O scurta interpretare a CETA – 27 octombrie 2016
Gheorghe Piperea
October 27 at 12:56pm
In urma cu cateva zile mi-a aparut cartea "Cap, castig eu, pajura, pierzi tu (Ia-ti un lag)". Vorbesc acolo de judecatile prescurtate (denumite de psihologi si "judecati euristice"), adica de acele decizii asa-zis constiente pe care le luam in situatiile de criza sau atunci cand functionam pe "pilot automat" bazandu-ne pe o singura (pseudo)certitudine. E ca atunci cand pe strada vedem un om cazut la pamant si, pentru ca, utilizand vederea periferica, "intelegem" ca nu e niciun pericol (sau ca, mai degraba, omul e beat), din moment ce toata lumea isi face de treaba, evitand sa se uite la omul cazut, nu intervenim, lasand omul sa moara. Sau ca atunci cand din sala se ridica unul care incepe sa aplaude si, treptat, ne simtim toti obligati sa ne ridicam si sa aplaudam, desi nu suntem chiar siguri ca spectacolul ne-a placut si nici daca am inteles ce a spus actorul, profesorul sau predicatorul.
Im pare rau sa o spun, dar ma tem ca am observat acest tip de judecata prescurtata la doi dintre cei mai importanti gestionari ai trebilor publice in Romania : presedintele Iohannis si premierul Ciolos.
Domnul Presedinte a anuntat un mare succes repurtat in semnarea acordului CETA cu Canada, pentru aceasta semnatura pusa pe CETA Romania obtinind o promisiune vaga de ridicare a vizelor de imigrare pentru romani (sincer, nu stiu ce o fi victorie sau infrangere in a sugera oamenilor sa isi ia talpasita din tara lor). Acordul CETA, negociat in secret de Canada cu UE timp de peste 7 ani, are mai mult de 1500 de pagini. De aceea, ma indoiesc ca, excluzandu-i pe cei doi-trei initiati care au participat la asa-zisa negociere a tratatului, a avut cineva din administratie timp sau curiozitate sa citeasca acest tratat. Cel mai grav este ca CETA inlatura aproape in totalitate mecanismele democratice ale unui stat suveran, in favoarea corporatiilor globale. Ca si tratatul cu SUA (TTIP), si CETA institutie un tribunal arbitral supranational unde corporatiile vor putea da in judecata statele pentru "expropriere", unde expropriere inseamna orice potentiala alterare a unui contract in care corporatia este creditor, indiferent daca acel contract e rezultatul unei fapte de coruptie, al unei practici anticoncurentiale sau al unui delict si indiferent daca acel contract ar ruina comunitati intregi sau ar aduce daune catastrofice mediului. Un singur lucru e important in CETA : asigurarea profitului corporatiei globale. Dar cel mai socant aspect este cel pe care astazi, in ziarul Bursa, l-a facut remarcat Calin Rechea : in CETA, acele legi interne care impun neutralitatea si non-discriminarea sunt considerate "bariere comerciale". Cum mai poti denumi un astfel de document international "tratat de liber schimb"? O fi libertate, dar nu si pentru catei. In plus, non-discriminarea, neutralitatea legii, sunt piloni ai democratiei. Sunt deranjanti? Da, sunt chiar bariere comerciale. Se pare ca acesti destepti ai lumii care mosmondesc asemenea documente au ajuns la concluzia ca statul nu trebuie sa fie prea democratic, ci sa fuzioneze cu corporatiile, iar asta se numeste, asa cum bine spune dl Rechea, fascism. De precizat ca in Canada acest tratat este foarte contestat, inclusiv la Curtea lor constitutionala. Ei bine, pentru dl Iohannis, care a prezentat asumarea de catre Romania a CETA drept un succes personal, aceste lucruri nu au contat. A contat doar (pseudo)certitudinea ca romanii, candva vor putea imigra liber in Canada. Ca tot nu prea mai pot ramane romanii prin UK, nu?
In ce-l priveste pe dl Ciolos, acesta a comis o judecata prescurtata si mai suparatoare. A decis, in ceasul al 12-lea, sa trimita legea conversiei (votata, apropo, de toti deputatii) la Curtea Constitutionala. Argumentatia, preluata nefiltrat de la BNR, este, ma scuzati, infantila. Spre exemplu, se sustine ca legea nu ar fi facuta pentru consumatori, ci pentru speculatori (cu varianta "speculanti"). Cica ar exista un numar de cca 200 de insi care s-ar fi imprumutat in CHF nu pentru nevoie personale, ci pentru afaceri sau speculatii. S-a luat chiar un exemplu al unui personaj devoalat cam nelegal de un sef al BNR, personaj care ar fi luat un credit de un milion de CHF pentru a cumpara actiuni la Transelectrica. Ce nu a observat dl Ciolos este ca OUG nr.50/2010, amendata de "legea conversiei" (care, in realitate, nu e o lege cap - coada, ci o lege de aprobare a unor amendamanete la OUG nr.50/2010), este un act normativ de protectie exclusiv a consumatorilor, nu si a profesionistilor, comerciantilor sau speculatorilor. Orice banca ar putea obtine respingerea de pe scaun a unei cereri de conversie a unui credit in CHF luat de un speculator pe simplul motiv ca acela nu e consumator. Culmea ironiei (daca cateva zeci de mii de debitori sufocati de creditele in CHF pot fi tinta unor ironii) este ca dl Ciolos sustine ca sesizarea CCR este in favoarea consumatorilor. Cu toate acestea, aceiasi consumatori sunt nevoiti sa astepte inca o luna sau chiar doua in plus pana la solutionarea sesizarii. Pana atunci, consumatorii nu au decat sa stranga din dinti, sa suporte biciul pe spinare in continuare si sa plateasca.
Cam astea sunt festele pe care ti le poate juca gandirea prescurtata. Sa nu iti iai un lag, sa nu te dai un pas in spate pentru a vedea padurea, neobstaculata de copacul din fata, sa nu treci prin filtrul propriei gandiri situatiile complicate la care asisti sau pe care trebuie sa le transezi, inseamna sa abandonezi rationalitatea. Pe scurt, sa nu gandesti. Iar cand aceste judecati prescurtate, euristice, se intalniesc la lideri de opinie, ele se inmultesc ca ciupercile dupa ploaie. Lumea ajunge sa abandoneze ratiunea, ca si cand s-ar transforma in stoluri de grauri sau in bancuri de pesti care se misca in sincron. Pana cand sunt prinsi toti, deodata.
Am citat in cartea mai sus enuntata un foarte respectat ziarist american al secolului trecut :
"Cand toata lumea gandeste la fel, nimeni nu se prea mai omoara cu ganditul". (Walter Lippman)