duminică, 26 aprilie 2015

ie dreapta”, aici: http://inliniedreapta.net/criza-morala/ Inutil să observăm ca nici primadonele en titre ale intelectualitatii romanesti recte/(tum) Liiceanu si Patapievici consuna cu simțire la mistificarea asta.
Avem câțiva teologi în grup (mă înșel?) care ne-ar putea lumina asupra pozitiei unui ortodox „cu acte-n regula”. (Nu zic „a ortodoxiei”, ptr ca mi se pare ca aceasta nu exista). Mi-ar placea (mie-dar se poate sa existe si alte gusturi) o pozitie transconfesionala, dincolo de „dogme” si „adevaruri” pre-judecate. Ca metodă, vă propun să recoltăm întăi argumentele („In linie drepta” este o mină de aur) micilor diavoli si apoi sa gasim contra-argumentele rezonabile (daca exista). Si sa vedem ce REZULTA. (Nu as vrea o concluzie initială).
Sunt la lucru acum, dar voi punne in seara asta o replica (nepublicata de Anca Cernea) care cuprinde deja cateva puncte.
Alors, vreun client?
Criza morală: 96% dintre români se declară creştini, în același timp, în jur de 60%...
INLINIEDREAPTA.NET

  • Todosiciuc Bogdan Adrian Argumentele din acel articol sunt destul de slabe pentru ca statistica e falsa. E adevarat ca 96% se declara crestini dar sunt foarte curios cati sunt crestini practicanti si nu doar crestini botezati. Eu de exemplu nu pot sa zic ca sunt practicant pentru ca rareori aloc timp si efort dogmelor si riturilor, si cred ca majoritatea romanilor sunt tot asa (bine, eu sunt si destul de sceptic in legatura cu religia si increderea in BOR imi scade de la an la an, dar asta datorita actiunilor BOR, insa nu pot sa zic ca neg religia, nu sunt ateu). Cred ca un procent semnificativ din cei 96% sunt crestini formal, la polul opus fiind desigur fanaticii care se calca in picioare pentru apa sfintita sau moaste, fiind intr-un fel de idolatrie medievala, care cred si sper pentru viitorul tarii ca sunt in jur de 10-20% din acel procent. Asa s-ar si explica si relatia crestinilor cu cei 60% fani ai comunismului care nu a fost implementat bine, procent care se datoreaza exclusiv esecului capitalismului din Romania de a garanta un nivel de trai decent populatiei.

  • Todosiciuc Bogdan Adrian Cat despre legitimarea capitalismului prin religie, asta ar fi valabila unui capitalism de secol 18 al lui Adam Smith (care ar fi capitalismul in cea mai pura forma dpdv moral), dar in nici un caz nu se mai poate face astazi oricate eforturi ar incerca propagandistii. Capitalismul de astazi, inclusiv cel din Romania, bazat mult mai mult pe competitie si in speta distrugerea concurentei (cu tinta unei dominari monopoliste/oligopoliste a pietei, cu ajutorul statului si al politicienilor) decat pe libera initiativa a cetatenilor, e o antiteza totala a religiei.

  • Smaranda Dobrescu Adrian, de dragul ineditei tale provocari, imi fac curajul sa am o parere desi nu am nicio pregatire ca sa ma pronunt doct. Articolul pe care l-ai indicat are un scop imediat si anume acela de a fundamenta oarecum ideea ca crestinismul si comunismul nu au nimic in comun si in subsidiar, dupa cum presupui sa infloreasca ideea ca doar capitalismul poate convietui armonios cu crestinismul. Faptul ca cei de la ILD vor sa-si fundamenteze doctrina prin logica negativa , nu e treaba mea. Pot observa insa ca premizele de la care pleaca demonstratia sunt discutabile: intrebarea cu religia din cadrul recensamantului recent era urmata de explicatia “adica daca ai fost botezat” in cazul in care puneai intrebari suplimentare. Cati dintre romani nu si-ar boteza copilul intr-o biserica ortodoxa? Cati dintre acesti copii devin credinciosi in sensul bibliei si al canoanelor bisericii? A doua prezumtie este si ea discutabila in acelasi sens al asumarii oneste a doctrinei (ca si precedenta a asumarii credintei). Cati erau comunisti, adica aderau consimtit la comuniusmul egalitar si ateu? Cati din actualii nostalgici regreta comunismul si pe Ceausescu si cati cred de fapt ca actualele politici ii nemultumesc intr-o masura mult mai mare decat cele din trecut, cand de bine, derau… Cu alte cuvinte consider ca nici procentele nici semnificatia lor nu reprezinta ceva relevant, sau altfel spus este adevarat ca atat crestinismul cat si comunismul se exclud , dar cati crestini si cati comunisti avem azi cu adevarat ? In privinta unei posibile concluzii privind compatibilitatea dintre capitalism si crestinism exista contraargumentul evident exprimat printr-o intrebare dubla: este Francisc un bun crestin, se lupta el cu lacomia capitalismului? A ajuns impreuna cu Obama la aceeasi concluzie pe care Papa precis o va mentine ca si un crez al Sau?

  • Smaranda Dobrescu Abia acum constat ca AA a postat inaintea mea argumente asemanatoare. Cred ca trebuie sa mai gasim si altele (Ha, ha!!)

  • Adrian Rusu AA: Cum sa zicem? ideea de „evolutie” (inclusiv morala) prin actiunea pietei libere (adica de nastere a unor calitati ca inteligenta, austeritatea, ingeniozitatea....) este chiar contrara realitatii: vedem bine ca ceea ce „selectioneaza” piata libera este coruptia, smecheria, viclenia....etc. In Vechiul Testament s-ar fi putut accepta (vedeti, d.ex proverbele lui Solomon favorabile mitei). Dar in crestinism? Alfel spus, capitalismul este legitim in raport cu CE „religie”? („Religie” in general nu e suficient).

  • Adrian Rusu SD: da, dar nu despre procentele ILD as fi vrut sa decidem, ci in raport ci ideea legitimarii prin „religie”.

  • Todosiciuc Bogdan Adrian Daca ar fi sa luam in sensul ideologiei lui Isus Hristos de non-materialism si de egalitarianism (care sunt utopii pana la urma, realitatea a demonstrat-o), mai apropiat ar fi comunismul in forma finala dpdv economic (fara proprietate privata si cu venituri apropiate indiferent de meserie) si nu capitalismul. Dar nu cred ca am vrea cu adevarat sa traim ca pescarii din Galileea si nici nu am vrea un experiment comunist dus pana la capat.

  • Todosiciuc Bogdan Adrian Cat despre legitimarea prin religie, nu uitati ca religia este unul din cele mai puternice instrumente de manipulare/persuasiune (depinde din ce unghi privesti) de pe glob. Normal ca se vrea de grupuri de interese obscure alaturarea religiei de capitalism tinand cont ca suntem un popor oarecum religios si la noi ar merge argumente de acest gen.

  • Adrian Rusu (O sa ma opresc pana diseara). „Crestinismul” nu vorbeste despre egalitate in cele materiale, ci in fata Domnului. (cezarul ramane „crzar....etc) In zona celor materiale vrea, mai degraba, „fraternitate”. Christos zice ca „crestinul”, cel care il urmeaza pe El, trebuie sa fie sarac (pilda tanarului bogat). Daca inteleg bine, ce ziceti dumneavoastra este ca daca vrem sa „prosperam” materialiceste trebuie sa fim non-crestini...da?

  • Smaranda Dobrescu Un fost coleg de-al meu, un om de stanga convins accepta ideea ca primul socialist a fost Christos. Desi doctrina de stanga nu construieste solutii bazate pe religie,ea are la baza principiul fraternitatii; in acelasi timp recunoaste necesitatea liberei optiuni in materie de religie. Statistic se poate spune ca tarile sarace sunt mai religioase. Reversul, adica tarile bogate sunt mai putin religioase este greu de justificat. Desi mi-ar fi lesne sa spun ca mai degraba social democratia are tangente cu morala crestina, ma feresc sa o fac. Asadar, o concluzie de parcurs a mea ar fi ca intre capitalism si religie este o relatie intamplatoare, irelevanta. Orice fortare in acest sens este tendentioasa si manipulatorie.

  • Adrian Rusu (As zice că....) Socialismul ar face mai degrabă o deplasare a principiului egalitatii: de la egalitatea in fata Legii (a lui Dumnezeu sau seculare) la egalitatea in cele materiale, de unde (din cele materiale) fraternitatea este evacuata, pentru ca nu mai are sens in conditii de egalitate materiala. Daca va aduceti aminte se vorbea de „faternitatea INTRE POPOARE”. Oamenii nu prea erau „frati”, dar erau egali in cele materiale.

  • Smaranda Dobrescu Fraternitatea are mai degraba sensul solidaritatii. Social democratia moderna are acum trei principii; Libertate, echitate si egalitate de sanse, solidaritate. Dupa cum se manifesta insa echitatea, se pare ca nu mai e nici ea prea moderna, ca sa nu spun inadecvata

  • Mariuca Dinu Ortodoxia ar încuraja mai degrabă distributivismul/colectivismul, cel puţin dacă ne luăm după obiceiul şi spiritul creştinismului din perioada persecuţiilor. Sunt câteva citate atât din VT cât şi din NT care pot sugera deopotrivă o atitudine socialistă faţă de săraci dar şi o resemnare cu faptul că vor exista dintotdeauna săraci (Matei 26:11 - Căci pe săraci totdeauna îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna; Deuteronom 15:11 - Căci nu va lipsi sărac din pământul tău; de aceea îţi şi poruncesc eu: Deschide mâna ta fratelui tău, săracului tău şi celui lipsit din pământul tău.). Din punct de vedere al tradiţiei, părinţii Bisericii erau destul de puţin preocupaţi de a face o distincţie clară între filantropia făcută benevol şi echitatea socială. Trebuie spus că descrierea Vasiliadelor şi a altor activităţi de îngrijire a bolnavilor şi săracilor din perioada bizantină timpurie ca "acte de filantropie" este puţin cam trasă de păr; părinţii Bisericii au dezvoltat un sistem social bine pus la punct şi nu au organzat doar nişte acţiuni caritabile aleatorii în sensul modern şi monden. Aş mai menţiona şi că pe la mijlocul secolului XIV, în toiul unei perioade de anarhie ce a precedat căderea Imperiului de Răsărit, în Tesalonic au preluat puterea, pentru o scurtă perioadă de timp, un grup denumit "zeloţi" ce au făcut un fel de Comună din Paris creştină înainte de a fi zdrobiţi de aristocraţie.Cel puţin asta am înţeles eu din ce mi+a explicat fiul meu, Maximilian

  • Todosiciuc Bogdan Adrian Adrian Rusu "ce ziceti dumneavoastra este ca daca vrem sa „prosperam” materialiceste trebuie sa fim non-crestini...da?" Nu zic neaparat asta, ci faptul ca este foarte greu sa urmezi cu adevarat dogmele si principiile crestine. Crestinismul vorbeste de egalitate materiala in sensul in care iti trebuie doar strictul necesar si nu trebuie sa faci din materialism un scop al vietii, te indeamna sa iti suprimi mandria, vanitatea si sa fii umil, si sa iti suprimi partial instinctul de supravietuire care te indeamna sa acumulezi avere si putere, cu promisiunea paradisului pe lumea cealalta (sa fim seriosi, majoritatea din noi, inclusiv preotii sau Biserica, nu facem asta, eu de exemplu sunt undeva la mijloc). Ori trasaturile acestea au facut din Homo Sapiens cea mai competitiva specie de pe planeta, e foarte greu sa iti schimbi natura umana. Si aici chiar fac o analogie cu ce ziceam de procentul de 96% care se declara crestini. Cum pot fi ei cu adevarat crestini cand stim cu totii ca in Romania de facto a doua zeitate a tuturor, poate chiar pe primul loc pentru unii, e banul. Oriunde mergi la noi vezi persoane care indiferent de varsta pun banii pe primul loc. Si eu intuiesc ca treaba cu "cezarul" nu a zis-o Iisus in realitate ci a fost inserata in momentul in care crestinismul a devenit religie oficiala a imperiului. Sa nu uitam ca la conciliul de la Cartagina din 397 a fost creata Biblia in forma sa actuala si au fost eliminate celelalte evanghelii si scrieri apocrife si s-a definitivat un cult crestin oficial care sa garanteze stabilitate imperiului.

  • Adrian Rusu SD: Cred ca se poate inca vechiul „libertate-egalitate-farternitate” , care e o formulare clasica si foarte clara, pentru ca stim toti ca L e „de gandire”, E este „in fata Legii” si F „in cele materiale”. Putem si manevra mai usor cu ele dispuse in acest fel....
    MD: Superb ce zice fiul dumneavoastra! Argumente serioase. Chrestinismul nu are doctrina sociala, dar aproape ca face socialism avant la lettre si in plus DE STAT! (teocratic, dar stat).
    AA: Da! Problema ar reveni la a concilia un model Christic, cu cel al lui Adam Smith, sa zicem. La Liiceanu in ultimele doua articole din contributors, problema ramane suspendata. dar ce putin un lucru pare clar, anume ca cele doua modele umane sunt contradictorii: unul lucreaza cu valorile Mamonei, sa zicem, altul cu ale lui Christos. Cum oare s-ar putea rezolva contradictia?

  • Mariuca Dinu Adrian Rusu: mulţumesc. Maximilian a studiat teologia , ştie ce vorbeşte. Dacă punem problema de a alege între Hristos şi Mamona, într-o chestiune de sistem social-economic, se ajunge la o fundătură. Înseamnă să cazi în capcana lor, pentru că aceasta e o opţiune individuală, iar atunci când o foloseşti drept metodologie pentru un sistem (macro)social, ajungi la individualism - exact zona în care se simt bine acei corifei ai neoliberalismului.

  • Adrian Rusu Mariuca Dinu. Si cum ati rezolva-o la nivel individual? (chestiune conflictului intre modele)

  • Adrian Rusu Mariuca Dinu: cadou, o biblioteca:https://www.360cities.net/gigapixel/strahov-library.html
    The world's largest indoor photo. See the alchemist's...
    360CITIES.NET

  • Un Prospectiv .
    1) Articolul ILD e scris in gluma. 


    Cum altfel sa iau axioma asta 'demonstrata': "Nu-şi dau seama că nimeni nu poate fi concomitent creştin şi comunist (mai degrabă nici una nici alta). Nu pricep că este imposibil ca cineva să creadă în acelaşi timp în Biblie şi în marxism-leninism." 

    In primul rand, oamenii pot functiona sustinand sisteme care la un nivel sau altul se contrazic, iar asta se intampla chiar in stiinte--cei scoliti isi amitesc pe data de teoria corpuscul-unda, iar cei cititi de Goedel.

    De fapt, e o mare problema de conciliat intre Vechiul si Noul Testament.

    2) ILDistii s-au prins ca mai cu seama in momentele crizei capitaliste, cel mai sigur o dai pe religie si/sau natiune. Adica au inteles imperativul, 'mai raspanditi-va!'

    3) Nicio religie sanatoasa (citeste, sistem moral) nu poate sustine capitalismul, acest sistem economic centrat pe un viciu: lacomia. Biblia e incarcata de atatea mistere incat (neo)protestantii au gasit o pilda prin care a te imbogati a devenit legitim si in Crestinism (Talantii etc.). Altii, mult inaintea lor, gasisera o alta portita, camata la cei de alte religii.

    4) Crizele astea n-au cum sa se fi inventat odata cu revolutia industriala/capitalismul. Altfel nu gaseai stipulatii in TOATE vechile religii ale lumii despre stergerea datoriilor la... 7 ani, perioada care o regasim intr-un context sau altul in atatea religii. Sau aceea impotriva huzurului--pe care acum doar islamicii o mai respecta din religiile centrate pe Vechiul Testament.

    5) Pentru a face o afirmatie serioasa in forma aceleia dela punctul 1, trebuie sa definesti clar ce intelegi prin una si alta--Biblie, respectiv marxism-leninism. In momentul in care ai scris marxism-leninism, te-ai pierdut in haul a mii si mii de volume. Perversitatea demersului ILD mi se pare ca vine din a extrapola experienta ultimilor +10 ani cu Ceausescu asupra socialismului, comunismului, marxism-leninismului etc.; domeniul este astfel restrans pe motiv ca electoratul ce sa marturiseasca si despre primii ani sub 'Tudor Vladimirescu' e prea mic sa merite efortul. Dubla perversitate se observa atunci cand odata eliminate toate formele de socialism (benigne si maligne), omul isi zice ca doar pe Dreapta poti sa fi cu Dumnezeu.

  • Smaranda Dobrescu Rationamentul ILD are premize false, care decurg din faptul ca rezultaele statistice provin din sondaje diferite. Nimeni nu a raspuns la o intrebare de tipul “ convingerile dumneavoastra religioase sunt compatibile cu doctrina comunista?”. Atunci ar fi clar ca in Romania foarte putini ar dori sa se intoarca la o doctrina comunista. Nostalgia trecutului (in masura in care exista) se refera la un grad mai ridicat de siguranta financiara. Societatea noastră este bolnavă. Bolnavă de amoralitate. Asta poate fi in parte adevarat. Dar nu pentru ca “foarte mulţi au rămas împotmoliţi la jumătatea drumului spre îndoctrinarea materialist-dialectică” cum afirma ILD. Sunt false si toate bazaconiile de tip: “spitalul pentru suflete nu a funcţionat şi nu funcţionează” (referitor la raspunsul BOR), “recrudescenţa comunismului”, si altele.Articolul din „In Linie dreapta” nu abordeaza explicit problema legitimarii „capitalismului” prin „religie”, ci justificarea conceptului conform caruia: „nimeni nu poate fi concomitent creştin şi comunist”. Cele doua teze nu sunt dihotomice, desi pot fi considerate fatete ale aceleiasi problematici : rolul religiei in societatea contemporana. Daca aceasta a fost problema pe care ai vrut sa o pui in dezbatere, atunci intr-adevar ar merita sa se gaseasca cat mai multe argumente si contrargumente. Dar nu cred ca banala si insipida “pledoarie” din ILD merita atentie.

  • Todosiciuc Bogdan Adrian Adrian Rusu E foarte greu sa faci un sistem economic pe un model Hristic pentru ca lumea in care traim nu e una foarte dezvoltata dpdv etic si moral. Poate cel mai aproape ar fi conceptul de intreprindere sociala si conceptul de ONP/ONG. Desi ONG-urile au intrat in derizoriu la noi, mai ales din cauza politicienilor.

  • Un Prospectiv .
    Observ din niste comentarii o oportunitate de a face reclama, d'aia buna, de informare, la o lucrare recenta a Prospectivilor:http://blog.prospectiv.org/.../dialoguri-prospective-iv.html Este un dialog in care este pusa in context 'filantropia corporata'.

  • Un Prospectiv .
    Adrian Rusu: " Problema ar reveni la a concilia un model Christic, cu cel al lui Adam Smith, sa zicem. La Liiceanu in ultimele doua articole din contributors, problema ramane suspendata."


    Adrian, care este acel element din Adam Smith ce vine in contradictie cu modelul Christic? N-am sa merg sa-l citesc si pe Liiceanu, mi-a ajuns chestia din ILD, dar daca ai putea sumariza, ti-as fi recunoscator.

    Din ce-mi dau seama, neoliberalii opereaza cu o citire selectiva a literaturii, inclusiv a lui Adam Smith. Acum, sa ne intelegem, nici eu nu-l mai consider de ceva timp pe acesta ca cel trimis pe pamant sa ne explice ce si cum. Era un tip onest, care se straduia sa incadreze un fenomen incipient al timpului sau intr-un sistem bazat pe morala.

  • Smaranda Dobrescu Chiar daca ILD ar dori sa ajunga la concluziaconform careia corporatiile sunt acelea care manate de sentimente crestine ar putea sa dovedeasca generozitate si multitudine de acte filantropice, demonstratia din Dialog ajunge la concluzia logica ca tot este nevoie de un stat puternic pentru reglementare: "Statul are nevoi clare de venituri sub formă de taxe pe activitate economică şi comercială--pentru apărare, pentru sănătate şi educaţie, pentru infrastructură etc. La rândul lor, cetăţenii au nevoie în relaţia lor cu corporaţiile mai mult decât de un contract de responsabilitate socială asumat voluntar de către corporaţii--condiţii de lucru, mediu curat, securitatea muncii, etc. Cetăţeanul consideră ca statul, prin reprezentanţii săi aleşi, este responsabil în faţa lui. "

  • Todosiciuc Bogdan Adrian Apropo de stat, "ghici ghicitoarea mea" ce afaceri sunt cele mai profitabile in cel mai capitalist stat din lume (SUA)?

  • Un Prospectiv .
    Alea prin care bancile iau bani dela stat cu dobanda zero si dau la fraieri cu dobanda dela 3 la 22%. Desigur, aceleasi banci care dupa ce si-au pierdut chilotii la casino-capitalism au fost salvate de stat.

  • Smaranda Dobrescu au fost salvate de stat si de tata FMI..

  • Un Prospectiv .
    In SUA, FMI nu sufla, doar con(res)spira. 

  • Smaranda Dobrescu Corect, subiectul era SUA. Ma gandeam ca si la noi..

  • Todosiciuc Bogdan Adrian Ma refeream in primul rand la afacerile cu statul, care au cea mai mare profitabilitate in SUA, mai ales in domeniul apararii si al administratiei. Cum credeti ca s-au ridicat marile firme de IT si high-tech? Si bineinteles si bancile.

  • Adrian Rusu Un Prospectiv. Morala profesata de Adam Smith se construia PE PIATA „libera”, prin, in cele din urma, selectie naturala. (Nu sunt in stare sa dau un citat, dar daca nu sunteti de acord, pot sa caut). Lumea progreseaza prin co-incidenta egoismelor. Ne „batem” toti pentru cam aceleasi lucruri. Ceea ce fireste va creea nu doar invinsi, ci si compromisuri morale, la FIECARE pas. Exemplu: Simpla vanzare a unei marfi cuprinde inevitabil o parte de minciuna. E foarte greu de imaginat cum se poate concilia intr-un singur om necesitatea sociala a inselarii aproapelui (departelui...etc) cu „iubirea” de acelasi aproapele. Poti sa vinzi si sa faci filantropie cu banii castigati, fireste. Trebuie adica sa dai partea sa „Mamonei” la fiecare pas, tot incercand sa urmezi „modelul” Christic. E pura schizofrenie...„modelul” ILD. (de altfel, ca sa le iasa trebuie sa „uite” o multime de fapte din istorie).

  • Adrian Rusu este o opozitie foarte clara, zisa de Sf. Pavel, intre morala „naturala” (vechitestamentara) si cea crestina. de care „morala” vor fi vorbind Liicenii cand pronunta vorba?

  • Adrian Rusu ...Must stop. am o predare de proiect luni. revin daca am timp.

  • Todosiciuc Bogdan Adrian Atentie la un aspect. Adam Smith in modelul selectiei naturale nu previziona si mediul economic de acum si impactul foarte negativ pe care lipsa de interventie in caz de criza l-ar avea in prezent. Sunt foarte curios ce solutii ar fi dat Smith la criza de acum si la criza din anii 1920. Ar mai fi fost adeptul "laissez faire laissez passer" tinand cont de moralitatea lui ridicata? Nu cred. Smith ar trebui dupa parerea mea combinat cu Keynes, economist care paradoxal in timpul acestei crize a fost trecut sub tacere de marii afaceristi ai lumii, oare de ce? Pentru ca aveau un interes in mentinerea crizei.
  • Smaranda Dobrescu Succes, Adrian!

  • Un Prospectiv .
    Adrian Rusu " Morala profesata de Adam Smith se construia PE PIATA „libera”, prin, in cele din urma, selectie naturala."


    Morala lui Smith se construia pe... sentimente--ceva de genul, ce tie nu-ti place, altuia nu-i face! Piata libera imaginata de el era ceva cu totul diferit de ce avem acum--o reactie la foamete (cauzata de recolte proaste la porumb si controale), si un alt mecanism decat sentimentele de moderat pornirile antisociale ale producatorilor. Selectia naturala a venit ceva mai tarziu, iar neoliberalii au folosit-o ca explicatie pentru mecanismul moral din piatza. Odata ce s-a aflat mai mult despre evolutinism/e, a devenit o explicatie vadit gresita. In plus, unii chiar folosesc acest darwinism crud, survival of the fittest, ca axa morala--ceea ce marcheaza un inceput de sfarsit de civilizatie umanista...

  • Adrian Rusu Merde. (o sa ma opresc dupa sata, totusi) CHIAR la asta, anume la Darwinism, ma gandeam. CEVA e just in darwinism... ideea de evolutie. Exista modele mai fine si mai proape de realitate, acum. Dar evolutia MORALA („etica”, ar fi vorba)? Cum s-ar face ea pe piata concurentei? se poate intelege o evolutie a inteligentei, a vointei, a cutarei abilitati dar morala- cum se poate evolua moral prin concurenta? Ar mai fi o alternativa: INTÂI evoulezi moralmente si APOI faci „economie de piata”, ultima fiind rezultatul celei dintai. (Inutil sa spun ca la Romani, prima era deja ratata in 89).

  • Un Prospectiv .
    Adrian Rusu, daca citesti anticii, ai sa observi pe data ca nu prea exista... evolutie a omului. Chestia cu evolutia morlamente ne-au bagat-o pe gat si aia de pana la 1990--Marx o zicea intr-un fel, astia mai recenti, in altul. Omul se incapataneaz
    a sa ramana OM, indiferent de modele etc.

    Una din limitarile darwinismului se observa cand te uiti ca sunt prea multe cazuri/accidente in care cel slab primeaza, dupa care se continua de acolo. In sistemele sociale, lucrurile se complica asa de tare sa darwinsimul ramane un... mit--in timpul nostru primeaza cel cu puterea de seductie mai mare. 

    Nu vreau sa intru acum in falsa idee de progres si iluzia intretinuta de acesta...

  • Mircea Platon Dle arhitect, da, ideea e foarte buna. In Vest - SUA, Franta - s-a scris deja enorm pe tema asta. Crestinismul neoliberalismului e o himera. problema nu e sa producem argumente - care exista, am putea chiar sa publicam o antologie daca s-ar gasi un editor dispus sa investeasca in traduceri -, ci sa le punem in circulatie. In Romania, ideile care contesta imbecilitatile la putere nu circula. Si fiindca sunt blocate cu intentie, si fiindca exista un fel de "self-fulfilling ignorance", un fel de ignoranta care se autoalimenteaza si auto-protejeaza.

  • Mariuca Dinu Actuala criza financiara nu seamana atat de mult cu cea din 1929-33, ci in mod surprinzator cu Crahul de la inceputul sec XIV lea al bancilor florentine, eveniment lung, incet si fara cale de intoarcere care a influentat si razboiul civil din Bizant, si aparitia zelotilor de care vorbeam, si care, cuplata cu Marea Ciuma, a dus la "falimentul" Evului Mediu. Neafectat de falimentul florentin a fost spatiul german hanseatic unde avea sa se mute mai tarziu centrul de greutate al afacerilor. Sa nu uitam ca, in mod ironic, Reforma a fost initial impotriiva acestui capitalism incipient legat pe atunci de opulenta catolicismului (a se vedea Razboiul Taranesc), insa mai apoi Calvin a stiut sa justifice instinctele de baza (lacomia), distorsionand teologia si jucand mult mai abil decat Luther sau Zwingli. Astfel, inainte de Etica protestanta a lui Weber, calvinismul a adus prima forma de extremism religios din Europa de la sfarsitul Imperiului Roman - puritanismul, care a stat in spatele vanatorilor de vrajitoare, al unei revolutii regicide (cea din Anglia, model pentru Franta si Rusia de mai tarziu) si unei dictaturi sangeroase (Cromwell).

  • Un Prospectiv .
    Brava, Mariuca! Nu-s convins, mai ales din necunostinta de cauza a crizei respective, dar iata inca un subiect care invita la o postare mai elaborata, de sine statatoare. Daca-i un text, vezi ca-i o portita si la Blogul Prospectiv pentru a-ti rasplati efortul cu atentia mai multora/long tail-ului.


    http://blog.prospectiv.org/p/vrei-sa-contribui.html

  • Adrian Rusu Pun intai mesajul cenzurat de onorabila...tare as vrea sa stiu cum ARATA creatura...(nu daca e frumoasa sau urâta) Prea-inteligenta Voastra: Explicatiile autorizate si acceptate la toate nazbâtiile neîntelese (de domniile voastre) ale lui Christos se afla in vestitele omilii ale sf. Ioan Crysostomul. De ce nu le cititi si doriti sa ramaneti in aceasta mizera ignoranta proletara? iat-o aici pe cea la „saracii in spirit”: http://www.abbaye-saint-benoit.ch/.../matthieu/015.htm In plus va dau eu o pista (alaturi de varsta capitanului). „Sarac” este in greaca aceea, „cersetor”, care, adica „tanjeste” dupa spirit, pentru ca ii lipseste. Imparatia cerurilor va fi a TIMIZILOR (grosso-modo) si nu va fi niciodata a bogatilor, care vor patrunde acolo „mai greu decat camila prin gaura acului” (ar trebui sa recunoasteti citatul). Porprietaea privata nu exista la Esenieni (specie de protocrestini) si nici la primele comunitati crestine pauline. Ba chiar, Petru inventeaza un cuvant nou ca sa descrie fratii fara bunuri personale („adelphotes” care se iubeau cu „philadelphia”, si care... „ils vendaient leurs propriétés et leurs biens et en partageaient le produit entre tous selon les besoins de chacun” (Acte 2, (41) 42-47 ; 4, 32-35...etc). Adica „de la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi”, comunism avant la letrre, (nu branleta de capitalisti de piei de puta). Vei intelega astfel si motivul ptr care tanarul bogat trebua sa-si vanda averea: pentru ca asa se facea cand intrai intr-o astfel de comunitate. Revin maine, nu am niciun dubiu ca vasta dumneavoastra dragoste de adevar va va face sa publicati totusi mesajul.
    AvertissementHOMÉLIE IHOMÉLIE IIMatthieu 1,1-16Matthieu 1,17-21Matthieu 1,22-2,23Matthieu 2,1-4Matthieu 2,4-11Matthieu 2,11-16Matthieu 2,16 - 23Matthieu 3,1-7Matthieu 3,7-12Matthieu 3,13-17Matthieu 4,1-12Matthieu 4,12- 25Matthieu 5,17 -27Matthieu 5, 21 - 58Matthieu 5,38-48Matthieu 6,1- 16Matthieu 6,...
    ABBAYE-SAINT-BENOIT.CH

  • Adrian Rusu Un prospectiv: ăăă...dacă omenirea nu progreseaza, DE CE scriem noi ce scriem? Că nu as vedea alt motiv. In contextul in care punem problema („religios” adica), lumea progreseaza! E opera Domnului, cu un chichirez anume...

  • Un Prospectiv .
    "dacă omenirea nu progreseaza, DE CE scriem noi ce scriem?" Sa ne facem viatza mai suportabila/comoda explicand-o.


    Sunt prea putini cei care scriu catre ADEVAR--a se intelege aici si poetii/artistii. Da, nu-s de acord cu Platon.

  • Adrian Rusu CATRE adevar !? Nu inteleg formularea.

  • Un Prospectiv .
    Dpdv spiritual e ADEVAR. Restul sunt adevaruri.

  • Un Prospectiv .
    Adrian Rusu, nu inteleg care-i treaba cu "mesajul cenzurat de onorabila". Lipseste contextul sau... ?

  • Adrian Rusu Contextul este articolul din ILD. Eu sunt „prostul” de serviciu (unul dintre ei). AC are le peche mignon sa-i faca „proşti” pe cei au alte pareri.

  • Adrian Rusu (e un RASPUNS, fireşte, n-as indrăzni cu un om normal).

  • Todosiciuc Bogdan Adrian Mariuca Dinu Ai facut o conexiune foarte interesanta si as mai adauga anumite schimbari importante pentru Europa in sec XIV. Prima este esecul cruciadelor din Orientul Apropiat, care vor duce, prin intermediul regelui Filip al IV-lea al Frantei, la distrugerea Ordinului Templierilor, printre cei mai bogati bancheri ai vremii (care, conform unor teorii, ar fi fondat apoi, in "underground", masoneria, cel putin au simboluri si grade asemanatoare). Ca o consecinta si papalitatea e mutata la Avignon sa fie controlata de regele francez si creste importanta altor ordine, in speta Teutonii care vor pune bazele viitorului stat Prusac mai tarziu. In acelasi secol incepe Europa de Vest sa devina mai puternica decat Orientul, in special Franta, Anglia, Spania, care vor deveni mari puteri militare in urma Razboiului de 100 de ani si al Reconquistei. Aici incep sa se foloseasca armele de foc, flintele si bombardele, la scara larga si se formeaza un nou tip de razboi care in 300 de ani de evolutie va duce la hegemonia globala a puterilor coloniale. Ca sa mai completez legat de Bizantini, sa nu uitam ca in secolul acesta intra intr-un declin inevitabil indiferent de eforturile Paleologilor de a-l restaura, care vor deveni din ce in ce mai dependenti de mercenari vestici (italieni, englezi, francezi, almughaveri, catalani, venetieni) si ca atare vor fi dependenti de Papa pentru a rezista otomanilor. Deci da, pentru istoria europeana secolul XIV este foarte important.


Niciun comentariu: