Schimba
Johannis axa? – 3 martie 2015
Prospectiv A-z
.Se continua cu incercarile de intimidare ale lui KWJ sau Romania schimba intr-adevar macazul? Ce ar insemna o apropiere a Romaniei de Germania? Ar veni aceasta in detrimentul relatiilor cu SUA sau indiferent de rezultate, cel dela Cotroceni trebuie sa nu-si uite... nasul?
Presedintele Klaus Iohannis este suspectat ca
schimba axa orientarii internationale a Romaniei....
stiripesurse.ro
Octavian
Lupu Despre noua
axa am mai comentat cu alte ocazii. Vreau doar sa revin cu o teza pe care am
sustinut-o dupa victoria lui Iohannis din turul 2: nu numai PSD-ul si jumatate
din Romania au fost luate prin surprindere ci si SUA. Mi-am bazat supozitia pe
tembelismul afirmatiilor si comportamentului emisarilor de la Departamentul de
Stat trimi sa vada what a hell is going on. Daca e adevarat ca Iohannis nu s-a
consultat in legatura cu nominalizarea lui Hellvig iar exitul prematur al lui
Maior care nu a facut decat sa sustina linia dura trasata de la Whasington in
legatura cu legea Big Brother, a fost si el o supriza, atunci se pare ca
afirmatia mea capata mai multa consistenta.
Gheorghe Gradinaru O asemenea ipoteza "Presedintele Klaus Iohannis este
suspectat ca schimba axa orientarii internationale a Romaniei." lansata de
un site care are la baza speculatiile a doi lideri politici( care insa nu
rezinta nici un arguement de substanta) in opinia mea nu este de natura a
semnala o asemenea schimbare de politica externa ci mai curand o incercare
stangace de a determina o reactie a ambasdei SUA sau a declansa o dezbatere
publica
O.L După ce primește
vizita lui madame Nuland, unui lider politic numai de declanșarea de dezbateri
publice nu-i mai arde. Vom avea curând ocazia de a ne testa opiniunile, atunci
când Iohannis va avea de ales intre poziția SUA și a Germaniei, pe o chestiune sau
alta, poziția cu fundul în două luntrii fiind exclusă.
Ionel Iani
Velciov Da, exista
doua pozitii, cea americana bazata pe Army si cea germana bazata pe Economy ...
Dar noi nu avem nici army si nici economy, asa ca vom merge pe a treia
varianta, big-mouth ....
O.L
Partea proasta e c nici una dintre abordari nu mi se pare
buna pentru Romania; abordarea Army ne-ar putea angrena intr-un razboi iar
abordarea Economy s-a putea sa duca la aranjamente germano-ruse care sa puna in
pericol atat securitatea Romaniei cat si teritorialitatea ei si a Republicii
Moldova. De aceea am avea nevoie atat de ministru de externe cat si de sefi de
servicii superinteligenti si cu balls. Sa zicem ca situatia la externe nu ar fi
atat de tragica.
Cornelius Scipio dupa ce a fost inseuat pe martoaga damboviteana cu toata
tehnologia de ultima ora disponibila (asta ca sa risipim eventualele luari prin
surprindere a unora si altora - toata lumea a stiut clar, se spune chiar ca de
prin vara, dar sigur din toamna), perceptia schimbarii axei este doar o
chestiune de divertisment. Berlinul nu exista in afara dreptei trasata de
Washington si Londra....e tot acolo, pe axa.
O.L Cornelius Scipio V-am dat like dar nu vă împărtășesc
total percepția.
Smaranda Dobrescu Am citit azi un articol care antagonizeaza complet
Washington si Bruxelles. Sunt curioasa sa aflu parerea D-voastra, D-lor Octavian
Lupu si Cornelius Scipio
http://gandeste.org/.../europa-este-condusa-de-la.../50896
http://gandeste.org/.../europa-este-condusa-de-la.../50896
Motto : “Puterea nu este un mijloc ci un scop. Nu
se...
gandeste.org
C.S Smaranda Dobrescu Mie mi se pare ca articolul rezoneaza
perfect cu ceea ce am scris (mai sus) si ca de fapt nu avem nici un antagonism
intre Brux si Wash. In opinia mea avem o similitudine care se suprapune aproape
perfect: vezi titlu, "PPE incearca sa promoveze politica SUA",
AM-"Guvernator american", "colonii americane", etc.
exprimari coafate pe ici pe colo, care insa nu schimba in interpretarea mea
identitatea de viziune in axa transatlantica. Multumesc pt sustinere dle Octavian Lupu, oricand dispus la un schimb de idei pe
aceasta tema. De altfel, colegul ns de grup, dl Stefan Kovacs a suprins in scrierile
sale foarte bine multe opinii pe aceasta tema care sunt congruente cu ale mele.
O.L Germania ca lider politic si economic de facto al Europei,
trebuie sa faca un balet pe sârmă mai periculos decat in anii precedenti intre
vasalitatea politica fata de SUA si vasalitatea economica fata de plutocratii
autohtoni si/sau europeni pe banii carora Merkel, inclusiv birocratia UE a
ajuns la putere. A spune ca Europa este condusa de la Whasington este o
exagerare pe care nici Obama nu o crede. Faptul ca SUA incearca sa-si impuna
punctele de vedere, cu mai mult sau mai putin succes, folosindu-se de statutul
de putere globala este altceva. Relatiile din interiorul NATO sunt in mod
exagerat asemanate cu cele din interiorul Tratatului de la Varsovia. Sa nu
uitam ca si in sanul acestui Tratat a fost loc pentru dizidenta Romaniei. In
concluzie a incerca sa spui ca in interiorul NATO avem "unanimitate
bibicule" ceea ce ar face superflua orientarea progermana a cuplului
Iohannis/Hellvig este cel putin o exagerare. Asta cu atat mai mult cu cat miza
nu este un razboi peste mari si tari ci un razboi chiar in "curtea din
spate" a UE.
S.K Și de ce ne-ar
trebui neapărat o Axă ? Las deoparte rezonanța neplăcută a cuvântului și mă
întreb de ce nu poate România să-și vadă de interesele ei- și numai ale ei ? Cu
respectarea îndatoririlor pe care le are în diversele tratate dar fără iluzii
aiurea că cei de la Washington, Londra sau Berlin ne-ar pune vreodată pe un
plan superior- să zicem față de Cehia.
Prospectiv A-z
.
De acord, domnule Lupu. Exista o miriada de interese, pe fiecare dimensiune aliatii pot avea interese si politici divergente. Daca admitem asta, chestia cu razbelul e un mod de a forta unanimitate, ca pe timpul celui rece.
De acord, domnule Lupu. Exista o miriada de interese, pe fiecare dimensiune aliatii pot avea interese si politici divergente. Daca admitem asta, chestia cu razbelul e un mod de a forta unanimitate, ca pe timpul celui rece.
S.D Daca o axa inseamna
renuntarea la neutralitate faptul ca Ungaria este asociata unei axe ar fi
suficient sa ne determine sa aderam si noi la una, nu neaparat aceeasi.
Adrian Severin Dna Macovei trebuie înțeleasă. Ea exprimă visul de aur al
tuturor spionilor (mai ales când este vorba despre spionii recrutați prin
trădare), acela de a avea un cuvânt de spus în organizarea contra-spionajului
din țările împotriva cărora operează. Aceasta nu are nici o legătură cu
schimbarea sau neschimbarea "axei".
O.L Mi-am exprimat in mai multe randuri opinia ca in actualul
context geopolitic Romania nu mai poate fi neutra nici daca ar exista sustinere
din partea romanilor in acest sens. Nu am posibilitatea de a face sondaje de
opinie dar pot sa pun pariu ca o astfel de sustinere nu exista. Orban face pe
"nebunul" pentru ca serveste interesele 'reginei" germane si
deci are sustinerea ei. La noi daca ar aparea vreun politician care sa se
lepede de NATO s-ar descoperi imediat ca are legatura cu dosarul Microsoft sau
ca nu are basca. Prin cele spuse in fraza anterioara n-as vrea sa se inteleaga ca
cei care au avut de a face cu acest dosar sunt niste martiri, SUA nu-si va
retrage trupele din Romania atunci cand vom vrea noi ci atunci vor considera ca
nu mai reprezentam un interes strategic pentru ei. Figura cu trupele sovietice
retrase pe vremea lui Hrusciov nu mai poate fi repetata astazi.
Cristi Pantelimon Domnule Octavian Lupu, am văzut undeva, într-un articol
scris de un autor rus, invocată posibilitatea (desigur, părea o fantezie bine
scăpată şi nu se insista) apariţiei unor trupe chinezeşti de menţinere a păcii
în SE Ucrainei. Din păcate, nu am reţinut unde am citit, dar, în contextul
presiunii tot mai mari a Occidentului atlantist, nu e de neimaginat o alianţă
mai dură ruso-chineză. Iar atunci când se vorbeşte despre trupe la asemenea
nivel, nu mai e de glumă. Aşa cum nu e de glumă ce se poate întâmpla de aici
înainte în zona Orientului Mijlociu.
S.K Domnule Lupu- mi se pare normal să judecăm ce interese
directe avem noi- și nu SUA sau altcineva. E egoist- dar sănătos. Nu trebuie
neapărat să ne retragem- și putem face o figură frumoasă și oferind asistență
pentru cei în nevoie- de exemplu- dar ca stat NATO cred că am putea adopta
același nivel de interes ca state care n-au trupe americane pe teritoriu-
presupun că mai există și astea. A fi mult mai catolici decât Papa- cum a
încercat dl. Băsescu și văd că greșește și dl. Iohanis- nu ne aduce nimic.
O.L Dl Severin este foarte generos cand o crediteaza pe MLM ca
fiind spioanca. MLM este un mix de prostie si instabilitate psihica. In ceea ce
o priveste stim cel putin ce jocuri face.
O.L A propos de ce spuneam daca cuiva iar trece prin minte
neutralitati sau un atlantism insuficient convingator ....http://www.stiripesurse.ro/alerta-primele-5-re-ineri-in...
stiripesurse.ro
revista22.ro
O.L Cred ca dupa ce va
avea o discutie lamuritoare cu madame Nuland din aceea cu "pasti, dumnezeu
mami" (telegrame ILC), d-l Hellvig va lasa axa la locul ei cu atat mai
mult cu cat in caz de doamne fereste, singurul lucru pe care-l va face d-na
Merkel pentru noi va fi sa ne trimeata salutari fratesti si indemnul de a fi
intelepti si sa nu-l suparam pe Putin.
P.A-z .
Eu nu inteleg insistenta pe mentinerea UK-ului intre Romania si Steaua Nordului. Oricum lucrurile circula in copie pe canal privilegiat intre cele 2. Iar steaua cu pricina e destul de mare si prezenta sa n-ai nevoie de ochian pentru a-i cunoaste prezenta.
Acum e randul lui Iulian sa chifu-iasca, dupa ce Monica&Basescu-i au dat semnalul. 'Revista 22' da si ea buzna, ca doar n-o lasa pe careva (sa gandeasca) de capul lui. Hai sa punem un pic lupa pe ce spune asta:
"Din punctul de vedere al Romaniei, acesta nu poate fi suplinit de nimeni, cu atat mai mult de Germania, care nu-si propune nici sa mute trupe, nici sa vina cu capabilitati militare, nici sa sustina in alta forma vreun stat din frontiera estica."
Asta confunda existenta trupelor unui stat strain pe teritoriul unui stat cu ce? Cu securitatea si/sau cu bunastarea? Cate contraexemple i se pot da?
P.S. Vad ca Londra populeaza agenda romanilor de vaza. Un domn al politicii romanesti o viziteaza si ne transmite, cum altfel, laconic. http://nastase.wordpress.com/2015/02/27/british-museum/
Eu nu inteleg insistenta pe mentinerea UK-ului intre Romania si Steaua Nordului. Oricum lucrurile circula in copie pe canal privilegiat intre cele 2. Iar steaua cu pricina e destul de mare si prezenta sa n-ai nevoie de ochian pentru a-i cunoaste prezenta.
Acum e randul lui Iulian sa chifu-iasca, dupa ce Monica&Basescu-i au dat semnalul. 'Revista 22' da si ea buzna, ca doar n-o lasa pe careva (sa gandeasca) de capul lui. Hai sa punem un pic lupa pe ce spune asta:
"Din punctul de vedere al Romaniei, acesta nu poate fi suplinit de nimeni, cu atat mai mult de Germania, care nu-si propune nici sa mute trupe, nici sa vina cu capabilitati militare, nici sa sustina in alta forma vreun stat din frontiera estica."
Asta confunda existenta trupelor unui stat strain pe teritoriul unui stat cu ce? Cu securitatea si/sau cu bunastarea? Cate contraexemple i se pot da?
P.S. Vad ca Londra populeaza agenda romanilor de vaza. Un domn al politicii romanesti o viziteaza si ne transmite, cum altfel, laconic. http://nastase.wordpress.com/2015/02/27/british-museum/
G.G legat de
credibilitate Chifu :Sorin Faur3 hrs ·
Iulian Chifu e fidel. El e un autor fidel. El e fidel publicaţiei Evenimentul Zilei. În această publicaţie, în sensul că în aceeaşi, Iulian Chifu publică de peste 20 de ani. De cel puţin 22 de ani, dacă dorim şi dorim să fim exacţi. Astăzi, 4 martie, sub semnătura lui Iulian Chifu, am citit un text cel puţin la fel valoros, dar deocamdată mai puţin celebru în comparaţie cu un altul. Altul apărea în octombrie 1993 şi, dacă dorim şi dorim să fim exacţi, el aşa se intitula: “Con...
See MoreUnlike · · Share
Iulian Chifu e fidel. El e un autor fidel. El e fidel publicaţiei Evenimentul Zilei. În această publicaţie, în sensul că în aceeaşi, Iulian Chifu publică de peste 20 de ani. De cel puţin 22 de ani, dacă dorim şi dorim să fim exacţi. Astăzi, 4 martie, sub semnătura lui Iulian Chifu, am citit un text cel puţin la fel valoros, dar deocamdată mai puţin celebru în comparaţie cu un altul. Altul apărea în octombrie 1993 şi, dacă dorim şi dorim să fim exacţi, el aşa se intitula: “Con...
See MoreUnlike · · Share
P.A-z .
Multumesc, GG! Iata povestea completa dela Sorin Faur:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10202688497408672&set=a.1481539733557.56680.1685744709
Sorin Faur:
Iulian Chifu e fidel. El e un autor fidel. El e fidel publicaţiei Evenimentul Zilei. În această publicaţie, în sensul că în aceeaşi, Iulian Chifu publică de peste 20 de ani. De cel puţin 22 de ani, dacă dorim şi dorim să fim exacţi. Astăzi, 4 martie, sub semnătura lui Iulian Chifu, am citit un text cel puţin la fel valoros, dar deocamdată mai puţin celebru în comparaţie cu un altul. Altul apărea în octombrie 1993 şi, dacă dorim şi dorim să fim exacţi, el aşa se intitula: “Confirmînd ştirea din Evenimentul Zilei, un mare specialist în agricultură declară: Găina din Paşcani a născut pui vii este un caz banal în lumea ştiinţifică.” Trecură anii. Nu şi Evenimentul Zilei. Nici Iulian Chifu. Deci, arc peste timp: după mai bine de două decenii, iată, şi pe Evenimentul, şi pe Iulian îi găsim la fel, înlănţuiţi în setea lor bilaterală de adevăr. Titlul de astăzi al aceluiasi în acelaşi: “PULSUL PLANETEI. Principiul proiectului comun: Geopolitica apei, pacea din Orientul Mijlociu și reconcilierea din Balcani.” Aştept să-mi zică cineva că titlul din ‘93 nu e cu mult mai bun...
Multumesc, GG! Iata povestea completa dela Sorin Faur:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10202688497408672&set=a.1481539733557.56680.1685744709
Sorin Faur:
Iulian Chifu e fidel. El e un autor fidel. El e fidel publicaţiei Evenimentul Zilei. În această publicaţie, în sensul că în aceeaşi, Iulian Chifu publică de peste 20 de ani. De cel puţin 22 de ani, dacă dorim şi dorim să fim exacţi. Astăzi, 4 martie, sub semnătura lui Iulian Chifu, am citit un text cel puţin la fel valoros, dar deocamdată mai puţin celebru în comparaţie cu un altul. Altul apărea în octombrie 1993 şi, dacă dorim şi dorim să fim exacţi, el aşa se intitula: “Confirmînd ştirea din Evenimentul Zilei, un mare specialist în agricultură declară: Găina din Paşcani a născut pui vii este un caz banal în lumea ştiinţifică.” Trecură anii. Nu şi Evenimentul Zilei. Nici Iulian Chifu. Deci, arc peste timp: după mai bine de două decenii, iată, şi pe Evenimentul, şi pe Iulian îi găsim la fel, înlănţuiţi în setea lor bilaterală de adevăr. Titlul de astăzi al aceluiasi în acelaşi: “PULSUL PLANETEI. Principiul proiectului comun: Geopolitica apei, pacea din Orientul Mijlociu și reconcilierea din Balcani.” Aştept să-mi zică cineva că titlul din ‘93 nu e cu mult mai bun...
Mihai Ion
Turcu Putem purta o discutie
sterila despre Romania da sau nu in UE. Suntem membri UE, am urmat indicatiile
UE privind organizarea statului, suntem sub 'control" UE, am zapacit
complet ce aveam pentru a structura ce nu avem etc. In UE Germania are
"Das Wort" , "Das Geld" , "Die Thenik" si
vectorizarea de etapa si in perspectiva. Germania este in Europa, pentru cine
nu stie. SUA poate avea interese punctuala oriunde in lume, este un jucator
global, si-si poate muta interesele. In acest moment in relatia lor cu
federatia Rusa au interese in Europa, aveau mai mari in Asia Pacific. Suportul
SUA in prezervarea securitatii noastre acuma este de maxima importanta si
trebuie acceptat cu servitutile sale. Pe termen lung relatia noastra cu
Germania este esentiala, cu servitutile ei. De ce trebuie Romania sa accepte servituti
? Pentru ca este inconsistenta.
O.L Cand am dat like pe articolul lui Chifu, am dat like de
fapt pe informatia ca avem incheiat un parteneriat strategic cu Marea Britanie
din iunie 2011, informatie pe care eu nu o stiam. Altfel mi-ar fi fost foarte
usor sa-l vestejesc cu gaina cu pui vii. De asemeni cand insist pe aceasta
configuratie de aliante speciale am in minte un interviu de acum 4-5 ani al lui
Friedman care spunea ca in caz ca Romania va fi atacata de Rusia (la vremea
aceea parea sci-fi) singurii care eventual vor trimite trupe in scumpa noastra
tarisoara vor fi SUA si UK. Mi s-a parut o afirmatie plauzibila si atunci si
acum. Germania, ca si Rusia nu a sustinut niciodata statalitatea noastra.
Porcariile pe care concetatenii nostrii maghiari ni le pregatesc la mijlocul
lunii martie au acordul tacit al celor doua puteri rivale si nu prea. Ca sa
revin: informatia cu parteneriatul strategic cu UK nu are nici o legatura cu
credibilitatea lui Chifu, fiind un document care exista de sine statator si nu
o speculatie a amatorului de senzatii tari zoologice.
P.A-z .
"in caz ca Romania va fi atacata de Rusia (la vremea aceea parea sci-fi) singurii care eventual vor trimite trupe in scumpa noastra tarisoara vor fi SUA si UK." Va bazati doar pe un citat din Friedman? Acelasi care recent spunea ca SUA va interveni dupa ce romanii vor lupta pana la unul si balanta de forte se va altera in zona?
1) De ce ar ataca Rusia (doar) Romania?
2) Daca armata romana e vraiste, nu cred ca cea ungara sta mult mai bine.
3) Daca Romania se poarta cu Ungaria ca unul care a sterpelit Transilvania si se simte cumva cu musca pe caciula, punctul 2 de mai sus nu mai conteaza.
4) Romanii dela varf cara bani cu geanta afara din tzara, de ani buni incoace--ca-i pe mana lui Bittner?Petrache, ca-i pe mana lui Cocos/Blejnar/Marta, tot aia e. Dupa aia se pun si cumpara tehnica militara la mana a doua si se dau mari jucatori regionali.
5) Chifu are ZERO credibilitate, iar pentru asta-l da de gol moaca. http://media.rtv.net/.../w620/iulian_chifu_25673500.jpg
6) De ce nu deschide KWJ discutia cu romanii de origine maghiara frontal? De ce nu deschide Romania discutia cu Ungaria frontal? Macar ungurii din Romania pot intelege ca altii vor sa scoata castane din foc cu mainile lor. Cei care nu inteleg si nu-s prosti ar trebui sa fie tzinta fiscului/serviciilor.
7) Nu vreau sa fac nici strategia chibritului, dupa cum nu-mi trece prin minte sa numesc cele de mai sus mai mult/serios decat opinii. Pe de alta parte, nici nu pot sa iau in serios toate chifoselile in conditiile in care cei care le produc abia se ridicara dela masa de joc, de pe locuri unde au stat nu mai putin de 10 ani, timp in care au putut si transformat Romania in chipul si asemanarea lor.
P.S. Domnule Lupu, si eu dau 'like', acest gest afurisit, cand nu-s de acord 100% cu ce citesc. Avem cu toti o miriada de motive s-o facem, numai comentariile pot sa ne clarifice pozitia.
"in caz ca Romania va fi atacata de Rusia (la vremea aceea parea sci-fi) singurii care eventual vor trimite trupe in scumpa noastra tarisoara vor fi SUA si UK." Va bazati doar pe un citat din Friedman? Acelasi care recent spunea ca SUA va interveni dupa ce romanii vor lupta pana la unul si balanta de forte se va altera in zona?
1) De ce ar ataca Rusia (doar) Romania?
2) Daca armata romana e vraiste, nu cred ca cea ungara sta mult mai bine.
3) Daca Romania se poarta cu Ungaria ca unul care a sterpelit Transilvania si se simte cumva cu musca pe caciula, punctul 2 de mai sus nu mai conteaza.
4) Romanii dela varf cara bani cu geanta afara din tzara, de ani buni incoace--ca-i pe mana lui Bittner?Petrache, ca-i pe mana lui Cocos/Blejnar/Marta, tot aia e. Dupa aia se pun si cumpara tehnica militara la mana a doua si se dau mari jucatori regionali.
5) Chifu are ZERO credibilitate, iar pentru asta-l da de gol moaca. http://media.rtv.net/.../w620/iulian_chifu_25673500.jpg
6) De ce nu deschide KWJ discutia cu romanii de origine maghiara frontal? De ce nu deschide Romania discutia cu Ungaria frontal? Macar ungurii din Romania pot intelege ca altii vor sa scoata castane din foc cu mainile lor. Cei care nu inteleg si nu-s prosti ar trebui sa fie tzinta fiscului/serviciilor.
7) Nu vreau sa fac nici strategia chibritului, dupa cum nu-mi trece prin minte sa numesc cele de mai sus mai mult/serios decat opinii. Pe de alta parte, nici nu pot sa iau in serios toate chifoselile in conditiile in care cei care le produc abia se ridicara dela masa de joc, de pe locuri unde au stat nu mai putin de 10 ani, timp in care au putut si transformat Romania in chipul si asemanarea lor.
P.S. Domnule Lupu, si eu dau 'like', acest gest afurisit, cand nu-s de acord 100% cu ce citesc. Avem cu toti o miriada de motive s-o facem, numai comentariile pot sa ne clarifice pozitia.
O.L D-le Prospectiv A-z, nu inteleg ce aveti cu mutra lui Chifu.
Mie mi se pare funny si nu stiu de ce mi-l evoca si pe Tismanenu.
Adrian Severin Haideți
să îl lăsăm pe autor și să îi cercetăm ideile. Iulian Chifu este un om
competent, inteligent și onest. Ideile pe care le exprimă, mai bine decât mulți
alții, reflectă modul de judecată sau, dacă vreți, problemele de discernământ,
ale unei întregi școli de gândire. Pentru această școală "securitatea"
este unidimensională ea privind doar raporturile militare. În același timp
"alianțele" sau "acordurile" sunt și ele unidimensionale,
în sensul că ele nu pot fi decât "strategice". Or, există și
securitate economică, socială etc după cum alianțele pot fi conjuncturale sau
dedicate unui scop precis determinat cu caracter tactic. (Lumea post bipolară a
bridat, se pare, românul unidimensional.)
Ideea de "axă" - idiferent de conotațiile negative pe care termenul le evocă din rațiuni pur istorice - implică o relație strategică. Problema relației româno-germane, ca și aceea a relației româno-britanice - și aș adăuga chiar și aceea a relației româno-ruse - este aceea că între interesele strategice ale României (atâta Românie cât mai există) și cele ale națiunilor menționate ca potențial partener strategic, nu există congruență. Or, în lipsa solidarității de interese strategice nu se poate concepe și naște un parteneriat strategic viabil.
În 1990, ca vice-prim ministru și ministru al reformei, am încercat să pun bazele unui parteneriat strategic cu UK. Am efectuat atunci - în condițiile izolării internaționale a României consecutive evenimentelor din Piața Universității și mineriadei din iunie 1990 - o vizită extraordinară la Londra. Ambasador era Sergiu Celac iar eu eram singurul oficial român de rang înalt cu care britanicii acceptaseră să se întâlnească. Peste circa un an, ambasadorul britanic la București, Michael Atkinson, declara: "Vizita dlui Severin la Londra (petrecută în furtuna sfârșitului de domnie al dnei Margaret Thatcher - nn) a avut efectul unui spărgător de gheață; de atunci poziția țării mele față de România nu a mai avut nici o asemănare cu ceea ce fusese înaintea vizitei." Anterior, ministrul de externe britanic, Sir Douglas Hurd, căruia la întâlnirea avută în cadrul amintitei vizite, îi explicasem că România este ca și UK, o insulă de occidentalism latin într-un ocean de orientalism slav și că pe această bază ar trebui să construim o relație specială menită a stabiliza echilibrul de putere în Europa, îmi spusese: "Sunteți un om care știe să apere foarte bine cauza țării lui. De acum încolo când ne vom gândi la România ne vom aminti de discuția noastră de astăzi". Lucrurile au mers pe acest făgaș dar nu s-a putut ajunge la destinația dorită nu din motive subiective ci obiective. Putem fi "rude" strategice cu UK numai în virtutea relației de "rudenie strategică" a britanicilor cu americanii. Dincolo de aceasta interesele noastre strategice rămân mult prea depărtate unele de altele. Din păcate.
La fel se punte problema cu Germania. În 1997, ca vice-prim ministru și ministru de externe am încercat din toate puterile să realizez un parteneriat strategic româno-german. Nu a ieșit. Nu pentru că unii sau alții, la București sau la Berlin, nu au dorit-o. A fost destulă bunăvoință dar Germania nu a reușit să identifice o bază comună pentru o legătură de factură strategică. Pentru a o avea România ar fi trebuit nu doar să își transpună interesele în alt cadru și să le redefinească în consecință, ceea ce ar fi fost acceptabil, ci pur și simplu să renunțe la ele până la punctul renunțării la propria identitate. Or, "aiasta nu se poate!" Nu cred că situația s-a modificat radical de atunci.
Singurul actor global occidental (nu complic discuția acum privind și spre est) cu care România are interese strategice congruente sunt SUA. Ne place sau nu, aceasta este situația. De aceea parteneriatul strategic cu SUA (inițiat de mine în timpul vizitei din aprilie 1997 de la Washington) este nu doar esențial ci și viabil. Problema (una dintre multele) este că România își concepe strategia de politică externă exclusiv ghidată de frică: frica față de Rusia, precum și frica față de Ungaria. În toată istoria noastră, această concepție a cunoscut o singură întrerupere: anul 1997, adică anul ministeriatului meu la afacerile externe. (Atunci am formulat și o doctrină în acest sens; repede uitată mai apoi.) Or, atâta timp cât ne vom stabili strategia de teama Rusiei - o putere hard - în mod pervers orice "axă" unind Bucureștiul cu vestul am concepe, ea se va termina la Moscova, făcând din Romănia o simplă haltă pe traseul înțelegerilor politico-diplomatice ale marilor actori globali.
Lucrul cel mai grav este, însă, acela - și ceea ce spun este perfect probat de judecata dlui Chifu - că decidenții români urmăresc să câștige un război cu Rusia ca aliați ai Vestului transatlantic în loc să urmărească a clădi o pace cu Rusia ca aliați ai acelui Vest. Un asemenea război, dacă va avea vreodată loc, este pierdut pentru români înainte de a începe. Cheltuiala strategică pentru pregătirea lui ne va epuiza ca subiect al istoriei înainte ca să mai apucăm a lupta în el.
Ideea de "axă" - idiferent de conotațiile negative pe care termenul le evocă din rațiuni pur istorice - implică o relație strategică. Problema relației româno-germane, ca și aceea a relației româno-britanice - și aș adăuga chiar și aceea a relației româno-ruse - este aceea că între interesele strategice ale României (atâta Românie cât mai există) și cele ale națiunilor menționate ca potențial partener strategic, nu există congruență. Or, în lipsa solidarității de interese strategice nu se poate concepe și naște un parteneriat strategic viabil.
În 1990, ca vice-prim ministru și ministru al reformei, am încercat să pun bazele unui parteneriat strategic cu UK. Am efectuat atunci - în condițiile izolării internaționale a României consecutive evenimentelor din Piața Universității și mineriadei din iunie 1990 - o vizită extraordinară la Londra. Ambasador era Sergiu Celac iar eu eram singurul oficial român de rang înalt cu care britanicii acceptaseră să se întâlnească. Peste circa un an, ambasadorul britanic la București, Michael Atkinson, declara: "Vizita dlui Severin la Londra (petrecută în furtuna sfârșitului de domnie al dnei Margaret Thatcher - nn) a avut efectul unui spărgător de gheață; de atunci poziția țării mele față de România nu a mai avut nici o asemănare cu ceea ce fusese înaintea vizitei." Anterior, ministrul de externe britanic, Sir Douglas Hurd, căruia la întâlnirea avută în cadrul amintitei vizite, îi explicasem că România este ca și UK, o insulă de occidentalism latin într-un ocean de orientalism slav și că pe această bază ar trebui să construim o relație specială menită a stabiliza echilibrul de putere în Europa, îmi spusese: "Sunteți un om care știe să apere foarte bine cauza țării lui. De acum încolo când ne vom gândi la România ne vom aminti de discuția noastră de astăzi". Lucrurile au mers pe acest făgaș dar nu s-a putut ajunge la destinația dorită nu din motive subiective ci obiective. Putem fi "rude" strategice cu UK numai în virtutea relației de "rudenie strategică" a britanicilor cu americanii. Dincolo de aceasta interesele noastre strategice rămân mult prea depărtate unele de altele. Din păcate.
La fel se punte problema cu Germania. În 1997, ca vice-prim ministru și ministru de externe am încercat din toate puterile să realizez un parteneriat strategic româno-german. Nu a ieșit. Nu pentru că unii sau alții, la București sau la Berlin, nu au dorit-o. A fost destulă bunăvoință dar Germania nu a reușit să identifice o bază comună pentru o legătură de factură strategică. Pentru a o avea România ar fi trebuit nu doar să își transpună interesele în alt cadru și să le redefinească în consecință, ceea ce ar fi fost acceptabil, ci pur și simplu să renunțe la ele până la punctul renunțării la propria identitate. Or, "aiasta nu se poate!" Nu cred că situația s-a modificat radical de atunci.
Singurul actor global occidental (nu complic discuția acum privind și spre est) cu care România are interese strategice congruente sunt SUA. Ne place sau nu, aceasta este situația. De aceea parteneriatul strategic cu SUA (inițiat de mine în timpul vizitei din aprilie 1997 de la Washington) este nu doar esențial ci și viabil. Problema (una dintre multele) este că România își concepe strategia de politică externă exclusiv ghidată de frică: frica față de Rusia, precum și frica față de Ungaria. În toată istoria noastră, această concepție a cunoscut o singură întrerupere: anul 1997, adică anul ministeriatului meu la afacerile externe. (Atunci am formulat și o doctrină în acest sens; repede uitată mai apoi.) Or, atâta timp cât ne vom stabili strategia de teama Rusiei - o putere hard - în mod pervers orice "axă" unind Bucureștiul cu vestul am concepe, ea se va termina la Moscova, făcând din Romănia o simplă haltă pe traseul înțelegerilor politico-diplomatice ale marilor actori globali.
Lucrul cel mai grav este, însă, acela - și ceea ce spun este perfect probat de judecata dlui Chifu - că decidenții români urmăresc să câștige un război cu Rusia ca aliați ai Vestului transatlantic în loc să urmărească a clădi o pace cu Rusia ca aliați ai acelui Vest. Un asemenea război, dacă va avea vreodată loc, este pierdut pentru români înainte de a începe. Cheltuiala strategică pentru pregătirea lui ne va epuiza ca subiect al istoriei înainte ca să mai apucăm a lupta în el.
S.D Cliseele noastre de la aceasta ora cuprind doar alternativele:
Aliati cu euroatlanticii, hai, eventual si cu nemtii impotriva rusilor sau
aliati cu rusii, obligati de imprejurari, vecini si o Germanie in curs de
schimbare globala a contextului. Cea de a treia posibilitate, nominalizata de
tine, Adrian este evident cea mai buna, mai putin costisitoare sau periculoasa
pentru noi.Pentru asta insa decizia SUA e determinanta. Avem cum sa o
influentam?
A.S
Bineînțeles că avem cum să o influențăm. Americanii
sunt și ei oameni. Unii mai buni, alții mai răi dar oameni. În SUA există
nenumărte școli de gândire. Nu toți americanii sunt neo-conservatori și nu toți
neo-conservatorii sunt dogmatici. Pe de ată parte, în SUA, contrar
prejudecăților, puterea este difuză. De aceea este mult spațiu de mișcare
liberă.
Americanii nu prețuiesc nici servilismul nici teribilismul nici tupeismul. Este firesc. Dacă acestea sunt evitate, în rest se poate discuta rațional și demn, inclusiv de manieră critică. Evident, nu putem impune americanilor ideile noastre dar discutând despre ele cu ei și apărându-ni-le cu vigoare, putem influența opiniile lor.
Eu am această experiență încurajatoare. Exemplele concrete sunt aproape incredibile. Poate le voi povesti vreodată. (Acum este prea devreme.) Cei care afirmă că nu se poate discuta în termeni de dezacord intelectual cu americanii fie mint (din diferite motive) fie sunt prizonieri ai prejudecăților fie nu au alte idei decât pe aceea de a obține protecție externă pentru abuzurile interne prin supunere.
Aș adăuga că lucrurile sunt valabile și în legătură cu alții. Cu toți se poate vorbi și părerile tuturor pot fi influențate. Totul este să ai propriile păreri, să cunoști limbajul articulat și să posezi măcar o urmă de coloană vertebrală
Americanii nu prețuiesc nici servilismul nici teribilismul nici tupeismul. Este firesc. Dacă acestea sunt evitate, în rest se poate discuta rațional și demn, inclusiv de manieră critică. Evident, nu putem impune americanilor ideile noastre dar discutând despre ele cu ei și apărându-ni-le cu vigoare, putem influența opiniile lor.
Eu am această experiență încurajatoare. Exemplele concrete sunt aproape incredibile. Poate le voi povesti vreodată. (Acum este prea devreme.) Cei care afirmă că nu se poate discuta în termeni de dezacord intelectual cu americanii fie mint (din diferite motive) fie sunt prizonieri ai prejudecăților fie nu au alte idei decât pe aceea de a obține protecție externă pentru abuzurile interne prin supunere.
Aș adăuga că lucrurile sunt valabile și în legătură cu alții. Cu toți se poate vorbi și părerile tuturor pot fi influențate. Totul este să ai propriile păreri, să cunoști limbajul articulat și să posezi măcar o urmă de coloană vertebrală
S.D Asta e, Adrian! Ai descris exact coordonatele actiunii
necesar a fi demarate de Romania in SUA in aceasta problema.: un grup de
reprezentanti cu argumente si putere de convingere care sa discute cu
diferitele grupuri de influenta, scoli de gandire, etc. E necesar sa spargem
cele doua mentalitati bine incastrate: In SUA dicteaza neoconservatorii doar si
apara interesele fabricantilor de armament si in Romania toti sunt corupti si
orice demers se blocheaa din acest motiv. Sunt doua masinarii greu, dar nu
imposibil de demolat.
O.L Ca plan de acțiune
este OK. Întrebarea mea este cine sunt reprezentanții cu argumente și putere de
convingere. Și în ipoteza că aceștia ar exista cum determinam factorii de
putere să le încredințeze această misiune.
A.S La prima întrebare
se poate răspunde ușor. Gasiți destui pe listele celor urmăriti de DNA. Or fi
și corupții printre ei dar cu "cinstiți" precum Monica Macovei piere
țara. La a doua întrebare este mai greu - dar nu imposibil - de răspuns. Cel
mai simplu răspuns ar fi: Ieșiți pe stradă! Urcați-vă pe baricade! Luptați-vă
cu sistemul! Eu unul asta fac. Nu știu dacă voi izbândi. Sunt fericit însă cu
gândul că urmașii mei nu vor putea spune că nici măcar nu am încercat. Poți fi
complice și prin pasivitate. Între victimă și agresor nu poți fi neutru.
Henrieta Szabo Avem nevoie de cei care
stapanesc "arta si mestesugul " spune Adrian Severin intr-o definitie
data diplomatiei..." diplomatia este o arta si un mestesug folosite pentru
a spune de o maniera agreabila lucruri neplacute pentru a face acceptabil
intolerabilul , pentru a da problemelor rezolvari care nu plac nimanui dar cu
care toata lumea poate trai,pentru a construi compromisuri care sa nu
compromita cauza, pentru a concilia fermitatea (strategica) cu flexibilitatea
(tactica) "....avem nevoie de pricepere, de competenta, de elite
politice....Atata vreme cat numitorul comun al clasei politice este
mediocritatea, lipsa competentelor necesare,dezinteresul, neputinta ,nu se
poate schimba nimic.
P.A-z .
Domnule Severin, ma bucur ca ati intervenit pentru ca opinia specialistului e mai mult decat binevenita. Noi, nespecialistii, operam mai degraba cu emotii, iar eu sunt primul sa admit ca vad relatia romano-americana ca axiomatica. Similar cu modul in care dl. Golban propune modelul elvetian sau dnii. Mihailescu & Puterity ar propune modelul German. Ce-l determina pe specialist sa spuna acelasi lucru?
Putzin context in jurul intrabarii de mai sus cred ca-i necesar. Romania a incheiat o multitudine de acorduri STRATEGICE cu tot felul de tzari, dand observatorului extern ideea ca Romania are si executa o politica externa multidimensionala, ca inainte de 1989. Numai ca scepticul vine si intreaba: S-a miscat ceva pe vreuna din aceste dimensiuni in sensul generarii de valoare in si pentru Romania? Lui Chifu, acest "om competent, inteligent și onest" in cuvintele dvs., ii este teama ca Romania va incerca (inca) un tratat strategic cu... Germania? Doar teama de ridicol m-ar impiedica sa consider inca un tratat strategic, desi fiind vorba de Germania, poate ca as gandi de 2 ori inainte se pun chestii la ziar. Ma rog, stiu ca discutia a pornit dela ce a pus Hellvig pe blogul sau, dar reactia chifosilor mi se pare inca o exagerare in seria celor menite in opinia mea sa-l intimideze pe KWJ. Daca acesti chifosi erau seriosi, trebuiau sa se asigure ca operativul lor din SRI nu schimba macazul in favoarea neamtului.
Acum spuneti chiar dvs. ca ati incheiat tot felul de tratate si intelegeri la nivel de varf. Intrebarea revine acum, initial v-a ridicat-o dl. Mihailescu, de ce Romania are o capacitate de executie atat de modesta (comparat cu aspiratiile si anvergura tratatelor, dar si cu nevoile sale obiective)? In plus, ce s-ar putea face pentru a schimba situatia?
Sa ne intoarcem putin la analiza VALORII relatiei romano-americane. Este clar tuturor ca SUA are controlul fluxurilor de bani, tehnologie si in/securitate. Si asta dinainte de 1990. In plus, o tzara ca Romania sau Polonia poate fi batzul american prin gardul euroasiatic/continental. Asta implica o expunere destul de mare a acestor tzari la miscarile tectonice din politica lumii--iti alegi altiatii, nu si vecinii, cu care vei ramane in proximitate vrand-nevrand chiar si dupa ce...
Ce primesc aceste tzari in schimb?
Poloniei i se iarta mare parte din datorii si este constant bagata in fatza din ani 1980 incoace--gluma cu imigratia poloneza din SUA nu prea tzine caci in afara de Zbig cine mai stie polonezi pe aici? In plus, mexicanii, care-s mult mai bine reprezentati in SUA, n-au putut diminua castanele pe care le incaseaza Mexicul dela nord.
Romania primeste dreptul de a se imprumuta in folosul bancilor straine cu 19 miliarde, si acela de a-si expatria aurul--contribuind astfel la proptirea sistemului mondial. Altfel, numai ravagii, de colo-colo, care risca sa transforme pe romani din aliati naturali ai SUA in altceva.
Nici nu mai spun ceva de Ungaria caci riscam cu nervii.
Sa ne reintoarcem la relatia propriuzisa. Romania nu poate clinti deloc politica SUA, dincolo de primirea acesteia ca si contribuitor la cluburi. In schimb, ni se cere implicit adoptarea modelului american, mai ales de catre alti romani, care ar vorbi, chipurile, in numele intereselor americane. Asta indiferent de interesele fundamentale sau de moment pe care le-ar observa romanii insisi, de ca si cum capacitatea de autoguvernare este zero si popoarele sunt mase amorfe gata sa ia forma vaselor de import.
Cum evaluati valoarea relatiei in conditiile de mai sus? In termeni de captatio benevolentiae, iar masura lucrului bine facut ar fi integritatea Romaniei care altfel s-ar narui sub presiuni si interese germano-ruso-ungare?! Este timpul ca acest gen de lucruri sa fie spuse pe sleau si de altii decat SOV. Chifosele nu se pun.
In incheiere, remarc o alta caracteristica a locului, care mi-e mai clara dela distanta. In Romania oamenii merg prin intermediari (vezi si zicala, Pana la Dumnezeu te mananca sfintii!) in loc sa se adreseze direct si la obiect autoritatii finale pe spetza data. In sensul asta, ma uit cum oameni, altfel valorosi, fac voiaje la Londra sau Jerusalem pentru a-i convinge pe... americani. Cred ca aici avem de-a face cu o tara a locului, insa o consider tare paguboasa. In drumul tau spre autoritate, intermediarul nu numai ca te zeciueste, dar isi va pune interesele proprii inainte. A te pune bine cu Londra, care are propriile interese fatza de SUA, ca astfel sa dai bine la Washington, mi se pare o frectie Diana la un picior *has been*. Ar fi suficient sa vezi cum sunt tratati romanii si Romania in P.A-z .
Deocamdata un raspuns indirect, publicat pe 8 martie 2015:
http://adrianseverin.com/duelul-axelor/
Domnule Severin, ma bucur ca ati intervenit pentru ca opinia specialistului e mai mult decat binevenita. Noi, nespecialistii, operam mai degraba cu emotii, iar eu sunt primul sa admit ca vad relatia romano-americana ca axiomatica. Similar cu modul in care dl. Golban propune modelul elvetian sau dnii. Mihailescu & Puterity ar propune modelul German. Ce-l determina pe specialist sa spuna acelasi lucru?
Putzin context in jurul intrabarii de mai sus cred ca-i necesar. Romania a incheiat o multitudine de acorduri STRATEGICE cu tot felul de tzari, dand observatorului extern ideea ca Romania are si executa o politica externa multidimensionala, ca inainte de 1989. Numai ca scepticul vine si intreaba: S-a miscat ceva pe vreuna din aceste dimensiuni in sensul generarii de valoare in si pentru Romania? Lui Chifu, acest "om competent, inteligent și onest" in cuvintele dvs., ii este teama ca Romania va incerca (inca) un tratat strategic cu... Germania? Doar teama de ridicol m-ar impiedica sa consider inca un tratat strategic, desi fiind vorba de Germania, poate ca as gandi de 2 ori inainte se pun chestii la ziar. Ma rog, stiu ca discutia a pornit dela ce a pus Hellvig pe blogul sau, dar reactia chifosilor mi se pare inca o exagerare in seria celor menite in opinia mea sa-l intimideze pe KWJ. Daca acesti chifosi erau seriosi, trebuiau sa se asigure ca operativul lor din SRI nu schimba macazul in favoarea neamtului.
Acum spuneti chiar dvs. ca ati incheiat tot felul de tratate si intelegeri la nivel de varf. Intrebarea revine acum, initial v-a ridicat-o dl. Mihailescu, de ce Romania are o capacitate de executie atat de modesta (comparat cu aspiratiile si anvergura tratatelor, dar si cu nevoile sale obiective)? In plus, ce s-ar putea face pentru a schimba situatia?
Sa ne intoarcem putin la analiza VALORII relatiei romano-americane. Este clar tuturor ca SUA are controlul fluxurilor de bani, tehnologie si in/securitate. Si asta dinainte de 1990. In plus, o tzara ca Romania sau Polonia poate fi batzul american prin gardul euroasiatic/continental. Asta implica o expunere destul de mare a acestor tzari la miscarile tectonice din politica lumii--iti alegi altiatii, nu si vecinii, cu care vei ramane in proximitate vrand-nevrand chiar si dupa ce...
Ce primesc aceste tzari in schimb?
Poloniei i se iarta mare parte din datorii si este constant bagata in fatza din ani 1980 incoace--gluma cu imigratia poloneza din SUA nu prea tzine caci in afara de Zbig cine mai stie polonezi pe aici? In plus, mexicanii, care-s mult mai bine reprezentati in SUA, n-au putut diminua castanele pe care le incaseaza Mexicul dela nord.
Romania primeste dreptul de a se imprumuta in folosul bancilor straine cu 19 miliarde, si acela de a-si expatria aurul--contribuind astfel la proptirea sistemului mondial. Altfel, numai ravagii, de colo-colo, care risca sa transforme pe romani din aliati naturali ai SUA in altceva.
Nici nu mai spun ceva de Ungaria caci riscam cu nervii.
Sa ne reintoarcem la relatia propriuzisa. Romania nu poate clinti deloc politica SUA, dincolo de primirea acesteia ca si contribuitor la cluburi. In schimb, ni se cere implicit adoptarea modelului american, mai ales de catre alti romani, care ar vorbi, chipurile, in numele intereselor americane. Asta indiferent de interesele fundamentale sau de moment pe care le-ar observa romanii insisi, de ca si cum capacitatea de autoguvernare este zero si popoarele sunt mase amorfe gata sa ia forma vaselor de import.
Cum evaluati valoarea relatiei in conditiile de mai sus? In termeni de captatio benevolentiae, iar masura lucrului bine facut ar fi integritatea Romaniei care altfel s-ar narui sub presiuni si interese germano-ruso-ungare?! Este timpul ca acest gen de lucruri sa fie spuse pe sleau si de altii decat SOV. Chifosele nu se pun.
In incheiere, remarc o alta caracteristica a locului, care mi-e mai clara dela distanta. In Romania oamenii merg prin intermediari (vezi si zicala, Pana la Dumnezeu te mananca sfintii!) in loc sa se adreseze direct si la obiect autoritatii finale pe spetza data. In sensul asta, ma uit cum oameni, altfel valorosi, fac voiaje la Londra sau Jerusalem pentru a-i convinge pe... americani. Cred ca aici avem de-a face cu o tara a locului, insa o consider tare paguboasa. In drumul tau spre autoritate, intermediarul nu numai ca te zeciueste, dar isi va pune interesele proprii inainte. A te pune bine cu Londra, care are propriile interese fatza de SUA, ca astfel sa dai bine la Washington, mi se pare o frectie Diana la un picior *has been*. Ar fi suficient sa vezi cum sunt tratati romanii si Romania in P.A-z .
Deocamdata un raspuns indirect, publicat pe 8 martie 2015:
http://adrianseverin.com/duelul-axelor/
O declarație a Președintelui Klaus Johannis dar mai
ales un punct de vedere exprimat de noul director al...
adrianseverin.com
M.I.T Klaus Werner Johannis este sas nu si prost. Romania este
expusa, nu se poate apara singura nici macar in prima instanta. UE nu are
armata europeana, ne apara prin simpla prezenta USA. In relatiile economice
relatia cu Germania este necesar si o va creste in importanta daca conditiile
cerute de Germania (Ministrul de Externe german le-a formulat, nimic nou) sevor
apropia de un nivel care sa faca investitiile germane "strategice' nu cum
numim noi toate afacerile pasagere care au ruinat industria romaneasca. Toate
marile puteri apara investitiile si interesele lor, acolo unde le au. Nu ne
apara pe noi pentru ca suntem simpatici, nici pentru ca avem (aveam) o tara
frumoasa. De interesul propriu in raport cu altii trebuie sa ne ocupam insine.
S.K Dle. Turcu-
greșeala dvs. logică primară e chestia cu expunerea. Și ideea că nu ne-am putea
apăra singuri. Nu știu dacă dvs. ați făcut cumva armata- dacă da ar trebui să
știți că câteva sute- sau chiar mii de soldați cu armamentul de rigoare nu
înseamnă nimic. Dacă vă uitați prin mărturiile combatanților din Afganistan-
acolo unde SUA și aliații au deținut inclusiv cerul- o să vedeți că și-au
luat-o în cel mai sinistru mod de la un popor care nu-i dorea acolo- și că nu
i-a ajutat la absolut nimic superioritatea militară. Dimpotrivă, ne transformă
pe noi în ținte. De la Coreea de Sud- imediat după război- și până la
Afganistanul de azi- bazele americane au fost mai mult un factor de perturbare
și de pericol decât unul de stabilitate.
M.I.T Stefan Kovacs, am
fost militar in termen un an si 8 luni, sunt capitan in rezerva, am lucrat 10
ani ca psiholog militar in invatamantul militar, si am sustinut un doctorat in
psihoneurofiziologie, pe cercetare militara. In stiinta militara sunt niste
calcule pe care specialistii din statele majore le fac, din care rezulta
printre altele si de ce fel de forta pentru ce fel de actiune este nevoie si ce
probabilitate de reusita poate fi asteptata. Generali ai armatei spun acuma ca
Romania nu este pregatita pentru a face fata militar tipului de agresiuni
probabile. Lupta armata este o chestiune fizica si morala. Moralul
indispensabil ( nici pe acela nu-l avem organizat) compenseaza limitatdeficitul
fizic.De cat de bine este organizat militar un stat depinde suveranitatea sa,
aliantele pe care le poate face si amenintarile la adresa sa. Daca se intra in
razboi depind pierderile si depinde final poziitia statului in cadrul
negocierilor de armistitiu si la masa tratatului de pace. Mai depinde si
moralul civililor si aspectul final al granitelor statului sau existenta lui.
Personal nu cred ca federatia Rusa va ataca Romania, fiind Romania membra NATO.
Interes pentru gurile Dunarii si evantual intregul litoral romanesc are
Federatia Rusa. Este o tema strategica mereu readusa in actualitate incepind cu
Petru Cel Mare.
S.K Dle. Turcu- față de
momentul 1989- de exemplu- cum vedeți dvs. armata de azi ? Și nu e cumva tot
alianța asta care ne-a cerut să ne reducem armata, să ne demantelăm industria
militară și să cumpărăm doar de la ei ? Fapt: În 1989 armata română era
pregătită să înfrunte singură o agresiune- indiferent de rezultat. Existau
rezerviști pregătiți, armament necesar, infrastructură. Azi ?
I.I.V @ Mihai Ion Turcu , "Gurile Dunarii" sunt un
fel de "finis mundi' ... Nu cred ca Rusia isi doreste asa ceva , nici
punctiform undeva pe bara Sulina, nici concentric pe o raza de X km ...
Strategic, Rusia isi doreste un pasaj, dinspre Odessa spre Atena, adica un
spatiu plat salubru ne-lacustru, inclin sa cred ca mai degraba sunt interesati
de spatiul dintre Prut si Siret... Tactic, este o eroare sa cuceresti smarcuri
fara valoare militara, mai degraba Rusia isi doreste un spatiu- cap de pod ,
uscat, accesibil, utilizabil in orice anotimp adica mai degraba Dobrogea de sud
... Geopolitic, Rusia este maidegraba interesata de acces in Campia Panonica
prin TransCarpatia, prin Transnistria si Bucovina de nord, apoi prin pasul
Iablonita spre Europa ...
M.I.T Ionel Iani
Velciov,@ URSS taiase culuarul transcarpatic, asa am incetat sa mai fim vecini
cu Polonia si Ceho-slovacia. Dobrogea este culuarul spre
Bulgaria-Serbia-Grecia-Bosfor. A fi riveran la Dunare are urmari jusridice
privind regimul Dunarii.
M.I.T Stefan
Kovacs@ Conceptul defensiv "Apararea intregului popor" forma de
razboi total, era bun pe hartie, nu cred ca si functional.Aveam armata, ramasa
in urma ca inzestrare, care insemna un obstacolchiar pentru o mare putere, timp
limitat, dupa care ar fi urmat un razboi de gerila zonal. In conditiile de
stabilitate politica de atuncea, o armata care n-ar fi capitulat si o
mobilizare civila forte, ar fi permis unui guvern care n-ar fi demisionat,
semnalarea agresiunii la ONU , impedimentul pentru agresor devenind diplomatic
si legal. Inamicii potentiali, discret avuti in vedere, erau
"aliatii" din Tratatul de la Varsovia. Conceptul era de aparare
circulara.Tratatul din 1990 prin care toti membrii UE s-au redus armamentul si
personalul, germania a taiat parcuri intregi de blindate noi, productia de arme
s-a redus, toata logistica militara, cladiri, spitale tec. s-a redus, munitia
din depozite a fost distrusa, numarul ofiterilor s-a redus etc. astfel o
expansiune a armatei este acuma problematica. SUA a avertizat UE ca nu soldatii
amerciani vor asigura apararea UE, si se discuta refacerea capacitatii de
aparare printr-o forta unica UE. Suntem pe picior gresit.
M.I.T Prospectiv A-z, de acord. In acest moment Romania are o
pozitie de negociere slaba prin demonstratia care tocmai se face de valul
proceselor pe rol pentru coruptie.Se certifica ce de multa vreme ni se
reproseaza, brutal de catre americani care expresis verbis ne-au comunicat
opinia lor ca o tara cu un regim corupt nu poate fi stabila.germanii recent ne
spun ca stabilitatea ar fi premiza cresterii investitiilor germane in Romania.
Iohannis a venit la putere cu formula "stop si de la capat". In acest
moment coplicat, singurul aliat al nostru semnificativ si efectiv sunt SUA.
P.A-z .
Domnule Turcu, daca Romania nu intelege cum sa vorbeasca Americii, cea dintai va ramane locul de unde, in termenii cei mai reali, se asteapta despagubiri si cam atat...
Dupa mine, KWJ ar trebui sa capaciteze romani de valoare si sa se puna pe treaba. Numai ca romanii de valoare sunt raspanditi in toate zonele (politicului, geograficului si chiar legalului), iar logica existenta a partidelor romanesti de azi le face pe acestea proaste conduite pentru atingerea acestui obiectiv.
Domnule Turcu, daca Romania nu intelege cum sa vorbeasca Americii, cea dintai va ramane locul de unde, in termenii cei mai reali, se asteapta despagubiri si cam atat...
Dupa mine, KWJ ar trebui sa capaciteze romani de valoare si sa se puna pe treaba. Numai ca romanii de valoare sunt raspanditi in toate zonele (politicului, geograficului si chiar legalului), iar logica existenta a partidelor romanesti de azi le face pe acestea proaste conduite pentru atingerea acestui obiectiv.
