Cat din Romania ne mai apartine?

Cat din Romania ne mai apartine? – 5 mai 2016

 

Dinica Roman

 

Intr-o tara ca Romania, strainii sunt mult mai profitabili. Care sa fie secretul decalajului?

"INS ne spune că, în ultimii 25 de ani, în România, au fost făcute investiţii în valoare de 500 de miliarde de euro, din care 5 miliarde din capital străin. Deci, străinii au investit 1%, dar stăpânesc 88% din capitalul ţării."

Institutul Național de Statistică: Nu mai stăpânim nici 10% din România!!!

Institutul Naţional de Statistica (INS) ne aduce la cunoştinţă că, în economia naţională (a Romaniei) funcţionează 44.575 „grupuri de întreprinderi". Grupul de…

GANDURIDINIERUSALIM.COM

Dinica Roman "Cei care au analizat această situație au constatat că, în timp ce producţia de încălţăminte de bună calitate merge la export, şapte din zece perechi de pantofi importaţi de români sunt din material textil, cauciuc sau plastic, adică sunt de cea mai proastă calitate."

http://anonimus.ro/.../colonia-romania-exporta-ieftin-si.../

Colonia România exportă ieftin și bun, importă mult mai ieftin și prost -…

ANONIMUS.RO|BY CRISTIAN PĂTRAȘCU

Dinica Roman Domnul Emil Constantinescu continua si acum ce a inceput in 1996, calauzirea extractorilor in teren:

"Banca Naţională a României şi Academia Română au organizat un eveniment cu prilejul lansării volumului I Minerale industriale şi roci utile al trilogiei Resursele minerale ale României, coordonat de prof. dr. Emil Constantinescu, membru în Boardul Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă şi prof. dr. Nicolae Anastasiu, m.c. al Academiei Române.

Cartea, tipărită de Editura Academiei Române, în condiţii grafice deosebite, se adresează agenţilor economici din companiile de stat şi private implicate în explorarea şi valorificarea resurselor minerale, specialiştilor angajaţi în elaborarea unor proiecte de cercetare pentru industriile care prelucrează materii prime minerale, factorilor de decizie din administraţia publică centrală şi locală, cercetătorilor, profesorilor şi studenţilor din domeniul ştiinţelor naturii, ştiinţelor tehnice şi umaniste, precum şi tuturor persoanelor interesate în cunoaşterea patrimoniului naţional.

Această lucrare poate constitui un fundament pentru elaborarea unei strategii naţionale de dezvoltare a României, plecând de la cunoaşterea şi valorificarea resurselor minerale ale subsolului românesc, pe care Academia Română şi-a asumat-o ca un obiectiv prioritar.

Evenimentul a avut loc miercuri, 4 mai 2016, la ora 17.00, la sediul BNR."

Alexandru Botu Domnule Dinica Roman unele din chestiunile ridicate de Dumneavoastra ar putea sa fie facute ca Interpelari in Parlament. In loc sa faca legi proaste, mai bine ar face analize bune si apoi ar legifera in mai multa cunostiinta de cauza.

Prospectiv A-z .
Secretul ar putea consta teoretic in productivitatea mult mai ridicata a strainilor. Lucru care nici nu-i greu de realizat practic din moment ce bancile nu mai sunt nici macar nominal romanesti--banul occidental sau al exportatorilor de petrol, ca exemple, fiind muuult mai ieftin decat banul romanilor. Practic, romanii ALESI, cu exceptia Guvernului Vacaroiu, au facut tot ce le statea in putere, cu sau fara stirea lor, pentru a pune in aplicare avantajul teoretic al strainilor (fabrica vanduta pe 1 Leu, vehicularea metaforei auto-desfiintatoare cum ca industria era morman de fiare vechi, devalizarea bancilor romanesti sub ochii lui Isarescu, privatizarile strategice etc.). 

Obiectiv vorbind, strainii aveau un avantaj, tradus printr-o productivitate mai mare, datorat accesului la know-how, mai ales in conditiile destructurarii suprastructurii economice romanesti, care a lasat de facto agentii economici romanesti in intuneric.

Smaranda Dobrescu "..romanii ALESI, cu exceptia Guvernului Vacaroiu, au facut tot ce le statea in putere, cu sau fara stirea lor, pentru a pune in aplicare avantajul teoretic al strainilor (fabrica vanduta pe 1 Leu, vehicularea metaforei auto-desfiintatoare cum ca industria era morman de fiare vechi, devalizarea bancilor romanesti sub ochii lui Isarescu, privatizarile strategice etc.)." Este o parere ce poate fi respectata ca si aceea ca nu toti alesii au urmarit constient sau nu acelasi obiectiv. 
Primul acord cu FMI l-a incheiat Guvernul Vacaroiu in 1993, constrans de lipsa capitalului necesar functionarii economiei in curs de privatizare
Voi reda un mic fragment din cartea mea, Social Democratia, iluzie si realitate, aparuta in 2006:
"Problema încheierii memorandumului cu FMI a dat mari bătăi de cap Convenţiei în acea vreme. În Parlament, acordul fusese încheiat printr-un act de disciplină remarcabil pentru patrulater.(PDSR, PRM, PUNR, PSM).
CDRul, ar fi fost în principiu de acord cu o înţelegere prin care România să-şi reducă inflaţia care tindea să se apropie de 400% în 1993. Totuşi, statutul de partide din opoziţie care nu discutaseră consensual cu puterea în această privinţă, a determinat pe acestea să se opună semnării acordului, invocând diverse motive.
Discutarea acordului în Parlament mi-a dat ocazia repurtării unei mici victorii personale: citisem vreme de o săptămână despre politica FMI în ţările în curs de dezvoltare sau în ţările aflate în tranziţie. Ca în orice organism financiar, curentele de opinii erau diverse prin varietatea de mijloace propuse a fi folosite pentru stabilizarea macroeconomică. În FMI tocmai se manifestase curentul „de stânga" al lui Vito Tanzi, care susţinea în principal nocivitatea şi efectul pervers adus de impunerea unor cheltuieli reduse ţărilor în curs de dezvoltare şi celor care trecând de la economia de comandă la liberalizarea preţurilor se confruntă cu rate ridicate ale inflaţiei. Acest curent propunea acceptarea unor deficite mai mari, dar controlate prin mijloace monetare care să nu afecteze peste măsură capitalul uman şi potenţialul uman scontat prin educaţie. Aceste mijloace am susţinut şi eu în speech-ul meu că trebuie acceptate de partea română pentru a nu mări şi mai mult sacrificiile impuse populaţiei. Era maximul de ofertă politică ce o puteam face, adica, un amendament privind deficitul acceptat in schimbul votarii memorandumului..care era evident destul de sever. A fost o explicare a unui vot de abţinere, corectă doctrinar şi bazată pe o propunere alternativă posibilă,. La finalul discutiei, Adrian Nastase, presediuntele Camerei si Mircea Cosea, ministrul privatizarii m-au chemat si m-au felicitat pentru cea mai corecta pozitie."
Ce vreau sa spun cu asta? Exact raspunsul prim la alternativele cerute de Prospectiv A-z in prima postare de sus: Romanii nu au avut libertatea sa faca ce credeau ca e mai bine..

Prospectiv A-z .
Actiunile CDR-ului din opozitie nu se pun--oricum, majoritatea cederista vota impotriva puterii girate de Iliescu, indiferent ce sustinea puterea. Asta mai ales considerand recordurile cedereului din 1996-2000.

Ma bucur ca d-na Dobrescu a votat atunci in cunostinta de cauza, dar cu dansa nu se spala cedereul de pacate.

Smaranda Dobrescu  Grupul nostru parlamentar a votat la fel, caci aveau incredere in mine. (mare lucru!) .Termenii primului acord i-a discutat insa guvernul FDSN condus de Vacaroiu. Lucrurile sunt nuantate, sunt mai complicate decat lasa sa se intrezareasca dupa o perioada atat de lunga. Sigur ca exista scuze, explicatii, in primul rand nu suficienta stiinta a trecerii la economia de piata. O mai faceau si poloneziil cehii, ungurii. Dar in ce conditii? Cu ajutor masiv american, cu sustinere si simpatie din partea vestului. La necunoasterea generala s-au adaugat in acelasi sens pacatos si cativa care cunosteau traseul impus si s-au concentrat in special pe banci. Cat mai sunt in viata cei care cunosc acele inceputuri, tratati-i va rog cu ceva incredere si intelegere, daca nu cu simpatie!

Prospectiv A-z .
Dupa 1996, cand cederistii au fost alesi sa conduca si votul lor a contat in schema ipotezei mele, n-au mai avut incredere sau n-au mai avut nevoie de justificari?

Smaranda Dobrescu In 1996 au fost cele ami mari conditii (numeste-le santaje) Vreti sa incepeti alinierea pe capitole in vederea aderarii? Vreti NATO? Vreti sa inchideti minele, sa reformati (inchideti) industria de aparare? Etc. Au fost desigur in acea perioada multe erori de guvernare. Dar CDR castigase pe promisiunile UE si NATO. Trebuiau sa fie consecventi, indiferent de impuneri.:

Prospectiv A-z .
La ce au folosit toate cele daca intrarile respective s-au facut abia ca rezultat al refacerii lumii dupa septembrie 2001?! Devreme in 1997, Romaniei i s-a spus clar ca nu poate fi acceptata in NATO pentru a nu supara Rusia...

Smaranda Dobrescu A existat mereu cred eu, un zaharel pentru NATO. Intradevar hotararea s-a luat abia in 2001. In 2000 insa se finalizasera 4 domenii de armonizare a legislatiei cu UE. Hotararile s-au luat separat Nu stiu insa daca si independent. A fost din partea CDR si chiar si PSD o actiune riscanta in special in privinta desfiintarii industriei de aparare, fara garantii. privatizarile s-au facut prin FMI, de coniventa cu europenii

.

Prospectiv A-z .
Cum se face ca armonizarea a echivalat cu destructurarea? Au inteles alesii romanilor ca Romania va sari direct in post-industrial/munca? 

Mi-aduc aminte oarecum cadrul de idei in care s-a destructurat apararea: Reducerile au fost de colo-colo (dela Washington la Moscova) pe motiv ca asa se scadea potentialul conflictului militar, iar tarile respective se bucurau in plus de un divident al pacii. Exista o logica in asta cu oarece apel. La romani, a mai fost si marota, instrumentata de cederisti, ca asa scapa tzara de neocomunism.

Nu vad insa cum am extrapola ceea ce se arata a fi fost eroarea din aparare la TOATE celelalte domenii de activitate.

Prospectiv A-z .
Trebuie sa clarific un aspect: Responsabilitatea nu rezida cu TOTI alesii, dupa cum d-na Smaranda Dobrescu nu absolva de responsabilitate pe toti alesii.

Smaranda Dobrescu Nu stiu daca pot da o explicatie coerenta si corecta. Stiu insa ca datorita privatizarii avansate, prin 1999-2000, Banca Mondiala de comun acord cu partea romana (Basescu) a initiat cateva programe de privatizare/restructurare de tip PSAL. Etapele si conditiile erau aprobate de Guvern. FPS-ul si coordonatorul PSAL aduceau argumentele necesare, de cele mai multe ori bazate pe imposibilitatea mentinerii de catre stat in functiune a unor mari unitati, intrucat prin liberalizarea preturilor la energie si gaz, etc, acestea continuau sa coste statul sume uriase. Nici productiile obtinute nu mai puteau acoperi cheltuielile cu salariile. Un exemplu: mentinerea in functiune a Combinatului de la Galati costa statul 1 milion dolari zilnic. Faceam politica "antimonopol" ca sa preia altii zonal mari combinate ale noastre si sa devina monopolisti.

Smaranda Dobrescu Interventia mea initiala exact acestui aspect i s-a adresat: NU TOTI ALESII Cred ca si diaspora noastra ar fi jignita sa declaram in tara: "toti romanii din diaspora au votat cu basesu si sunt neoliberali! " Judecatile au intotdeauna un anumit grad de valabilitate cuexcetia judecatilor de valoare smile emoticon

Prospectiv A-z .
Basescu n-a fost de capul lui sau de unul singur, el reprezenta o stare de spirit in... CDR, in fapt, un spatiu fertil pentru destructurare. Basescu s-a dovedit a fi doar cel mai potrivit conjucturii romanesti din echipa de dizidenti ai feseneului lui Roman... Partidele istorice si figurile istorice din acestea, pe suportul carora s-a constituit CDRul, au fost in general accesorii, inadecvate momentului, desi istoria delibereaza in jurul restitutiei ad-integrum impinsa de *Senior*. 

Da, se pare ca diaspora romana (nu doar din Nord America) in nerozia ei l-a sustinut masiv pe Basescu. Numai ca: 1) responsabilitatea unei minoritati a electoratului este derivativa in marea schema a lucrurilor; 2) pana in 2005, mare parte din sirul evenimentelor despre care vorbim se facuse/inradacinase in Romania. Basescu a lovit mai ales viitorul Romaniei, pana la el s-a destructurat munca eroica de 45 de ani a unui popor...

Alexandru Botu Da, dar un astfel de randament ("... Deci, străinii au investit 1%, dar stăpânesc 88% din capitalul ţării...") pare a fi fabulos, mult peste orice explicatie logica data!

Prospectiv A-z .
In afara de Fondul Libertatea, cred ca explicatia pe care am dat-o rezolva mare parte din ecuatie. Nu-i exclus sa fi gresit/omis ceva, astept completari.

Alexandru Botu Nu am criticat explicatiile Dumneavoastra, Domnule Prospectiv A-z, am exprimat doar incapacitatea mintii mele de a pricepe. Desi stiu ca este o realitate si nu sunt nici dintre aceea care zic ca ceea ce nu le convine nu exista, totusi lucrurile par asemanatoare cu o situatie de genul: un strain a cumparat intr-un sat un pogon de pamant si l-a gospodarit atat de bine, spre deosebire de sateni care si-au lasat 500 de pogoane in parloaga, pana cand strainul, cu profitul scos a cumparat 480 de pogoane de la sateni si le-a pus sa produca dupa acelasi principiu ca pe primul pogon. Nu pare acest lucru mai fantasmagoric decat povestile lui Petre Ispirescu?

Prospectiv A-z .
Strainul a avut acces la bani ieftini, piata si know how. Acesta era deja racordat/inserat la sistem. Romanul nu a avut parte de niciunul dintre aceste avantaje, iar politicile romanesti i-au creat obstacole in plus.

Sa mergem la exemplul cu pamantul din agricultura. Dupa ce s-au faramat toate institutiile care sa permita exploatarea agricola eficienta, cu dotarile si relatiile dintre producatori si piata, pamantul a fost *retrocedat* cui vrei si cui nu vrei. Noii re/impoprietariti, chiar daca s-au mutat la tzara, n-au avut acces la mai mult decat bratele si burtile proprii (ca factor de productie si piatza, respectiv). Cum lucrul pamantului e o treaba anevoiasa, care are nevoie de multe resurse inainte de a da rod, oamenii si-au vandut ce au avut celor care au avut bani si know-how--adica strainilor. Cei care n-au vandut inca, o vor face cand sistemul de taxare ii va forta. Intre timp, producatorilor romani emergenti nu le vin fonduri decat cu tzaraita si cu costuri menite sa-i descurajeze, chiar si atunci cand sunt fonduri care li se cuvin. Cum statistica mai face ca vreun roman sa iasa in fatza, 'institutiile statului' se napustesc asupra acestuia pana la ruina. 

Domnule Botu, mai crede cineva ca rezultatele spectaculoase ale strainilor in Romania s-au facut fara a se cunoaste exact profilul psiho-social al romanilor? Ideea aici este de a elimina sansele de auto-conservare pe care mediul le ofera istoric romanilor. In momentul in care tzaranul nu se mai chinuie cu leusteanul si celelalte pentru ciorba, caci cubul Maggi ii da mai mult timp la telenovela, legatura simbiotica dinre romani/tate si mediu este rupta. Tehnica este veche, romanii ultimilor 26 de ani sunt continuu proaspeti.

Alexandru Botu Le vad, le traiesc, nu le rumeg!

Draghi Puterity Prospectiv A-z - Ar mai putea fi vorba si de slugarnicia romanilor in fata strainilor si de mentalitatea "sa moara capra vecinului" care i-au facut usor manipulabili de catre "inginerii sociali" ai strainilor.

Smaranda Dobrescu Este normal ca datorita productivitatii diferite, capitalul strain sa produca mai mult, sa obtina profituti mai mari. In afara de avantajul accesului la piete, la bani ieftini si la tehnologii adecvate, invrstitorii straini au mai beneficiat si de mana de lucru ieftina si mai ales de indicatiile date Romaniei de catre Comisia Europeana incepand cu 2007-2008. Dovada ca in ultimul raport al acesteia se critica aspru marirea salariului minim incepand cu 1 mai cu 100 lei, fapt ce ar descuraja si dezavantaja investitorii straini. Puternicele institutii cum ar fi Consiliul Investitorilor straini si Camera de Comert romano-americana s-au specializat deja in elaborarea de legislatie a muncii si de salarizare. Boc le-a fost de un real ajutor.

Prospectiv A-z .
" invrstitorii straini au mai beneficiat si de mana de lucru ieftina si mai ales de indicatiile date Romaniei de catre Comisia Europeana incepand cu 2007-2008" N-au avantajat, cel putin in teorie, aceste aspecte pe TOTI producatorii, nu doar pe cei straini?

Smaranda Dobrescu Acest amanunt desigur ca avantajeaza pe toti patronii. Cei straini ar avea un avantaj in plus daca s-ar hotari acum sa vina,datorita acestei facilitati, cat mai sunt vreo 2-3 chestii de privatizat avantaj care se transforma in final in profit repatriabil si neimpozabil cel mai adesea. indiferent de micimea capitalului adus.

Prospectiv A-z .
"profit repatriabil si neimpozabil cel mai adesea" Multumesc,Smaranda Dobrescu, aceasta este o completare excelenta!

Mihai Ion Turcu la aceasta situatie posibil ireversibila au contribuit cativa factori: 1. Preocuparea de a face ireversibila desprinderea de spatiul sovietic care a dus la acceptarea neconditionata a conditionarilor occidentale privind atasarea Romaniei la blocul occidental. 2. Acceptarea formulei "stat minimal" incepand cu retragerea brusca si necritica a statului din rolul de intreprinzator principal , inclusiv din industriile strategice, porogramatic acestea fiind transferate "intreprinzatorilor strategici" care s-au dovedit interesati de lichidarea lor. 3. Lichidarea programatica a bancilor cu capital romanesc, de stat, vandute sau falimentate inclocuite cu banci filiale ale unora cu capital strain, neinteresate in finantarea intreprinzatorilor romani, abuzand de pozitia de singuri posibili creditori. 4. Completa absenta a capitalului romanesc. Cel rezultat prin inginerii financiare si hotie prin capusarea statului, fiind investit in imobiliare, neproductive, exportat sau tocat, parte cosumat in finantarea partidelor sau mituiri.5. Agresivitatea specifica a capitalului strain cu sprijin politic extern si sprijin bancar extern. 6 .Disponibilizarile masive de personal calificat din industrii si servicii odata cu retragerea statului din pozitia de proprietar si intreprinzator. Personal care partial a emigrat partial a ingrosat numarul pensionarilor inainte de termen, parte s-a declasat profesional, alta paerte plus tinerii care au intrat pe piata muncii au intrat in serviciul multinationaleleor, unde sunt platiti sub nivelul in care multinationalele-si platesc angajatii recrutati de pe pietele occidentale. 6.Legislqatie romaneasca defectuoasa aplicata in mod interesat defectuos. 7. Legislativ romanesc de adunatura, executiv intre incompetent si corupt, 8. Cetateni saraciti, deprimati , iritati, debusolati,

Prospectiv A-z .
"1. Preocuparea de a face ireversibila desprinderea de spatiul sovietic care a dus la acceptarea neconditionata a conditionarilor occidentale privind atasarea Romaniei la blocul occidental. "

Din ce ne mai spune Talpes, cu ocazia fiecarui decembrie, ma intreb de ceva timp daca aceasta intentie de desprindere n-a fost aidoma intentiei partidelor istorice dupa 23 august 1944... Romanii, sustinand ceva in pofida triajelor, au renuntat de facto la o pozitie negociata in sistem. Stiu, se va spune ca ne pastea jugoslavizarea, as raspunde ca si dez-cehoslovizarea ar fi fost o optiune.

Imi vine in gand o parabola ad-hoc: Vasile, ma casatoresc cu tine si am sa-ti aduc copiii pe lume dupa ce te... castrezi.

Din acest punct 1, toate celelalte si cate or mai fi, decurg legic.

Alexandru Botu Desi nu ati ajuns cu enumerarea la 10, ori la 12, ori la mai multi, pe cei esentiali, ca de obicei, din care unul fundamental: conducatorii, i-ati pomenit, Domnule Profesor Mihai Ion Turcu.

\

Dinica Roman Emanuel Copilaș scrie: 
"Unde se demonstrează negru pe alb, cu cifre, cum își face loc capitalul german, sistematic, la periferia UE. Și nu numai. Iar liberalizarea în continuare a pieței europene comune va întări în primul rând această tendință. Răspunsul nostru? Jos comunismul!..."

Pentru antiteza este si comentariul la articolul in discutie.

http://www.banatulazi.ro/46159-multinationale-exista-in.../

46159 multinaționale există în România. Doar 106 controlate din interior!... |…

BANATULAZI.RO|BY VIOREL DOGARU

Alexandru Botu Domnule Dinica Roman dam si noi jos ce putem. Pe vremuri nu puteam asta, nici cealalta, dar nu ne punea nimeni sa si facem ce strigam.

Dinica Roman Cred ca vremurile de acum vin cu mai mult loc de intors decat au avut romanii in tot timpul ca natie. Durerea vine din faptul ca romanii de data asta si-au asumat ce au strigat mai mult decat oricand vreodata.

Discutii despre lucratorii europeni

Discutii despre lucratorii europeni – 5 mai 2016

Smaranda Dobrescu

 

Ideile se imprastie repede, ideile rele se raspandesc si mai repede. Se generalizeaza in Europa ideile lui Cameron conform carora lucratorii mobili din Europa vor fi considerati "straini" si vor fi exceptati de la drepturile sociale de pana acum.

 

 

Germany Follows Cameron's Lead On The EU Workforce

Cameron has unwittingly legitimatised the idea that EU workers are foreign to one and other. This risks the concept of freedom of movement.

SOCIALEUROPE.EU|BY DAVID RINALDI

 

Draghi Puterity Ar trebui ca proletarii straini din toate tarile sa se uneasca, si sa faca asa o mica greva generala. Ca prim punct: daca nu primim drepturi sociale, nici nu cotizam. Infrastructura pentru a organiza asa ceva, ar exista...

 

Smaranda Dobrescu Draghi, dar tu crezi ca se poate face asa ceva in cadrul actualului Tratat? Dispare notiunea de cetatean european cu tot ce urmeaza. Trebuie intocmite tratate bilaterale in termeni specifici, pe sanatate, somaj, asistenta sociala, prestatii pentru copii. Dispare Rucsacul (portabilitatea drepturilor sociale), se rastoarna intreaga armonizare a sistemului social european.

 

Smaranda Dobrescu Cum se vor mai negocia capitolele TTIP in mod unitar daca prestatiile sociale si conditiile de munca vor diferi de la o tara la alta?

 

Draghi Puterity Smaranda Dobrescu - buna intrebare!

Statut privilegiat acordat multinationalelor

Statut privilegiat acordat multinationalelor – 4 mai 2016

Dinica Roman shared Gheorghe Piperea's post.

 

Gheorghe Piperea

Metro Cash & Carry, Selgros Cash & Carry, Mega Image, Auchan, Carrefour, toate aceste lanturi de hiper-market-uru sunt trecute pe lista rusinii, recent publicata de ANAF, la loc de cinste (top 20) si cu datorii la bugetul de stat intre 16 si 49 mil euro de fiecare. Ca sunt contestate sau nu aceste datorii este lipsit de importanta. Caci este cert este ca, daca un singur leu ar fi datorat la buget de un contribuabil "obisnuit", imediat s-ar declansa urgia executorie asupra sa, plus controale de la anti-frauda, inspectia muncii, parchet, plus niste cereri de faliment. Iar aceste lucruri se intampla chiar daca omul ar avea ceva de contestat, de exemplu, ca inregistrarile fiscale in sistemul (semi)electronic al fiscului sunt gresite, accesoriile sunt calculate altfel decat prevede legea sau decat solicita aritmetica, taxele si contributiile nu sunt datorate etc. In schimb, niciuna dintre aceste consecinte nu sunt antrenate de faptul ca astel de mega-retaileri au asemenea datorii la stat. Vedeti vreo poprire pe conturile acestor multinationale? Vreo cerere de faliment? Vreun control de la antifrauda? Nu vedeti si nu vom vedea. Asta pentru ca, in cazul in care cineva de la ANAF ar avea proasta idee sa aplice aceeasi masura contribuabilului obisnuit si mega-contribuabilului cu statut de multinationala, s-ar trezi cu ambasadori ai statelor de rezidenta in birou si, probabil, cu job-ul pierdut pentru curaj ori chiar cu libertatea pusa la pastrare. N-o spun eu, o spune un fost sef al ANAF, cu subiect si predicat …

 

Mihai Ion Turcu Cea mai aspra si excesiva fiscalitate din istoria domnilor pamanteni in Valahia Mare este a ultimului, Constantin Brancoveanu, numit la Istambul "Beiuil de Aur",si "Sfant" la romani.Suntem plini de paradoxuri.

 

Prospectiv A-z  https://scontent-iad3-1.xx.fbcdn.net/.../13103346...

 

Dinica Roman Tot Gheorghe Piperea scrie:

"Corporatia multinationala Johnson&Johnson a fost condamnata de doua ori in ultimele luni la daune cumulate de 120 de milioane de dolari pentru prejudicii cauzate de produsele vandute unor consumatori : doua femei au acuzatcompania ca produsele de igiena intima cumparate le-au cauzat cancer ovarian; una dintre ele a si decedat intre timp. Instantele si juriul le-au dat dreptate, in ciuda armatei de avocati si experti utilizati pentru a le convinge. 
Compania s-a aratat socata de cele doua decizii, sustinand ca 30 de ani de cercetari medicale (care ajunsesera la concluzia ca produsele respective sunt sigure) sunt anulati de cele doua decizii judiciare. 
Ce nu spune compania respectiva este cine a platit cercetarile medicale respective. Daca ar fi fost vorba de oameni de stiinta independenti, eventual platiti din bani publici, poate ca s-ar fi ridicat niste semne de intrebare, iar acele tribunale si acele jurii ar fi emis alte solutii. Dar realitatea este ca acele studii erau si sunt platite de companie cu bani grei, conferinte si vacante in teritorii exotice ale lumii. Fiind evident conflictul de interese, studiile nu au cum sa fie credibile. Nu sunt obiective. 
Cele doua cazuri ne intereseaza nu doar pentru ca Johnson&Johnson vinde enorm de multe produse cu acest risc potential si in Romania, ci si pentru ca arata goliciunea unui model de credibilitate construit din farduri, operatii estetice prost executate si haine de firma care mimeaza prost sanatatea si robustetea, model care, la adapost de orice concurenta, nu mai produce si nu mai inoveaza, ci doar incaseaza rente din monopolul pe care l-a obtinut de la niste spectatori creduli, orbiti de luminile cat-walk-ului pe care isi poarta tzoalele vedeta fardata si lucrata estetic. Cand o instanta sau un tert independent dezbraca vedeta rentiera de tzoale si farduri, imediat apar expertii, inclusiv cei din lumea academica sau chiar laureatii premiilor Nobel care emit rapoarte si studii menite a demonstra cat de minunate sunt marfurile si serviciile rentierului. 
Asa a fost cazul tehnologiei fracturarii hidraulice pentru exploatarea gazelor de sist : 9 din zece experti spuneau ca aceste tehnologii sunt sigure, iar birocratii din Comisia Europeana tindeau – probabil interest - sa creada aceasta minciuna, desi cei 9 experti din zece erau platiti de corporatii ca Chevron & co pentru acele rapoarte, iar instantele au inceput sa interzica aceasta tehnologie. Asa a fost si cazul potentialei exploatari cu cianuri a aurului de la Rosia Montana, idee pentru care un anume analist financiar sau consultant in orice, fost ministru al controlului in Guvernul roman al anilor 2001-2002, era dispus sa bea apa din iazul de decantare, atat de "convins" era ca tehnologia e sigura (cam tot atat de convins era si ex-presedintele Basescu, ba chiar si ex-premierul Ponta). Doar ca instantele au fost de alta parere si, practic, au interzis acea exploatare, tinand cont de pericolul pentru mediu pe care ma(t)reata tehnologie il reprezenta. 
In fine, cam la fel stau lucrurile si cu asa-zisul risc sistemic sever pe care l-ar prezenta recent promulgata lege a darii in plata. S-au estimat toate relele din lume ca fiind potentiale riscuri ale acestei legi. In siajul acestei furibunde campanii esuate, pentru care lobby-istii ar fi trebuit sa fie concediati pe motiv de ineficienta, iar sefimea BNR demisa pentru incalcarea statutului de autoritate publica independenta pe care legea i-l fixeaza BNR, inca mai apar rapoarte si scrieri prin presa din care rezulta ca legea e cat se poate de rea. Doar ca populatia si alesii poporului (parlamentarii si presedintele) au avut o alta opinie, care a prevalat. Legea este buna, este in acord cu Constitutia si este de natura a readuce in relatiile de afaceri acel echilibru care a fost de mult uitat de acei rentieri si monopolisti de tip comunistoid (=aparent capitalist, dar in strafunduri, comunist, adica unul care nu stie ce e raspunderea pentru riscurile pen care le propaga in societate, intrucat le trece pe seama populatiei) pe care inca ii denumim, pe nemerit, bancheri. 
Oamenii simpli, consumatorii, au inteles (mai repede si mai profund decat marii profesori de capitalism si "marii" manageri de banci), principiul capitalist al opririi hemoragiei pierderilor. Fata in fata cu minciuna proprietatii pe o casa care poate fi vanduta oricand intrucat veniturile "proprietarului" nu mai sunt de mult suficiente pentru a acoperi datoriile ultra-umflate fata de banca si fata in fata cu perspectiva sumbra de a plati o viata intreaga pentru o casa care nu mai este a sa, omul sufocat de datorii va prefera libertatea si parfumul tare, ozonat, al unui nou inceput. Iar cel care simte ca ii ajunge apa la gat, scufundat fiind in rezervorul unor datorii care devin din ce in ce mai greu de suportat, va cere bancii re-negocierea contractului, dar din pozitia celui care are un puternic instrument pentru negociere : darea in plata."

 

Alexandru Botu Nu-l pune nimeni pe Domnul Piperea PrimMinistru?

 

Prospectiv A-z .
E tanar, are timp. Din pacate, Romania/romanii nu mai au timp sa astepte. 

L-am remarcat pe dl. Piperea prin activitatea sa la continuarea PROFITABILA a activitatii economice la obiective pe care restul le-ar fi considerat moarte deja. Nu-i putin lucru, mai ales intr-o tara in care unul ca Predoiu si-a facut oficial banul LICHIDAND active economice.

Despre Intermarium

Despre Intermarium – 2 mai 2016

Smaranda Dobrescu

 

via Gheorghe Gradinaru 
Proiectul Intermarium revine in actualitate, cu noi argumente, cu vechi oponenti
"Discussion of the Intermarium idea makes sense, especially if we assume the collapse of the European superstate project.
The main opponents of the realization of the Intermarium project are Russian and German imperialists as well as advocates of the European superstate.

 

 

The Other Europe: An Interview on Intermarium | Counter-Currents Publishing

3,818 words Interview and translation by Jarosław Ostrogniew; French translation here Tomasz Szczepański (Barnim Regalica) was born in 1964 in Szczecin (Poland). He is a historian (Ph.D. in humanities), writer, essayist, and activist, and an advocate of Zadruga (Polish pagan nationalism) and indigen…

COUNTER-CURRENTS.COM

 

 .
"Discussion of the Intermarium idea makes sense, especially if we assume the collapse of the European superstate project." SAMD

Unde-i gandirea romaneasca exprimata cu atata forta pe alt subiect decat cel al integrarii? Care au fost promotorii independentei/rezistentei la supra-sistem care sa se exprime in asemenea termeni? De ce intreb toate astea? Pentru ca si gandirea si faptele celor pro-sistem/integrare, care sunt dintotdeauna o majoritate comfortabila in Romania, ar fi dat rezultate mai bune decat pana acum--ca asa lucreaza dialectica, ar fi spus Sherlock. 

Interesante si criticile adversarilor conceptului de Intermarum (rusii, germanii, pro-EUropenii).

Slab (self-serving) gasesc segmentul despre tractiunea pe care ar castiga-o conceptul Intermarum cu vecinii Poloniei, vazuti in efect ca parteneri juniori. Doar de ungari si lituanieni par a fi oarecum jenati polonezii, desi merita observata perspectiva polonezilor despre intentia Ungariei cu privire la Transilvania--un aspect negat de 26 de ani de *elita romaneasca emancipata*, dar care este expus fara demonstratie/explicatie in text. 

Ce nu ne spune explicit textul este ca Intermarum nu poate sta in picioare de unul singur, iar polonezii n-au nici pe departe puterea de a sustine un asemenea proiect. E nevoie chiar mai mult decat nacazurile adversarilor conceptului.

P.S. In lumina acestui text, Zbig vine probabil dela scoala-Intermarum, cei 7 ani de acasa pentru fiecare bun polonez. Repet, fara echivalent in Romania.

 

Dinica Roman On March 24, 2016, the Romanian Ambassador to the United States, George Cristian Maior, participated at a round table organized by the American – Romanian Business Council (AMRO). The event was honored by the participation of US Ambassador to Romania, Hans G. Klemm, first of its kind which was attended by both US and Romanian Ambassadors.

The event featured a number of AMRO companies, including: ADM, Cargill, Textron, ExxonMobil, Parsons, Amerocap, Lockheed Martin, Coca-Cola, Amgen, MetLife.

The main topics discussed were related to the intensification of economic relations between Romania and the United States, as well as ways to attract new US investment in our country, in the context of deepening economic dimension of the Strategic Partnership between the two countries.

In this regard, Ambassador George Cristian Maior highlighted the priority he attaches to the development of economic diplomacy and the great potential for enhanced cooperation between Romania and the United States at this level.

George Cristian Maior pointed Romanian economy performance and its positive forecasts, encouraging US investors to capitalize on the opportunities offered by Romania for increased investment in our country.

"Attracting investments and developing the economic relations between Romania and the US is one of the priorities of my mandate as ambassador, both countries having great potential for enhancing the economic cooperation," he said at the end of the meeting.

The head of the Romanian diplomatic mission reiterated Romania's commitment to further improve the business environment and showed that the support provided by US Department of Commerce in drafting the Action Plan and more recently, its interest in the project of establishing an Agency for foreign investment, demonstrates the commitment and importance the US gives to the relationship with our country.

In turn, representatives of the companies presented the activities they carry out in Romania and exposed future plans they intend to implement. They showed their interest in contributing further to amplify the Romanian-US trade, appreciating the openness of the Romanian institutions and reiterating the need for continuity of government policies in terms of fiscal stability and investment climate.

 

Smaranda Dobrescu Un om pentru o idee.Or fi fost si la noi oameni si atitudini echivalente. Au fost insa stinse de catre un sistem sau altul inainte de a face prozeliti, inainte de a se face ideile cunoscute. Asta nu inseamna ca proiectul nu are puncte slabe, geostrategice sau ca nu are fortari privind slavismul pe catre cel putin in cazul Romaniei il considera un lucru facil de depasit. Orice proiect alternativ care asa cum se prezinta sau imbunatatit in privinta fiintarii in conditii de loialitate intre tari, merita discutat. Asta dupa ce se epuizeaza toate sperantele privind status-quo-ul.

 

Mihai Ion Turcu Putem discuta steril despre consensul national pentru integrarea Romaniei in UE. O integrare nenegociata pentru ca nici nu era dorita de statele fondatoare ale UE, drept care integrarea a devenit un dictat occidental acceptat sub forma de "to do list" si care continua in aceasta forma. Romania s-a predat cu arme, bagaje si exsuveranitate esential Germaniei.Consesnul in cauza poate fi legat de dorinta expresa de asigurare impotriva reanexarii la sfera de influenta rusa.Sub acest aspect exista rationalitate.Integrarea in UE in conditiile dictatului mereu insaprit al UE a ruinat economic Romania si castrat ceea ce a devenit segmentul politic romanesc plus asazisa societate civila care argumenteaza mereu cu " asa cum este inafara" si "in tarile civilizate", Romania fiind admisa ca "inafara" de UE si " necivilizata". (Romania este esential spoliata si saracita).Ideea UE de a genera o "natiune UE" , conditionata de o federalizare, este problematica. Europa este un conglomerat de natiuni bine conturate, fiecare cu identitatea si aroganta ei, europene toate in substanta dar fixate pe diferente. Sa nu uitam istoria de razboi intraeuropean ciontinuu.Desigur o pace europeana este salutara. Deocamdata pacea europeana este garantata de SUA si in fapt de dezarmarea statelor UE. Daca maine Ungaria ar "invada" Transilvania, ar existaq un razboi dar unul civil.Faptul ca interesul mai mare al Germaniei de a se afla european in tandem economic cu Rusia, face realista ideea ca Germania ar face Rusiei ce concesii ar dori Rusia pe seama tuturor statelor proiectatul Intermarium.germania ar ceda fara scrupule extracarpaticul Romaniei -sferei de influenta ruse, urmand sa decida ce s-ar intampla cu Transilvania, intre a fi un stat in sine sau parte a Ungariei.Peste toate decizii cu efect pot fi cele luate de Rusia si SUA. real nici Rusia nici SUA nu doresc o Europa occidentala "germana". Dupa model polonez sau ucrainian, acest Intermarium ar fi o posibila alianta itre state natiune, dificil de gestionat si dificil de mentinut ca identitate terta fara sprijin politic american. America are interese planetare, sprijinul eventual dat statelor noastre poate fi doar politic, de conjuntura. Cert avem nevoie de o reforma de substanta interna centrata pe interesul national.

 

Smaranda Dobrescu Foarte corecta analiza. Proiectul Intermarium sau altele asemanatoare ar avea sens daca proiectul de superstat european sau federalizarea ar esua. Romania nu pare sa fie preocupata de aceste perspective.

 

Mihai Ion Turcu Romania politica este preocupata de alegeri. Pare a fi bagat de seama ca nu este suficient si este sever atentionata ca nu este. De felul meu, disciplinat, particip totdeauna la vot. Voi participa si de data aceasta, desi inca nu stiu in ce fel urmeaza sa votam, nici local nici national.

 

Prospectiv A-z http://pefacebook.blogspot.com/search?q=intermarium

 

 

Pe facebook: Rezultatele căutării pentru intermarium

PEFACEBOOK.BLOGSPOT.COM

Prospectiv A-z  http://adrianseverin.com/?s=intermarium

 

 

You searched for intermarium - Adrian Severin

ADRIANSEVERIN.COM

Russia issues NATO warning to Sweden - DN.SE

Russia issues NATO warning to Sweden - DN.SE – 4 mai 2016

Dinica Roman

 

"Mr Lavrov quotes the German "iron chancellor" Otto von Bismarck who said that in military contexts intentions play no role at all, the potential is what is important.

— For Nato's part they say they have no intention of doing anything detrimental to Russia's security. But if there are no intentions, why deploy military infrastructure on our doorstep? In that situation we can't follow stated intentions but rather the reality we see with our own eyes"

 

 

Russia issues NATO warning to Sweden - DN.SE

MOSCOW. • If Sweden joins Nato Russia will act. How it will act must be decided by the military establishment.

DN.SE

 

Dinica Roman "Vladimir Putin and the head of the Japanese government, Shinzo Abe, are expected to meet on May 6th in Sochi. They will discuss the subjects of trade and economic cooperation and the conclusion of a peace treaty regarding the Kuril Islands. "

http://www.fort-russ.com/.../japan-turns-down-merkels...

 

 

Japan turns down Merkel's NATO offer for sake of relations with Russia

FORT-RUSS.COM

Prospectiv A-z https://www.facebook.com/535483593276520/photos/a.535542813270598.1073741827.535483593276520/606646329493579/?type=3&theater

 

 

Tinerii Moldovei Ungheni in Sculeni.Like Page

May 3 at 6:10am · 

Suntem aici în susținerea suportului Euro-Atlantic în Republica Moldova pentru instruirea si modernizarea Armatei Naționale!