, copiilor, maturilor care au indraznit sa viseze intr-o Europa a egalilor.

Comisia de control SRI chiar isi ia munca in serios? - 10 februarie 2015

Comisia de control SRI chiar isi ia munca in serios? – 10 februarie 2015

Andrei Alexandru

Audierea de ieri a conducerii SRI de către Comisia parlamentară de control a SRI s-a încheiat, așa cum era de așteptat, cu câteva declarații ”apă de ploaie”, având drept scop îngroparea subiectului. Am urmărit azi câteva comentarii făcute de invitați și de moderatori la televiziuni, din care rezultă că vajnicii noștri parlamentari ar face ei investigații mai aprofundate, dar nu le permite legea. Fals. Complet fals. Comisia de control a SRI are absolut toate mijloacele necesare investigațiilor, dacă dorește să le facă.
Pentru demonstrație și documentarea celor interesați, vă redau mai jos câteva paragrafe din: ”HOTĂRÂREA nr.30 din 23 iunie 1993 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii”, hotărâre în vigoare și azi.
”ART. 2
Dupa alegere, membrii comisiei depun in fata celor doua Camere urmatorul juramint:
"Eu,..............., jur sa pastrez secretul asupra documentelor, ...
ART. 3
Nimic din cele cuprinse in art. 2 nu va fi astfel interpretat incit sa impiedice comisia sa faca publice concluziile ori de cite ori va obtine ACORDUL BIROURILOR PERMANENTE ALE CELOR DOUA CAMERE ALE PARLAMENTULUI.(s.a.)
CAP. 2
ATRIBUTIILE COMISIEI
ART. 5
Comisia prevazuta la art. 1 exercita controlul concret si permanent asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii si are urmatoarele atributii:
a) verifica daca, in exercitarea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Informatii in domeniul sigurantei nationale, sint respectate prevederile Constitutiei si ale celorlalte acte normative;
b) examineaza cazurile in care s-au semnalat incalcari ale prevederilor constitutionale si ale altor dispozitii legale in activitatea Serviciului Roman de Informatii si se pronunta asupra masurilor ce se impun pentru restabilirea legalitatii;
c) analizeaza si cerceteaza, la cererea oricareia dintre comisiile perma nente pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala ale celor doua Camere, sesizarile cetatenilor care se considera lezati in drepturile si libertatile lor, prin mijloacele de obtinere a informatiilor privind siguranta nationala; examineaza si solutioneaza celelalte plingeri si sesizari ce-i sint adresate in legatura cu incalcarea legii de catre Serviciul Roman de Informatii; ...
g) controleaza modul de utilizare a fondurilor banesti destinate prin bugetul de stat, precum si constituirea si folosirea mijloacelor extrabugetare pentru Serviciul Roman de Informatii;
h) verifica modul de respectare a dispozitiilor legale privind functionarea regiei autonome, a societatilor comerciale de productie, institutiilor sanitare si asociatiilor cu caracter cultural-sportiv din cadrul Serviciului Roman de Informatii.
ART. 6
In exercitarea atributiilor prevazute in art. 5, comisia poate solicita Serviciului Roman de Informatii rapoarte, informari si explicatii scrise, documente, date si informatii si poate audia persoane in legatura cu problemele analizate.
ART. 7
Serviciul Roman de Informatii este obligat sa puna la dispozitia comisiei, in timp util, rapoartele, informarile, explicatiile, documentele, datele si informatiile solicitate si sa permita audierea persoanelor indicate de comisie.
Fac exceptie de la prevederile alin. 1 actiunile informative aflate in curs de executare, alte activitati operative pentru siguranta nationala, apreciate ca atare de comisie, la recomandarea Biroului executiv al Consiliului director al Serviciului Roman de Informatii, precum si mijloacele si metodele concrete folosite in munca de informatii, IN MASURA IN CARE NU CONTRAVIN CONSTITUTIEI SI LEGILOR IN VIGOARE. 

Bottom of Form

  Smaranda Dobrescu Ce rezultat se poate obtine in urma controlului Comisiei daca aceasta nu face uz de toate atributele sale iar SRI si le depaseste?
http://www.cotidianul.ro/comisia-parlamentara-de-control.../

Comisia parlamentară de control al SRI acoperă activităţi desfăşurate ilegal?!

Comisia parlamentară de control al SRI acoperă...

cotidianul.ro

  Octavian Lupu Haideti sa ne amintim ce dificila, a fost activitatea comisiei care a investigat cazurile de tortura ale CIA. S-a descoperit ca membrii comisiei erau urmariti si ascultati pas cu pas. Nu vedeti ca democratiile occidentale, astazi, sub pretextul luptei antiterorise, controleaza societatea mai abitir decat o facea Securitatea. Asa ca ce te poti astepta de la martafoii de la Comisia de control a SRI, multi cu pacate pestilentiale si/sau acoperiti.

  Ionel Iani Velciov Comisia nu are probleme... membrii ei au, unii nu au certificat ORNISS si nu au voie sa vada nici macar copertile unor dosare ...

  Alexandru Botu Cadavre politice!.... Emana mirosuri pestiletiale, deoarece organismele mai sunt vi prin viermii care le consuma. De aceea nici nu-si mai dau seama, nu mai au nicio legatura cu logica si bunul simt, specifice vietii normale (organizate social).

  Mihai Ion Turcu Eu am totala incredere in presedintee comisiei, un tovaras de nadejede, tanar, devotat cauzei...

Obama e pe drumul spre catastrofa economica - 10 februarie 2015

Obama e pe drumul spre catastrofa economica – 10 februarie 2015

Prospectiv A-z

.
N-am vrut sa postez acest link la lunga discutie despre potentialul razboiului, dar cred ca legatura va fi facuta.

Obama Is Leading the Way Toward Economic Catastrophe

If he doesn't read the writing on the bank notes, the president will be remembered as “Wrong-Way Obama.”

thenation.com

Top of Form

Bottom of Form

 Preda Mihailescu Dincolo de evidente, ceea ce ma impresioneaza este eleganta inconsistentei de gandire (crono)logica. Obama o da in bara caci datoriile sunt imense - colectate sub multi, Bush leader. Trade treaties, le promoveaza sau le tolereaza, nu stiu, dar cel din 1993 nu era al lui. Este senzatia ca o sumedenie de boli grave ale Americii, acumulate in ultimele decade nu mai pot fi tratate cu buretele - si Obama fails at it. Este adevarat, si ce diferenta face cine este de vina? Poate lasand biserica in sat, se intelege mai bine situatia!?

Smaranda Dobrescu Cate tari au de fapt acum excedente comerciale? Germania, poate China, alte cateva tari emergente?Faptul ca exportul nostru in 2014 a crescur cu 50% a creat locuri de munca mai multe si mai sigure, sau macar s-a intrezarit vreun trend? Actiunea de QE a fost intradevar atat de neinspirata incat sa fie un exemplu pentru ECB sa nu o demareze?

Imbatranind citind - 8 februarie 2015

Imbatranind citind – 8 februarie 2015

Stefan Kovacs a distribuit notiţa lui.

Îmbătrânind citind

Am început-o cu ”Abecedarul lui Martinel” pe care mi l-au luat ai mei la 5 ani- și pe care îl mai am și acuma. Prima carte care mi-a plăcut- dovadă și măzgăliturile de rigoare pe ea. 

La bunica- casa avea în sufragerie o nișă- unde bunica avea biblioteca. Era locul meu preferat- era răcoare și plin de cărți bune. Ce-i drept, uneori cam premature- de exemplu Gil Blas- dar cu atât mai interesante. Tăvile cu prăjituri (nu vă închipuiți cine știe ce- Non plus ultra și biscuiți populari cu cremă- dar erau extraordinare) erau aproape. La fel și dispepsia (inclusiv intelectuală). 

Am avut norocul să am și la școala generală, și la liceu și mai ales la facultate- biblioteci superbe. În școala generală mai mergeam și la biblioteca pentru copii ”Ion Creangă”- pe Tell (o mai exista și acuma ?) unde aveau toate cărțile din colecția ”Aventura”. Tot de-acolo am citit pentru prima dată ”Cireșarii”. În zilele de luni venea la Baba Novac bibliobuzul- unde găseam alte lucruri interesante. O vreme am bântuit și pe la biblioteca de cartier- era însă mai complicat de ajuns. 

A existat o perioadă destul de lungă când îmi puteam permite să citesc aproape tot- de la Eliade și poezie bună și până la studii de sociologie, psihologie și romane de aventuri. Nu mi-au plăcut niciodată lucrurile prea romanțate-gen Jalna . Drept care nici nu le-am citit vreodată. La fel, am avut o aversiune cruntă față de lecturile obligatorii- cu excepția câtorva- cum ar fi Coșbuc și Goga. Dar dacă vrei să stresezi un copil pe viață- pune-l să îi placă ”Puiul” de Brătescu Voinești. Sunt curios câte generații de Râmaru a dat ”Puiul”. 

Ben Ten-ul din zilele mele erau romanele lui Dumas, ”Căpitanul Fracasse” și Karl May. Winnetou și Old Shaterhand. Crema de pe tort erau Pif-urile (dacă spui cumva acum că stăteai la coadă și mituiai chioșcarii să-ți țină și ție un număr te cred nebun) și ”Look and Learn” pe care am găsit-o prin 1975-1976- adică în ultimii ani de școală generală. Și revistele autohtone ”Arici Pogonici”, ”Luminița” și ”Cutezătorii” au fost la început interesante. Își mai amintește cineva de BD-urile lui Val Munteanu din ”Cutezătorii” ? După care- adică de când a început cultul personalității lui Ceașcă- s-au transformat niște porcării. Copilul șocat de ”Puiul” și care dădea bani să-și cumpere o revistă avându-l pe mărețul pe primele pagini- chiar că își revenea cu greu din șoc.

La facultate- pe lângă biblioteca de vis din Politehnică (Salutări, domnule Gramma, indiferent de locația dvs. actuală) am descoperit și bibliotecile străine. Cea americană- de unde am citit  Fundația lui Asimov și unde împrumutam revistele de Sci-Fi în fiecare sâmbătă, cea franceză- care împrumuta și discuri - mai apoi casete și CD_uri și avea o colecție specială de BD- unde l-am regăsit pe Gai Luron și finalmente cea britanică- cea mai modestă dintre toate pe vremea aceea- dar îl aveau pe unicul și inegalabilul Bond. Nea Mitică Haita- Dumnezeu să-l ierte- șeful de personal din vremea aceea i-a atras odată atenția- prietenește- tatălui meu că ar fi bine s-o mai răresc cu americanii- a fost singura interferență a Securității cu plăcerile mele relativ interzise. Dar fără nici un fel de urmări - mă rog, cele pe care le știu eu. 

Mai recent- adică când am început să câștig relativ bine (având între 3 și 5 slujbe) am putut să-mi cumpăr cărțile pe care le doream. Relativ. Nu-mi pot permite mai mult de 2-3 cărți la 6 luni, 1 an. Ăsta e și motivul adevărat- și exact pentru care mă înfurie anumiți oameni politici- pentru că din cauza politicii lor idioate nu pot eu să-mi cumpăr cărți. Știu că pare jalnic- că sunt un lamer- dar asta e. 

Actualul loc de vis- și perdiție- este librăria Frost din gang de la Krețulescu. Prin 2006- 2008 când am câștigat ceva mai bine frecventam destul de des Cărturăreștii de la Universitate- la vremea aceea erau câțiva guru știutori de de toate- de unde mi-am comandat- de exemplu - Jesus Christ Superstar (CD) și mi-am luat câteva filme bune. În acest moment- poate că guru mai există printre noi- dar de permanență sunt niște fătuci cam jalnice. 

În mod frecvent îmi cumpăr cărțile de la tarabele din fața Oborului. Mă știe lumea- și mă servește. Am avut și oferte să iau pe datorie- dar nu risc așa ceva. 

Paradisul pentru mine este o bibliotecă uriașă, cu un geam deschis prin care simt un vânt plăcut. Și cu un ștand veșnic actualizat de noutăți interesante și care culmea, se găsesc la raft. 

Top of Form

Bottom of Form

 Prospectiv A-z .
"Paradisul pentru mine este o bibliotecă uriașă, cu un geam deschis prin care simt un vânt plăcut. Și cu un ștand veșnic actualizat de noutăți interesante și care culmea, se găsesc la raft."

Atunci (si) America ar fi un astfel de paradis--a se re/vedea referintele pe care le-am facut la bibliotecile de aici.

http://pefacebook.prospectiv.org/.../cum-omorat-cine...

  Mihai Ion Turcu Printr-o mutare posibila in conditiie vechiului regim, cauzata de prea marele entuziasm manifestat penru "Declaratia din Aprilie a PCR",am ajuns din BCS,(unde petreceam duminica a.m. in fonoteca, se puteau ascuta in casca integrale avand si partiurile pe pupitru, Bach spre exemplu), soldat in armata, vremuri bune, si pe santierul unde impreuna cu mii de ati soldati sapam fundatia Combinatului Govora, prin februarie. Era foarte bine, sapam santuri in regim de munca de santier, in niste noroaie ubiquitare, primeam mancare multa si buna, ratiile fusesera suplimentate de armata, de CC al UTC si de santier, astfe incit toate ciorbele deveneau tot tocana,( numaru limitat de autoclave din bucatarie trebuiau sa cuprinda toate suplimentarile), dupa care pan a doua zi puteam sa ne odihnim de voie, in baraci, supraincalzite cu aburi de la combinat, sa facem dus cu apa calda dupa dorinta, si sa stam in paturi curate. Pe santier exista bibioteca si standuri de librarie. De la un stand plasat si el in noroi, mi-am cumparat un volum de poezie Reiner Maria Rilke legat in piele alba, apara de o caseta eleganta, si Fiziologia Criticii de Boisdesfrais (!?).Nu citesc poezie, dar ce nu face omul cand in rest sapa santuri. Dupa terminarea stagiului obigatoriu "la munca de jos", am ajuns sa proiectez si sa coordonez o ampla cercetare privind penetrarea informatie social-politice si tehnic-stiintifice in populatie, pe un esantion stratificat, reprezentativ pentru Judetu Sibiu. Paralel au fost luate in studiu toate sursele de informatie acceste. A rezutat un fapt de care am fost foarte, foarte mandru, extensia extraordinara a lecturii in toate segmentele de populatie ale esantionului. (Carti imprumutate din biblioteci, carti cumparate din librarii, reviste desfacute prin chioscurile de presa) deceniul al VIII-lea al sec XX.

  Prospectiv A-z .
...pe de alta parte, numai "0.7 percent of books published in the U.S. every year are translations of fiction and poetry..."...

Why Americans Don’t Read Foreign Fiction

When French writer Patrick Modiano won the Nobel...

thedailybeast.com

  Ionel Iani Velciov Sincere apreceri de la un fost devorator de carti !

  Smaranda Dobrescu In anii studentiei mele tot in gangul de la Kretulescu imi luam cartile. In fiecare marti daca erai la coada facuta inainte de deschidere, pe la ora opt, apucai cu putin noroc carti frantuzesti din Livre de poche. Comori. A fost epoca in care incepand cu Prevert am inceput sa citesc poezie, in special.

  Nedeea Burca Acum am pus piciorul in casa, dupa o lunga calatorie pana la Biblioteca Metropolitana (fosta Sadoveanu) si inapoi. Am dat de nota asta indata ce-am deschis laptopul si... puteti sa radeti cat vreti, m-a bufnit plansul. Fiindca problema este cat se poate de reala. Am (re)gasit biblioteca plina cu oameni care vor sa citeasca (semn ca din ce in ce mai putini isi pot permite sa cumpere carti), atat tineri, cat si varstnici, in general oameni imbracati modest. Personalul e amabil, dar "oferta" e dezamagitoare. Majoritatea cartilor sunt vechi si foarte vechi fiindca, asa cum stim... nu exista fonduri. Oare ce-am putea face ca sa se inteleaga odata pentru totdeauna ca alimentarea bibliotecilor este o prioritate nationala???? Care vine inaintea a tot felul de conferinte despre cai verzi pe pereti de la care isi posteaza Ministrul Culturii poze pe facebook?

  Smaranda Dobrescu Oare primesc donatii fara sa supuna donatorul la foarte multa birocratie?

  N.B La Bucuresti nu stiu cum este, la Targu Mures insa mi s-au plans oamenii (profesori batrani de limba si literatura romana, care au acasa biblioteci uriase, stranse de-a lungul unei vieti, precum si scriitori in varsta) ca donatiile nu sunt primite "din lipsa de spatiu".

S.D  De asta ma temeam si eu. Biblioteci scolare nu prea sunt iar daca vrei sa le dai, vechi sau mai noi iti ridica o gramada de conditii.
Oare exista norme privind donatiile sau nu merita deranjul pentru bibliotecari sa le desfaca, sa le inregistreze, sa le gaseasca loc, etc. ?