Un Prospectiv
.
Din seria interviurilor 'Pro Diaspora Romana', Despre realism și pragmatism românesc în cadrul U.E.
Nu trebuie să uităm că prin plecarea sa, emigrantul își asumă o nouă condiție, care numai rareori se întâmplă să-l situeze pe acesta de la început într-o situație mai bună decât în România pe toate dimensiunile relevante ale vieții;
Statul român nu mai este ce era, așa că a aștepta de la acesta mai mult decât un rol de suport, limitat și acela, devine o scuză nerealistă pentru a nu întreprinde ceva;
Deși teoretic toți sunt cetățeni europeni sunt egali, tehnic sunt menținute distincțiile care de fapt ierarhizează diferitele naționalități;
Ca să accesezi fonduri europene n-ar trebui să ai un IQ de peste 120 și o diplomă în politici și administrație comunitară;
Acasă [românii, n.n.] ar putea să ia alegerile europarlamentare în serios;
Diviziunile în comunitatea românilor din S.U.A. reflectă diviziunile interne din România, deși nu cu aceeași virulență. Chiar dacă sunt atenuate, diviziunile acestea nu fac decât să întârzie momentul unui lobby românesc efectiv și eficient în America;
Până la naționalizări, mai avem încă active economice ale Statului român care trebuiesc încredințate managementului privat. Cu foarte puține excepții, nu am auzit de remigranți care să fie în structurile de conducere ale acestora, preferința fiind pentru cei rămași în România;
Prea mulți români au fost condiționați să accepte reprezentările Vestului despre ei și mi-e teamă că se alunecă încet spre resemnare;
Absorbția Ucrainei nu este trivială, indiferent de schema curentă sau viitoare – nu cred că Germania și Franța își mai doresc o nouă „Polonie” în Uniune;
Pe parcursul acestor evoluții [extinderea sferei de influență Occidentală către vest, n.n.], România crește un pic în semnificație; însă acest lucru se întâmpla numai în sensul pur geografic, ca rezultat al capacităților reduse ale Statului. Din acest punct de vedere, acum se deschide o fereastră de oportunitate pentru politicienii români de renegociere a capabilităților Statului român în sensul creșterii acestora;
Oameni întorși [acasă, n.n.] cu bani și mai ales cu idei au trebuit s-o ia de la început în Vest după experiențe antreprenoriale nefericite în România;
Cel mai probabil, emigranții vor fi sacrificați printre primii pentru a da satisfacție acestor constituente [consolidarea pozițiilor extremiștilor (de dreapta și de stânga) și a euroscepticilor inclusiv în Parlamentul European, n.n.];
În frumoasa teorie de integrare europeană, nu văd de ce azi un tânăr din Vaslui nu-și poate mâine înscrie copilul la o școală în Frankfurt pe baza unui pașaport european și a dovezii că este luat în spațiu acolo. Când va fi posibil acest lucru, într-un cadru firesc în care copilul va lua inclusiv lecții intensive de germană, am să încep a crede ca modus operandi european transcende naționalismul economic;
Cred că este foarte necesar ca noii intrați [în Uniunea Europeană, n.n.] să-și vadă interesul și să se solidarizeze, dar mi-e teamă că nu vom vedea prea curând acte de solidaritate. Ce ar trebui făcut în sensul acesta? O informare despre problemele și oportunitățile comune, urmată de educarea cetățenilor în a vedea că Sofia, Belgradul, Chișinăul și Bucureștiul au mult mai multe în comun între ele decât fiecare are cu Parisul, Londra sau Berlinul;
Cum un CSR [Corporate Social Responsability, n.n.] activ pe remigrație n-are cum să dăuneze României, cei care ar căuta să persuadeze corporațiile străine active în România [pentru a încuraja remigrația, n.n.] ar trebui s-o facă plecând de la realitatea de moment acum și cu adecvata considerație pentru profitul corporației.
Statul român nu mai este ce era, așa că a aștepta de la acesta mai mult decât un rol de suport, limitat și acela, devine o scuză nerealistă pentru a nu întreprinde ceva;
Deși teoretic toți sunt cetățeni europeni sunt egali, tehnic sunt menținute distincțiile care de fapt ierarhizează diferitele naționalități;
Ca să accesezi fonduri europene n-ar trebui să ai un IQ de peste 120 și o diplomă în politici și administrație comunitară;
Acasă [românii, n.n.] ar putea să ia alegerile europarlamentare în serios;
Diviziunile în comunitatea românilor din S.U.A. reflectă diviziunile interne din România, deși nu cu aceeași virulență. Chiar dacă sunt atenuate, diviziunile acestea nu fac decât să întârzie momentul unui lobby românesc efectiv și eficient în America;
Până la naționalizări, mai avem încă active economice ale Statului român care trebuiesc încredințate managementului privat. Cu foarte puține excepții, nu am auzit de remigranți care să fie în structurile de conducere ale acestora, preferința fiind pentru cei rămași în România;
Prea mulți români au fost condiționați să accepte reprezentările Vestului despre ei și mi-e teamă că se alunecă încet spre resemnare;
Absorbția Ucrainei nu este trivială, indiferent de schema curentă sau viitoare – nu cred că Germania și Franța își mai doresc o nouă „Polonie” în Uniune;
Pe parcursul acestor evoluții [extinderea sferei de influență Occidentală către vest, n.n.], România crește un pic în semnificație; însă acest lucru se întâmpla numai în sensul pur geografic, ca rezultat al capacităților reduse ale Statului. Din acest punct de vedere, acum se deschide o fereastră de oportunitate pentru politicienii români de renegociere a capabilităților Statului român în sensul creșterii acestora;
Oameni întorși [acasă, n.n.] cu bani și mai ales cu idei au trebuit s-o ia de la început în Vest după experiențe antreprenoriale nefericite în România;
Cel mai probabil, emigranții vor fi sacrificați printre primii pentru a da satisfacție acestor constituente [consolidarea pozițiilor extremiștilor (de dreapta și de stânga) și a euroscepticilor inclusiv în Parlamentul European, n.n.];
În frumoasa teorie de integrare europeană, nu văd de ce azi un tânăr din Vaslui nu-și poate mâine înscrie copilul la o școală în Frankfurt pe baza unui pașaport european și a dovezii că este luat în spațiu acolo. Când va fi posibil acest lucru, într-un cadru firesc în care copilul va lua inclusiv lecții intensive de germană, am să încep a crede ca modus operandi european transcende naționalismul economic;
Cred că este foarte necesar ca noii intrați [în Uniunea Europeană, n.n.] să-și vadă interesul și să se solidarizeze, dar mi-e teamă că nu vom vedea prea curând acte de solidaritate. Ce ar trebui făcut în sensul acesta? O informare despre problemele și oportunitățile comune, urmată de educarea cetățenilor în a vedea că Sofia, Belgradul, Chișinăul și Bucureștiul au mult mai multe în comun între ele decât fiecare are cu Parisul, Londra sau Berlinul;
Cum un CSR [Corporate Social Responsability, n.n.] activ pe remigrație n-are cum să dăuneze României, cei care ar căuta să persuadeze corporațiile străine active în România [pentru a încuraja remigrația, n.n.] ar trebui s-o facă plecând de la realitatea de moment acum și cu adecvata considerație pentru profitul corporației.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu