Pe facebook

duminică, 26 aprilie 2015

Gheorghe Gradinaru shared Anti b1 tv's photo.

March 21, 2014

Pregatirea pentru distractia de uichend

Anti b1 tv

un exemplu pentru toti basistii

Un Prospectiv .
Nu e fair, domnule! Mai are lumea de lucru prin alte cotloane ale fusului orar si e mai greu sa radem cu gura plina
Gheorghe Gradinaru Nu este obligatoriu sa radem in acelasi timp. Important sa nu ne pierdem umorul
Un Prospectiv .
GG, nu face, te rog, trimiteri la bancurile cu ardelenii!
Gheorghe Gradinaru Nu mi-as permite aceasta impolitete chiar inainte de uichend. Astept cu rabdare niste zile lucratoare
Todosiciuc Bogdan Adrian Radem, glumim, dar adevarul din spatele glumei a fost dureros timp de un deceniu pentru Romania...
Gheorghe Gradinaru Artaxerxe Ariovist in opinia mea paradoxul postarii consta ca in vremurile in care personajul a facut scoala, aceasta nu scotea timpiti, de regula.
Todosiciuc Bogdan Adrian Nici acum nu scoate, desi sunt de acord ca nivelul e mult mai redus si scade treptat. Dar el nu a ajuns presedinte datorita scolii, el e un mediocru care a avut inteligenta instinctiva de a juca politic, de a manipula si a avut norocul de a castiga voturile unei populatii care se identifica atunci cu el.
Todosiciuc Bogdan Adrian Si mai grav e ca existau semne ca el putea deveni un presedinte model republica bananiera cu mult timp inainte de a fi votat https://www.youtube.com/watch?v=nZFwp_ljeDY

basescu zice 'muie ti-am spus...'.mp4

=)))basescu zice muie=))

YOUTUBE.COM
Gheorghe Gradinaru Artaxerxe Ariovist intr-o nota serioasa sunt absolut de acord cu dumneavoastra. In nota de uichend cu el am inteles dar scoala cu ce a gresit fata de Eba?
Un Prospectiv .
Smecheria lui a fost sa se lipeasca precum marca de scrisoare de valul popular anti-coruptie. La intern. La extern, a stiut cum sa dea semnale fara echivoc in sensul "deveni[rii] un[ui] presedinte model republica bananiera cu mult timp inainte de a fi votat."
Todosiciuc Bogdan Adrian Gradinaru GheorgherPuneti intrebarea gresit. Corect ar fi cu ce a gresit natura fata de Eba :)))) Unde Dumnezeu nu da nici macar scoala nu poate remedia :))))
Gheorghe Gradinaru Artaxerxe Ariovist eu am vrut sa fiu delicat . In uichend nu pot invoca greseala naturii.
Un Prospectiv .
O fi incurcat ta-su bauturile. In loc de vreo tescovina romaneasca o fi baut vreo d'aia facuta pe vapor, insticlata cu etichete.
Un Prospectiv .
Cu fii-sa, reflectia proasta se muta de pe natura tot pe scoala romaneasca ce l-a produs pe unul ca Preda, cel care o invita/roaga sa candideze la PE pe listele partidului, nu independenta. P'asta ce scoala l-a mai re/produs?
Todosiciuc Bogdan Adrian Intr-o nota mai serioasa despre Eba, e clar ca Basescu a fortat-o sa devina politician. O fi avand alte calitati, nu stiu, dar cele de om politic lipsesc total. Dictie 0 discurs 0 carisma 0. Eu nu stiu fizica cuantica dar nici n-am ambitii de savant in domeniu.

March 21, 2014 at 1:09pm · Like
Smaranda Dobrescu Ati spus ceva de ardeleni??
Gheorghe Gradinaru Smaranda Dobrescu am inteles ca este interzis pentru uichend. numai in zilele lucratoare se pot posta

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

duminică, 26 aprilie 2015

Gheorghe Gradinaru shared Anti b1 tv's photo.

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv