Ce ne vine în minte când vine vorba despre CIA (Central Intelligence Agency) ? Coduri, secrete, operațiuni gândite la milimetru, aparatură ultrasofisticată, succese după succese, dar mai ales creiere, creiere cu un IQ greu de egalat. Dar când vine vorba despre FBI (Federal Bureau of Investigation) ? La fel. E rezultatul unei propagande care promovează excepționalismul american (ei sunt cei mai tari și înving indiferent de situație), o propagandă bine dirijată și de durată, în care Hollywood-ul a avut și are un rol important.
Ieri, când Hollywood-ul își vedea de treburile lui în California, am dat nas în nas cu o realitate neașteptată, netrucată și nefardată generată de vizita directorului FBI, James Comey. Domnul director, care i-a rezolvat în timp record pe Președintele României, pe Primul Ministru al României, pe șeful SRI și pe ministrul de Interne, ne-a furnizat un contraexemplu, adică o dovadă că FBI nu e atât de excepțional cum apare el în filme, că mai face și gafe sau că face declarații nepotrivite.
Înainte să-l ascult pentru prima oară în viața mea, eram absolut convins că înaltul și prezentabilul domn Comey este un Everest al intelegenței umane, pentru că altfel n-ar fi fost acolo unde este. ” Doresc să adresez mulţumiri în special prim-adjunctului Florian Coldea, cu care am avut ocazia să discut la Washington, la începutul mandatului meu de director al FBI, precum şi adjunctului Ion Grosu şi adjunctului Dumitru Cocoru, amândoi colegi apreciaţi de instituţiile noastre.”, a spus directorul Comey. Din această declarație se înțelege clar că toți cei 3 adjuncți operativi ai SRI, adică promovați și numiți pe criterii profesionale și nu politice, sunt OK.
Dacă însuși directorul FBI spune că persoanele care dirijează concret operațiunile SRI sunt OK, n-o să vin eu, un neofit, să-l contrazic. Nu, cum aș îndrăzni ? Pot, totuși, să aștern pe ”hârtia” Internet-ului câteva evenimente, întâmplări și concluzii de notorietate pentru imperfecții români. Am scris ”imperfecți” ca să iasă și mai bine în evidență distanța ce ne separă de ”excepționalismul” american, către care tindem după Revoluție.
Cei 3 adjuncți operativi ai SRI lucrează de ceva ani în funcțiile actuale, ani care s-au suprapus binișor peste ”domnia” lui Băsescu, ”domnie” în care încălcarea Legii de către familia și echipa Băsescu era regula, iar respectul față de Lege, excepția. Așa reiese din anchetele, reținerile și arestările inițiate de DNA după alegerile prezidențiale.
Există doar 2(două) posibilități: 1) SRI știa că fărădelegea era regula după care a funcționat regimul Băsescu și 2) SRI nu știa că fărădelegea era regula după care a funcționat regimul Băsescu. Varianta 2 cade din start. Cum să spună domnul director al FBI că cei 3 sunt OK, dacă ei, cu tot aparatul de profesioniști al SRI, n-ar fi știut ce știa toată presa și majoritatea cetățenilor României ? Deci, rămâne varianta 1): SRI știa despre devalizarea României de către Băsescu&Co.
Mergem mai departe. Ce putea face SRI, mai exact cei 3 adjuncți operativi ai SRI cu informațiile despre fărădelegile lui Băsescu&Co ? 1) A păstrat pentru sine informațiile, urmând a le folosi în epoca post-Băsescu, 2) A transmis prompt aceste informații organelor de anchetă în drept, DNA, Minister Public. 3) A transmis prompt aceste informații în exterior instituțiilor corespondente SRI din unele țări membre ale NATO. Ca să merite OK-ul dat ieri de domnul director al FBI, pe care l-am considerat corect din start, varianta 1 iese din calcul. FBI n-ar putea fi de acord în vecii vecilor cu încălcarea Legii, pentru că ascunderea de către SRI a unor fărădelegi comise de Băsescu&Co, fie și temporar, este echivalentă cu favorizarea infractorilor, faptă prevăzută în Codul Penal. Rămân variantele 2) și 3). Dacă informațiile au ajuns într-adevăr prompt la DNA sau la Ministerul Public, care nu au făcut nimic pentru trimiterea în judecată a infractorilor până nu a dispărut Băsescu de la Cotroceni, atunci rezultă că domnul director al FBI a făcut o gafă mare. Ne reamintim că autoritățile americane au susținut-o în martie 2013 fără perdea pe dna. Kovesi la șefia DNA, cam de aceiași manieră în care îi susține azi pe cei 3 operativi de la SRI. Cum să confirme indirect domnul director al FBI, James Comay, că autoritățile americane au fost de partea dnei. Kovesi, exact aceeași procuroare care nu și-a făcut datoria care îi revenea în urma informațiilor primite de la SRI ? E imposibil ca autoritățile SUA să susțină în funția de șef al DNA o procuroare care prin atitudinea sa pasivă a favorizat infractorii. Prin urmare, cade și varianta 2). Rămâne varianta 3): FBI a primit prompt informații de la SRI despre statul mafiot instituit de Băsescu&Co, a folosit în interesul politicilor americane aceste informații, așa cum este absolut normal, iar acum vin laudele pentru cei 3 adjuncți operativi ai SRI, OK-ul, cum s-ar zice, și propunerea transparentă ca ei să rămână în continuare la conducerea SRI. E logic și răspunde intereselor americane în România. Numai că dacă lucrurile stau așa, abia acum se vede gafa enormă a domnului director al FBI, James Comay: autoritățile americane inchid ochii la încălcarea Legii în România, (nu-i nimic dacă SRI n-a transmis informațiile pe care avea și nu-i nimic dacă informațiile SRI-ului au fost transmise, dar n-au fost folosite de DNA). Important e că noi, FBI, am beneficiat în trecut și dorim să beneficiem și în viitor de infromații de la SRI despre corupția politicienilor români, fapt care ne va ajuta să ne promovăm interesele.
Concluzie. Domnul director al FBI ar fi trebuit să se abțină în a face judecăți de valoare despre conducerea SRI. Și ca să nu mă pun rău chiar cu dl. Comay, o să-i acord beneficiul unei circumstanțe atenuante: textul pe care l-a citit pentru presa română i-a fost pus în față de vreun începător, de vreun cadet sau de vreun funcționar incompetent, altfel, greu de întâlnit în excepționalismul american.
Ieri, când Hollywood-ul își vedea de treburile lui în California, am dat nas în nas cu o realitate neașteptată, netrucată și nefardată generată de vizita directorului FBI, James Comey. Domnul director, care i-a rezolvat în timp record pe Președintele României, pe Primul Ministru al României, pe șeful SRI și pe ministrul de Interne, ne-a furnizat un contraexemplu, adică o dovadă că FBI nu e atât de excepțional cum apare el în filme, că mai face și gafe sau că face declarații nepotrivite.
Înainte să-l ascult pentru prima oară în viața mea, eram absolut convins că înaltul și prezentabilul domn Comey este un Everest al intelegenței umane, pentru că altfel n-ar fi fost acolo unde este. ” Doresc să adresez mulţumiri în special prim-adjunctului Florian Coldea, cu care am avut ocazia să discut la Washington, la începutul mandatului meu de director al FBI, precum şi adjunctului Ion Grosu şi adjunctului Dumitru Cocoru, amândoi colegi apreciaţi de instituţiile noastre.”, a spus directorul Comey. Din această declarație se înțelege clar că toți cei 3 adjuncți operativi ai SRI, adică promovați și numiți pe criterii profesionale și nu politice, sunt OK.
Dacă însuși directorul FBI spune că persoanele care dirijează concret operațiunile SRI sunt OK, n-o să vin eu, un neofit, să-l contrazic. Nu, cum aș îndrăzni ? Pot, totuși, să aștern pe ”hârtia” Internet-ului câteva evenimente, întâmplări și concluzii de notorietate pentru imperfecții români. Am scris ”imperfecți” ca să iasă și mai bine în evidență distanța ce ne separă de ”excepționalismul” american, către care tindem după Revoluție.
Cei 3 adjuncți operativi ai SRI lucrează de ceva ani în funcțiile actuale, ani care s-au suprapus binișor peste ”domnia” lui Băsescu, ”domnie” în care încălcarea Legii de către familia și echipa Băsescu era regula, iar respectul față de Lege, excepția. Așa reiese din anchetele, reținerile și arestările inițiate de DNA după alegerile prezidențiale.
Există doar 2(două) posibilități: 1) SRI știa că fărădelegea era regula după care a funcționat regimul Băsescu și 2) SRI nu știa că fărădelegea era regula după care a funcționat regimul Băsescu. Varianta 2 cade din start. Cum să spună domnul director al FBI că cei 3 sunt OK, dacă ei, cu tot aparatul de profesioniști al SRI, n-ar fi știut ce știa toată presa și majoritatea cetățenilor României ? Deci, rămâne varianta 1): SRI știa despre devalizarea României de către Băsescu&Co.
Mergem mai departe. Ce putea face SRI, mai exact cei 3 adjuncți operativi ai SRI cu informațiile despre fărădelegile lui Băsescu&Co ? 1) A păstrat pentru sine informațiile, urmând a le folosi în epoca post-Băsescu, 2) A transmis prompt aceste informații organelor de anchetă în drept, DNA, Minister Public. 3) A transmis prompt aceste informații în exterior instituțiilor corespondente SRI din unele țări membre ale NATO. Ca să merite OK-ul dat ieri de domnul director al FBI, pe care l-am considerat corect din start, varianta 1 iese din calcul. FBI n-ar putea fi de acord în vecii vecilor cu încălcarea Legii, pentru că ascunderea de către SRI a unor fărădelegi comise de Băsescu&Co, fie și temporar, este echivalentă cu favorizarea infractorilor, faptă prevăzută în Codul Penal. Rămân variantele 2) și 3). Dacă informațiile au ajuns într-adevăr prompt la DNA sau la Ministerul Public, care nu au făcut nimic pentru trimiterea în judecată a infractorilor până nu a dispărut Băsescu de la Cotroceni, atunci rezultă că domnul director al FBI a făcut o gafă mare. Ne reamintim că autoritățile americane au susținut-o în martie 2013 fără perdea pe dna. Kovesi la șefia DNA, cam de aceiași manieră în care îi susține azi pe cei 3 operativi de la SRI. Cum să confirme indirect domnul director al FBI, James Comay, că autoritățile americane au fost de partea dnei. Kovesi, exact aceeași procuroare care nu și-a făcut datoria care îi revenea în urma informațiilor primite de la SRI ? E imposibil ca autoritățile SUA să susțină în funția de șef al DNA o procuroare care prin atitudinea sa pasivă a favorizat infractorii. Prin urmare, cade și varianta 2). Rămâne varianta 3): FBI a primit prompt informații de la SRI despre statul mafiot instituit de Băsescu&Co, a folosit în interesul politicilor americane aceste informații, așa cum este absolut normal, iar acum vin laudele pentru cei 3 adjuncți operativi ai SRI, OK-ul, cum s-ar zice, și propunerea transparentă ca ei să rămână în continuare la conducerea SRI. E logic și răspunde intereselor americane în România. Numai că dacă lucrurile stau așa, abia acum se vede gafa enormă a domnului director al FBI, James Comay: autoritățile americane inchid ochii la încălcarea Legii în România, (nu-i nimic dacă SRI n-a transmis informațiile pe care avea și nu-i nimic dacă informațiile SRI-ului au fost transmise, dar n-au fost folosite de DNA). Important e că noi, FBI, am beneficiat în trecut și dorim să beneficiem și în viitor de infromații de la SRI despre corupția politicienilor români, fapt care ne va ajuta să ne promovăm interesele.
Concluzie. Domnul director al FBI ar fi trebuit să se abțină în a face judecăți de valoare despre conducerea SRI. Și ca să nu mă pun rău chiar cu dl. Comay, o să-i acord beneficiul unei circumstanțe atenuante: textul pe care l-a citit pentru presa română i-a fost pus în față de vreun începător, de vreun cadet sau de vreun funcționar incompetent, altfel, greu de întâlnit în excepționalismul american.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu