răiam într-o realitate paralelă cu cea în care ne aflăm. În 1989 niște oameni au murit- ca să ”nu mai fie foame, nu mai fie frig” cum ne zicea o cunoscută figură deja expirată.
Ceaușescu era un tip primitiv- care-și lichidase socotelile cu școala din tinerețe. Totuși a investit în mod constant în învățământ, a reușit să dezvolte o clasă de intelectuali puțin legați de partid și de propaganda sa și a condus România- cam 9 ani- într-o experiență autarhică (nu grozavă dar care a dovedit că se poate). Ceaușescu n-a dat impresia de stat-închisoare (exceptând deplasările în străinătate) și n-a făcut arestări la TV.
Actualul șef de stat a militat pentru închiderea a cât mai multe școli- a luat bani de la învățământ ca să-i ardă pe prostii și n-ar fi în stare să gestioneze o asociație de bloc- dacă s-ar pune problema. Doi dintre posibilii urmași îi împărtășesc părerile. Mai mult, la 25 de ani de la căderea lui Ceaușescu ajungem la ideea că suntem o țară de pușcăriabili- unde oricine poate fi închis pentru orice. Masochismul cu care iluminații justiției mai presus de orice acceptă aceste prostii- care reiau, repet- fac din ultimii ani ai lui Ceaușescu o plimbare prin democrația ideală- e de neînțeles.
La ora actuală trăim într-o pastă, un mâl suficient pentru ”oamenii de rând”. Ni se dau indicății prețioase- ca pe vremea lui Ceaușescu- spunându-ne că nu e sănătos să mâncăm carne, mezeluri și că cel mai bine și mai natural ar fi să paștem pe marginea drumurilor, lângă șanțuri. Raw vegan ar putea deveni o politică de stat în curând. Ni se dă atâta distracție cât ”e sănătos”- ca să nu începem să citim și să ne punem întrebări. Cultura e înlocuită cu ”Las Fierbinți” ca să o poată înțelege și dl. președinte Băsescu.
În afară de dl.Ponta și poate Tăriceanu- oferta prezidențiabililor de dreapta constă în resturi de la masa slugilor lor. ”Ghinion”, așa cum a spus dl. Iohanis- mai există încă unii care nu s-au îmbogățit îndeajuns.
Democrația reală- aia care se bazează pe un stomac plin și pe un popor educat- e doar o dulce visare.
Ceaușescu era un tip primitiv- care-și lichidase socotelile cu școala din tinerețe. Totuși a investit în mod constant în învățământ, a reușit să dezvolte o clasă de intelectuali puțin legați de partid și de propaganda sa și a condus România- cam 9 ani- într-o experiență autarhică (nu grozavă dar care a dovedit că se poate). Ceaușescu n-a dat impresia de stat-închisoare (exceptând deplasările în străinătate) și n-a făcut arestări la TV.
Actualul șef de stat a militat pentru închiderea a cât mai multe școli- a luat bani de la învățământ ca să-i ardă pe prostii și n-ar fi în stare să gestioneze o asociație de bloc- dacă s-ar pune problema. Doi dintre posibilii urmași îi împărtășesc părerile. Mai mult, la 25 de ani de la căderea lui Ceaușescu ajungem la ideea că suntem o țară de pușcăriabili- unde oricine poate fi închis pentru orice. Masochismul cu care iluminații justiției mai presus de orice acceptă aceste prostii- care reiau, repet- fac din ultimii ani ai lui Ceaușescu o plimbare prin democrația ideală- e de neînțeles.
La ora actuală trăim într-o pastă, un mâl suficient pentru ”oamenii de rând”. Ni se dau indicății prețioase- ca pe vremea lui Ceaușescu- spunându-ne că nu e sănătos să mâncăm carne, mezeluri și că cel mai bine și mai natural ar fi să paștem pe marginea drumurilor, lângă șanțuri. Raw vegan ar putea deveni o politică de stat în curând. Ni se dă atâta distracție cât ”e sănătos”- ca să nu începem să citim și să ne punem întrebări. Cultura e înlocuită cu ”Las Fierbinți” ca să o poată înțelege și dl. președinte Băsescu.
În afară de dl.Ponta și poate Tăriceanu- oferta prezidențiabililor de dreapta constă în resturi de la masa slugilor lor. ”Ghinion”, așa cum a spus dl. Iohanis- mai există încă unii care nu s-au îmbogățit îndeajuns.
Democrația reală- aia care se bazează pe un stomac plin și pe un popor educat- e doar o dulce visare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu