Cat din Romania ne mai apartine?

Cat din Romania ne mai apartine? – 5 mai 2016

 

Dinica Roman

 

Intr-o tara ca Romania, strainii sunt mult mai profitabili. Care sa fie secretul decalajului?

"INS ne spune că, în ultimii 25 de ani, în România, au fost făcute investiţii în valoare de 500 de miliarde de euro, din care 5 miliarde din capital străin. Deci, străinii au investit 1%, dar stăpânesc 88% din capitalul ţării."

Institutul Național de Statistică: Nu mai stăpânim nici 10% din România!!!

Institutul Naţional de Statistica (INS) ne aduce la cunoştinţă că, în economia naţională (a Romaniei) funcţionează 44.575 „grupuri de întreprinderi". Grupul de…

GANDURIDINIERUSALIM.COM

Dinica Roman "Cei care au analizat această situație au constatat că, în timp ce producţia de încălţăminte de bună calitate merge la export, şapte din zece perechi de pantofi importaţi de români sunt din material textil, cauciuc sau plastic, adică sunt de cea mai proastă calitate."

http://anonimus.ro/.../colonia-romania-exporta-ieftin-si.../

Colonia România exportă ieftin și bun, importă mult mai ieftin și prost -…

ANONIMUS.RO|BY CRISTIAN PĂTRAȘCU

Dinica Roman Domnul Emil Constantinescu continua si acum ce a inceput in 1996, calauzirea extractorilor in teren:

"Banca Naţională a României şi Academia Română au organizat un eveniment cu prilejul lansării volumului I Minerale industriale şi roci utile al trilogiei Resursele minerale ale României, coordonat de prof. dr. Emil Constantinescu, membru în Boardul Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă şi prof. dr. Nicolae Anastasiu, m.c. al Academiei Române.

Cartea, tipărită de Editura Academiei Române, în condiţii grafice deosebite, se adresează agenţilor economici din companiile de stat şi private implicate în explorarea şi valorificarea resurselor minerale, specialiştilor angajaţi în elaborarea unor proiecte de cercetare pentru industriile care prelucrează materii prime minerale, factorilor de decizie din administraţia publică centrală şi locală, cercetătorilor, profesorilor şi studenţilor din domeniul ştiinţelor naturii, ştiinţelor tehnice şi umaniste, precum şi tuturor persoanelor interesate în cunoaşterea patrimoniului naţional.

Această lucrare poate constitui un fundament pentru elaborarea unei strategii naţionale de dezvoltare a României, plecând de la cunoaşterea şi valorificarea resurselor minerale ale subsolului românesc, pe care Academia Română şi-a asumat-o ca un obiectiv prioritar.

Evenimentul a avut loc miercuri, 4 mai 2016, la ora 17.00, la sediul BNR."

Alexandru Botu Domnule Dinica Roman unele din chestiunile ridicate de Dumneavoastra ar putea sa fie facute ca Interpelari in Parlament. In loc sa faca legi proaste, mai bine ar face analize bune si apoi ar legifera in mai multa cunostiinta de cauza.

Prospectiv A-z .
Secretul ar putea consta teoretic in productivitatea mult mai ridicata a strainilor. Lucru care nici nu-i greu de realizat practic din moment ce bancile nu mai sunt nici macar nominal romanesti--banul occidental sau al exportatorilor de petrol, ca exemple, fiind muuult mai ieftin decat banul romanilor. Practic, romanii ALESI, cu exceptia Guvernului Vacaroiu, au facut tot ce le statea in putere, cu sau fara stirea lor, pentru a pune in aplicare avantajul teoretic al strainilor (fabrica vanduta pe 1 Leu, vehicularea metaforei auto-desfiintatoare cum ca industria era morman de fiare vechi, devalizarea bancilor romanesti sub ochii lui Isarescu, privatizarile strategice etc.). 

Obiectiv vorbind, strainii aveau un avantaj, tradus printr-o productivitate mai mare, datorat accesului la know-how, mai ales in conditiile destructurarii suprastructurii economice romanesti, care a lasat de facto agentii economici romanesti in intuneric.

Smaranda Dobrescu "..romanii ALESI, cu exceptia Guvernului Vacaroiu, au facut tot ce le statea in putere, cu sau fara stirea lor, pentru a pune in aplicare avantajul teoretic al strainilor (fabrica vanduta pe 1 Leu, vehicularea metaforei auto-desfiintatoare cum ca industria era morman de fiare vechi, devalizarea bancilor romanesti sub ochii lui Isarescu, privatizarile strategice etc.)." Este o parere ce poate fi respectata ca si aceea ca nu toti alesii au urmarit constient sau nu acelasi obiectiv. 
Primul acord cu FMI l-a incheiat Guvernul Vacaroiu in 1993, constrans de lipsa capitalului necesar functionarii economiei in curs de privatizare
Voi reda un mic fragment din cartea mea, Social Democratia, iluzie si realitate, aparuta in 2006:
"Problema încheierii memorandumului cu FMI a dat mari bătăi de cap Convenţiei în acea vreme. În Parlament, acordul fusese încheiat printr-un act de disciplină remarcabil pentru patrulater.(PDSR, PRM, PUNR, PSM).
CDRul, ar fi fost în principiu de acord cu o înţelegere prin care România să-şi reducă inflaţia care tindea să se apropie de 400% în 1993. Totuşi, statutul de partide din opoziţie care nu discutaseră consensual cu puterea în această privinţă, a determinat pe acestea să se opună semnării acordului, invocând diverse motive.
Discutarea acordului în Parlament mi-a dat ocazia repurtării unei mici victorii personale: citisem vreme de o săptămână despre politica FMI în ţările în curs de dezvoltare sau în ţările aflate în tranziţie. Ca în orice organism financiar, curentele de opinii erau diverse prin varietatea de mijloace propuse a fi folosite pentru stabilizarea macroeconomică. În FMI tocmai se manifestase curentul „de stânga" al lui Vito Tanzi, care susţinea în principal nocivitatea şi efectul pervers adus de impunerea unor cheltuieli reduse ţărilor în curs de dezvoltare şi celor care trecând de la economia de comandă la liberalizarea preţurilor se confruntă cu rate ridicate ale inflaţiei. Acest curent propunea acceptarea unor deficite mai mari, dar controlate prin mijloace monetare care să nu afecteze peste măsură capitalul uman şi potenţialul uman scontat prin educaţie. Aceste mijloace am susţinut şi eu în speech-ul meu că trebuie acceptate de partea română pentru a nu mări şi mai mult sacrificiile impuse populaţiei. Era maximul de ofertă politică ce o puteam face, adica, un amendament privind deficitul acceptat in schimbul votarii memorandumului..care era evident destul de sever. A fost o explicare a unui vot de abţinere, corectă doctrinar şi bazată pe o propunere alternativă posibilă,. La finalul discutiei, Adrian Nastase, presediuntele Camerei si Mircea Cosea, ministrul privatizarii m-au chemat si m-au felicitat pentru cea mai corecta pozitie."
Ce vreau sa spun cu asta? Exact raspunsul prim la alternativele cerute de Prospectiv A-z in prima postare de sus: Romanii nu au avut libertatea sa faca ce credeau ca e mai bine..

Prospectiv A-z .
Actiunile CDR-ului din opozitie nu se pun--oricum, majoritatea cederista vota impotriva puterii girate de Iliescu, indiferent ce sustinea puterea. Asta mai ales considerand recordurile cedereului din 1996-2000.

Ma bucur ca d-na Dobrescu a votat atunci in cunostinta de cauza, dar cu dansa nu se spala cedereul de pacate.

Smaranda Dobrescu  Grupul nostru parlamentar a votat la fel, caci aveau incredere in mine. (mare lucru!) .Termenii primului acord i-a discutat insa guvernul FDSN condus de Vacaroiu. Lucrurile sunt nuantate, sunt mai complicate decat lasa sa se intrezareasca dupa o perioada atat de lunga. Sigur ca exista scuze, explicatii, in primul rand nu suficienta stiinta a trecerii la economia de piata. O mai faceau si poloneziil cehii, ungurii. Dar in ce conditii? Cu ajutor masiv american, cu sustinere si simpatie din partea vestului. La necunoasterea generala s-au adaugat in acelasi sens pacatos si cativa care cunosteau traseul impus si s-au concentrat in special pe banci. Cat mai sunt in viata cei care cunosc acele inceputuri, tratati-i va rog cu ceva incredere si intelegere, daca nu cu simpatie!

Prospectiv A-z .
Dupa 1996, cand cederistii au fost alesi sa conduca si votul lor a contat in schema ipotezei mele, n-au mai avut incredere sau n-au mai avut nevoie de justificari?

Smaranda Dobrescu In 1996 au fost cele ami mari conditii (numeste-le santaje) Vreti sa incepeti alinierea pe capitole in vederea aderarii? Vreti NATO? Vreti sa inchideti minele, sa reformati (inchideti) industria de aparare? Etc. Au fost desigur in acea perioada multe erori de guvernare. Dar CDR castigase pe promisiunile UE si NATO. Trebuiau sa fie consecventi, indiferent de impuneri.:

Prospectiv A-z .
La ce au folosit toate cele daca intrarile respective s-au facut abia ca rezultat al refacerii lumii dupa septembrie 2001?! Devreme in 1997, Romaniei i s-a spus clar ca nu poate fi acceptata in NATO pentru a nu supara Rusia...

Smaranda Dobrescu A existat mereu cred eu, un zaharel pentru NATO. Intradevar hotararea s-a luat abia in 2001. In 2000 insa se finalizasera 4 domenii de armonizare a legislatiei cu UE. Hotararile s-au luat separat Nu stiu insa daca si independent. A fost din partea CDR si chiar si PSD o actiune riscanta in special in privinta desfiintarii industriei de aparare, fara garantii. privatizarile s-au facut prin FMI, de coniventa cu europenii

.

Prospectiv A-z .
Cum se face ca armonizarea a echivalat cu destructurarea? Au inteles alesii romanilor ca Romania va sari direct in post-industrial/munca? 

Mi-aduc aminte oarecum cadrul de idei in care s-a destructurat apararea: Reducerile au fost de colo-colo (dela Washington la Moscova) pe motiv ca asa se scadea potentialul conflictului militar, iar tarile respective se bucurau in plus de un divident al pacii. Exista o logica in asta cu oarece apel. La romani, a mai fost si marota, instrumentata de cederisti, ca asa scapa tzara de neocomunism.

Nu vad insa cum am extrapola ceea ce se arata a fi fost eroarea din aparare la TOATE celelalte domenii de activitate.

Prospectiv A-z .
Trebuie sa clarific un aspect: Responsabilitatea nu rezida cu TOTI alesii, dupa cum d-na Smaranda Dobrescu nu absolva de responsabilitate pe toti alesii.

Smaranda Dobrescu Nu stiu daca pot da o explicatie coerenta si corecta. Stiu insa ca datorita privatizarii avansate, prin 1999-2000, Banca Mondiala de comun acord cu partea romana (Basescu) a initiat cateva programe de privatizare/restructurare de tip PSAL. Etapele si conditiile erau aprobate de Guvern. FPS-ul si coordonatorul PSAL aduceau argumentele necesare, de cele mai multe ori bazate pe imposibilitatea mentinerii de catre stat in functiune a unor mari unitati, intrucat prin liberalizarea preturilor la energie si gaz, etc, acestea continuau sa coste statul sume uriase. Nici productiile obtinute nu mai puteau acoperi cheltuielile cu salariile. Un exemplu: mentinerea in functiune a Combinatului de la Galati costa statul 1 milion dolari zilnic. Faceam politica "antimonopol" ca sa preia altii zonal mari combinate ale noastre si sa devina monopolisti.

Smaranda Dobrescu Interventia mea initiala exact acestui aspect i s-a adresat: NU TOTI ALESII Cred ca si diaspora noastra ar fi jignita sa declaram in tara: "toti romanii din diaspora au votat cu basesu si sunt neoliberali! " Judecatile au intotdeauna un anumit grad de valabilitate cuexcetia judecatilor de valoare smile emoticon

Prospectiv A-z .
Basescu n-a fost de capul lui sau de unul singur, el reprezenta o stare de spirit in... CDR, in fapt, un spatiu fertil pentru destructurare. Basescu s-a dovedit a fi doar cel mai potrivit conjucturii romanesti din echipa de dizidenti ai feseneului lui Roman... Partidele istorice si figurile istorice din acestea, pe suportul carora s-a constituit CDRul, au fost in general accesorii, inadecvate momentului, desi istoria delibereaza in jurul restitutiei ad-integrum impinsa de *Senior*. 

Da, se pare ca diaspora romana (nu doar din Nord America) in nerozia ei l-a sustinut masiv pe Basescu. Numai ca: 1) responsabilitatea unei minoritati a electoratului este derivativa in marea schema a lucrurilor; 2) pana in 2005, mare parte din sirul evenimentelor despre care vorbim se facuse/inradacinase in Romania. Basescu a lovit mai ales viitorul Romaniei, pana la el s-a destructurat munca eroica de 45 de ani a unui popor...

Alexandru Botu Da, dar un astfel de randament ("... Deci, străinii au investit 1%, dar stăpânesc 88% din capitalul ţării...") pare a fi fabulos, mult peste orice explicatie logica data!

Prospectiv A-z .
In afara de Fondul Libertatea, cred ca explicatia pe care am dat-o rezolva mare parte din ecuatie. Nu-i exclus sa fi gresit/omis ceva, astept completari.

Alexandru Botu Nu am criticat explicatiile Dumneavoastra, Domnule Prospectiv A-z, am exprimat doar incapacitatea mintii mele de a pricepe. Desi stiu ca este o realitate si nu sunt nici dintre aceea care zic ca ceea ce nu le convine nu exista, totusi lucrurile par asemanatoare cu o situatie de genul: un strain a cumparat intr-un sat un pogon de pamant si l-a gospodarit atat de bine, spre deosebire de sateni care si-au lasat 500 de pogoane in parloaga, pana cand strainul, cu profitul scos a cumparat 480 de pogoane de la sateni si le-a pus sa produca dupa acelasi principiu ca pe primul pogon. Nu pare acest lucru mai fantasmagoric decat povestile lui Petre Ispirescu?

Prospectiv A-z .
Strainul a avut acces la bani ieftini, piata si know how. Acesta era deja racordat/inserat la sistem. Romanul nu a avut parte de niciunul dintre aceste avantaje, iar politicile romanesti i-au creat obstacole in plus.

Sa mergem la exemplul cu pamantul din agricultura. Dupa ce s-au faramat toate institutiile care sa permita exploatarea agricola eficienta, cu dotarile si relatiile dintre producatori si piata, pamantul a fost *retrocedat* cui vrei si cui nu vrei. Noii re/impoprietariti, chiar daca s-au mutat la tzara, n-au avut acces la mai mult decat bratele si burtile proprii (ca factor de productie si piatza, respectiv). Cum lucrul pamantului e o treaba anevoiasa, care are nevoie de multe resurse inainte de a da rod, oamenii si-au vandut ce au avut celor care au avut bani si know-how--adica strainilor. Cei care n-au vandut inca, o vor face cand sistemul de taxare ii va forta. Intre timp, producatorilor romani emergenti nu le vin fonduri decat cu tzaraita si cu costuri menite sa-i descurajeze, chiar si atunci cand sunt fonduri care li se cuvin. Cum statistica mai face ca vreun roman sa iasa in fatza, 'institutiile statului' se napustesc asupra acestuia pana la ruina. 

Domnule Botu, mai crede cineva ca rezultatele spectaculoase ale strainilor in Romania s-au facut fara a se cunoaste exact profilul psiho-social al romanilor? Ideea aici este de a elimina sansele de auto-conservare pe care mediul le ofera istoric romanilor. In momentul in care tzaranul nu se mai chinuie cu leusteanul si celelalte pentru ciorba, caci cubul Maggi ii da mai mult timp la telenovela, legatura simbiotica dinre romani/tate si mediu este rupta. Tehnica este veche, romanii ultimilor 26 de ani sunt continuu proaspeti.

Alexandru Botu Le vad, le traiesc, nu le rumeg!

Draghi Puterity Prospectiv A-z - Ar mai putea fi vorba si de slugarnicia romanilor in fata strainilor si de mentalitatea "sa moara capra vecinului" care i-au facut usor manipulabili de catre "inginerii sociali" ai strainilor.

Smaranda Dobrescu Este normal ca datorita productivitatii diferite, capitalul strain sa produca mai mult, sa obtina profituti mai mari. In afara de avantajul accesului la piete, la bani ieftini si la tehnologii adecvate, invrstitorii straini au mai beneficiat si de mana de lucru ieftina si mai ales de indicatiile date Romaniei de catre Comisia Europeana incepand cu 2007-2008. Dovada ca in ultimul raport al acesteia se critica aspru marirea salariului minim incepand cu 1 mai cu 100 lei, fapt ce ar descuraja si dezavantaja investitorii straini. Puternicele institutii cum ar fi Consiliul Investitorilor straini si Camera de Comert romano-americana s-au specializat deja in elaborarea de legislatie a muncii si de salarizare. Boc le-a fost de un real ajutor.

Prospectiv A-z .
" invrstitorii straini au mai beneficiat si de mana de lucru ieftina si mai ales de indicatiile date Romaniei de catre Comisia Europeana incepand cu 2007-2008" N-au avantajat, cel putin in teorie, aceste aspecte pe TOTI producatorii, nu doar pe cei straini?

Smaranda Dobrescu Acest amanunt desigur ca avantajeaza pe toti patronii. Cei straini ar avea un avantaj in plus daca s-ar hotari acum sa vina,datorita acestei facilitati, cat mai sunt vreo 2-3 chestii de privatizat avantaj care se transforma in final in profit repatriabil si neimpozabil cel mai adesea. indiferent de micimea capitalului adus.

Prospectiv A-z .
"profit repatriabil si neimpozabil cel mai adesea" Multumesc,Smaranda Dobrescu, aceasta este o completare excelenta!

Mihai Ion Turcu la aceasta situatie posibil ireversibila au contribuit cativa factori: 1. Preocuparea de a face ireversibila desprinderea de spatiul sovietic care a dus la acceptarea neconditionata a conditionarilor occidentale privind atasarea Romaniei la blocul occidental. 2. Acceptarea formulei "stat minimal" incepand cu retragerea brusca si necritica a statului din rolul de intreprinzator principal , inclusiv din industriile strategice, porogramatic acestea fiind transferate "intreprinzatorilor strategici" care s-au dovedit interesati de lichidarea lor. 3. Lichidarea programatica a bancilor cu capital romanesc, de stat, vandute sau falimentate inclocuite cu banci filiale ale unora cu capital strain, neinteresate in finantarea intreprinzatorilor romani, abuzand de pozitia de singuri posibili creditori. 4. Completa absenta a capitalului romanesc. Cel rezultat prin inginerii financiare si hotie prin capusarea statului, fiind investit in imobiliare, neproductive, exportat sau tocat, parte cosumat in finantarea partidelor sau mituiri.5. Agresivitatea specifica a capitalului strain cu sprijin politic extern si sprijin bancar extern. 6 .Disponibilizarile masive de personal calificat din industrii si servicii odata cu retragerea statului din pozitia de proprietar si intreprinzator. Personal care partial a emigrat partial a ingrosat numarul pensionarilor inainte de termen, parte s-a declasat profesional, alta paerte plus tinerii care au intrat pe piata muncii au intrat in serviciul multinationaleleor, unde sunt platiti sub nivelul in care multinationalele-si platesc angajatii recrutati de pe pietele occidentale. 6.Legislqatie romaneasca defectuoasa aplicata in mod interesat defectuos. 7. Legislativ romanesc de adunatura, executiv intre incompetent si corupt, 8. Cetateni saraciti, deprimati , iritati, debusolati,

Prospectiv A-z .
"1. Preocuparea de a face ireversibila desprinderea de spatiul sovietic care a dus la acceptarea neconditionata a conditionarilor occidentale privind atasarea Romaniei la blocul occidental. "

Din ce ne mai spune Talpes, cu ocazia fiecarui decembrie, ma intreb de ceva timp daca aceasta intentie de desprindere n-a fost aidoma intentiei partidelor istorice dupa 23 august 1944... Romanii, sustinand ceva in pofida triajelor, au renuntat de facto la o pozitie negociata in sistem. Stiu, se va spune ca ne pastea jugoslavizarea, as raspunde ca si dez-cehoslovizarea ar fi fost o optiune.

Imi vine in gand o parabola ad-hoc: Vasile, ma casatoresc cu tine si am sa-ti aduc copiii pe lume dupa ce te... castrezi.

Din acest punct 1, toate celelalte si cate or mai fi, decurg legic.

Alexandru Botu Desi nu ati ajuns cu enumerarea la 10, ori la 12, ori la mai multi, pe cei esentiali, ca de obicei, din care unul fundamental: conducatorii, i-ati pomenit, Domnule Profesor Mihai Ion Turcu.

\

Dinica Roman Emanuel Copilaș scrie: 
"Unde se demonstrează negru pe alb, cu cifre, cum își face loc capitalul german, sistematic, la periferia UE. Și nu numai. Iar liberalizarea în continuare a pieței europene comune va întări în primul rând această tendință. Răspunsul nostru? Jos comunismul!..."

Pentru antiteza este si comentariul la articolul in discutie.

http://www.banatulazi.ro/46159-multinationale-exista-in.../

46159 multinaționale există în România. Doar 106 controlate din interior!... |…

BANATULAZI.RO|BY VIOREL DOGARU

Alexandru Botu Domnule Dinica Roman dam si noi jos ce putem. Pe vremuri nu puteam asta, nici cealalta, dar nu ne punea nimeni sa si facem ce strigam.

Dinica Roman Cred ca vremurile de acum vin cu mai mult loc de intors decat au avut romanii in tot timpul ca natie. Durerea vine din faptul ca romanii de data asta si-au asumat ce au strigat mai mult decat oricand vreodata.