Pe facebook

marți, 28 aprilie 2015

Smaranda Dobrescu

December 13, 2013

Este absolut uluitoare mascarada iscata in jurul Codului penal, cu ambasadori, cu lovitura de stat, cu contrarevolutie, etc, cand e mai simplu sa consideri drept o mare prostie si neatentie a parlamentarilor, denumita de ei greseala datorata lipsei de comunicare . Seamana cu episodul din legislatura trecuta cand liderul grupului PDL din Camera a ridicat mana gresit...

Gheorghe Gradinaru Nu sunt expert in stiinte juridice dar este evident ca cea ce s-a intimplat in Parlament este o greseala tehnica.Dorinta lui Baesecu de a prezenta aceasta greseala ca o chestiune de vointa politica a USL , reactia pripita a ambasadelor ca urmare a dezinformarii practicate de presedintie au condus la aceasta nebunie.Personal nu ma bucur de greselile USL( la calitatea umana promovata in foarte multe cazuri este normal sa se greseasca) dar cea ce ma ingrijoreaza este modul de reactie sau mai bine zis lipsa acesteia, la cea ce este evident un atac politic.
Smaranda Dobrescu Daca in secunda urmatoare realizarii greselii unul din presedintii Camerei ar fi aparut pe posturi sa recunoasca greseala, Basescu nu ar fi avut ocazia sa escaladeze nimic. Nu e chiar rusine sa gresesti. Mai rusinos este ca prin nerecunoastere sa fii invinuit de tertipuri.
Gheorghe Gradinaru Chiar credeti ca dl Zgonea este in stare nu sa ia o asemenea decizie dar macar sa se fi gindit la asa ceva?
Smaranda Dobrescu Nu, nu cred.
Un Prospectiv .
Trebuie sa spun ca-s excedat de toata povestea asta. Nu stiu cine/ce a spus, cu ce semnificatie, se da inainte si inapoi din gura...

Harababura asta indica nivelul jos la care s-a ajuns--cognitiv si de caracter. Cum poti face ceva in momentul in care vorba se naruie, criza de incredere exitinzandu-se.

Aici nu e vorba de strainii aflati la post in Romania--niste ciubote birocratice la randul lor, ci de cei (i)responsabili si romani.

Sa ne amintim, cand ObamaCare a fost contestata de o parte importanta a electoratului si Congresului american, in termenii cei mai virulenti, lucrurile au escaladat repede pana acolo unde Curtea Suprema s-a pronuntat. Cand nici asta n-a fost suficient sa-i potoleasca pe contestatari, s-a inchis guvernul federal american. La momentul acela, s-au auzit voci din afara Americii ce sa strige: IRESPONSABILITATE! Acum, ObamaCare avanseaza greoi, dar merge mai departe. Deprindeti singuri lectia.
Un Prospectiv .
Mascarada e generalizata sau avem de-a face cu mutatzii (mutandis)?
http://adevarul.ro/.../romanii-teapa--dan.../index.html
Un Prospectiv .
Carp face parte din guvernul in umbra al lui Predoiu.

"Parlamentul este limitat în atribuţii, nu mai este Parlamentul din secolul XIX care putea vota orice, în afară de a transforma un bărbat în femeie. Parlamentul nu este utopica «autoritate legislativă supremă», cum cred autorii proiectului de revizuire a Constituţiei. Parlamentul este un for de dezbateri, cu atribuţii legislative care poate adopta norme dacă acestea sunt conforme cu Constituţia, potrivit unor proceduri clare şi cu respectarea acquis-ului UE. Aproximativ 80 % din legislaţia pe care o adoptă azi Parlamentele în state membre UE sunt de fapt norme de aplicare ale unor norme europene, doar 20 % mai reprezintă legislaţie proprie, în domenii în care competenţele UE nu sunt atât de pronunţate. Ordinea de zi a unei dezbateri parlamentare într-o ţară care respectă mecanismele statului de drept nu are nimic spectaculos;"

Baiatul asta a rezolvat-o cu suveranitatea, mai e doar 20%, si aia impartita intre puterile statului.

"Cei care nu înţeleg cum funcţionează statul de drept nu pot pricepe nici reacţia ambasadelor statelor membre UE, a Ambasadei SUA, a Comisiei Europene. Toate aceste instituţii au contribuit la reforma statului de drept cu resurse financiare importante. Aceste resurse provin din taxele şi impozitele cetăţenilor care au dreptul să fie intrigaţi văzând cum munca lor se risipeşte, din moment ce măsuri de combatere a corupţiei se transformă în măsuri dintr-o dată în măsuri de încurajare a corupţiei. Nu vrem să fim criticaţi de ambasade? Renunţăm atunci la orice formă de asistenţă financiară din partea lor."

Stiu, vorbim deja in alta parte.
Smaranda Dobrescu Nu stiu cine este acest Carp, dar e in aceeasi nota cu CNA-ul Pana cand nu e prea tarziu, ar trebui sa luam modelul de Constitutie al unei colonii, caci cam asa se pare ca vad viitorul mintile luminate care stiu cum era cu parlamentele secolului trecut si cum trebuie sa se comporte cele actuale in tarile care primesc bani de reforma de la altii. Eu stiam in lumea mea perimata ca alesii sunt platiti din banii contribuabililor romani. De ce s-ar grabi unii sa ne vada colonie?Ca si cum nu ne-ar ajunge problemele, sunt si bravi romani care au cazut in plasa dizolvarii parlamentului.
Un Prospectiv .
http://www.petitieonline.net/petitie/10022136/comentarii
Smaranda Dobrescu Un Parlament dizolvat acum pana la noi alegeri si alt Parlament ar deschide doua posibilitati pe fondul disparitiei si stropului de democratie pe care il reprezenta: Tara va fi condusa de o dictatura sau marile corporatii isi vor impune regulile. Cea mai mare capcana in care poate cadea populatia. Chiar daca Parlamentul greseste, chiar daca procedeaza aiurea uneori, asta nu se intampla mereu, nu neaparat cu intentii rele (desi nimeni nu crede) si ramane totusi tributar cerintelor propriilor alegatori.Si apoi daca oamenii acestia revoltati si poate bine intentionati isi inchipuie ca ei vor veni la putere si vor conduce in mod onest tara, se inseala ingrozitor. Exista alti destui mari oameni de afaceri, oameni ai marilor corporatii care vor sti ce sa faca daca chiar si acest parlament slab nu-I va opri.
Un Prospectiv .
Parca in 1994 lui Boris Eltin i-a fost permisa dizolvarea Dumei/Parlamentului. Warren Christopher explica la timpul acela ca era un caz de fortza majora.
Smaranda Dobrescu Si acum respingerea legii minelor a devenit un caz de forta majora pentru dizolvarea parlamentului. CEl mai curios mi se pare ca oameni onesti care n-au fost trimisi de nimeni in strada timp de cateva luni sa protesteze impotriva exploatarilor de la RM si Pungesti ,cer dizolvarea.
Gheorghe Gradinaru Am o curiozitate din ce categorie de protestatari face parte persoana aia echipata cu portavoce si masca de gaze care este agitatorul unui miting spontan
Un Prospectiv .
...a celor cu juma de norma.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

marți, 28 aprilie 2015

Smaranda Dobrescu

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv