Cartea și/sau Internetul

Cartea și/sau Internetul -25 august 2014
Stefan Kovacs

S-au grăbit unii să prorocească moartea cărții- așa cum o cunoaștem noi- strivită de formatele electronice. Evident că e mai simplu să ridici niște conținut într-un format electronic- dar nu e chiar așa.
a)Să ne gândim la faptul că obiectul numit carte are o anumită metodologie de folosire. Nici un părinte nu-și expune copilul de 9 ani unui manual de ocultism tibetan- ca să nu mai zic de scrieri deocheate. O carte se cere scoasă din raft, citită, eventual transpusă în alte obiecte pe numele lor vocabular, rezumat, etc. Internetul oferă totul la grămadă cu diversele tăieri de cap, site-uri porno, etc. Și permite accesul indiferent de vârstă - așa-zisele blocaje funcționând jalnic.
b)Cartea e pretențioasă și altruistă. Dacă ai citit o carte interesantă, în general- te simți obligat să-ți împărtășești impresiile. Nu-l obligi pe celălalt să ia de bun ce ai citit- ci să citească și el .Cărți recomandate călduros nu mi-au plăcut. Dar le-am parcurs- de curiozitate. Internetul e egoist- învârtindu-se în jurul cozii utilizatorului. FB e cel mai bun exemplu- cu tendința de a elimina de la început pe toți cei care nu sunt de acord cu noi.
c)Formatele electronice sunt bune de citit pe tren sau într-un alt mijloc de transport în comun. Aici e într-adevăr adevărat- nu pot să transport câteva sute de cărți cât ține un Kindle . Pe de altă parte, din proprie experiență- e o lectură dificilă. Ca om cu probleme de vedere- mă omoară inclusiv textele scrise mărunt de pe monitorul mare. La un moment dat vederea obosește.
d)Constat cu tristețe că formatul electronic deja nu mai oferă aceeași calitate pe care o oferea cartea. Site-uri oficiale și oficioase conțin greșeli de tipar pe care la început le găsești amuzante. După începi să regreți ziarul. Nici modul de exprimare nu este totdeauna corect- ca să nu mai spun că folosirea limbajelor (sub)urbane deja este un regres. Cel care-și închipuie că toată lumea trebuie să accepte prescurtările oferite de limbajul de SMS deja e nesimțit sau idiot.
e)Există tendința - proastă după părerea mea- de a fi tot timpul pe placul ”publicului” , de a face lucrurile cât mai facile. Dacă tot ai telefon mobil- de ce să nu-l citești pe Eminescu pe telefonul mobil ? Această tendință este clar susținută de către producătorii de hard și probabil (dacă ne hazardăm în domeniul conspirațiilor) și de către niște forțe mai mari. Îmi pare rău că trebuie să o spun dar deja avem niște ”vedete” idioate care vorbesc o limbă greu de perceput, cu niște inflexiuni care n-au nimic cu normalul ci doar cu dorința de a părea interesant(ă). Respectivii sau respectivele sunt luate de exemplu de către cei tineri- după care avem deja o generație cu un nivel cultural categoric mai redus. Față de tinerii din anii 60,70, 80- actuala generație e cam la nivelul feudalismului timpuriu- ca să nu zicem epoca de piatră. Poveștile cu milenauți sau copii violeți sunt bune pentru naivi sau handicapați. Dacă copilul este imersat de la 3-4 ani într-un virtual despre care nu putem știi cât de educativ este- nu avem copii mai deștepți ci doar viitoare cazuri de autism.

Un Prospectiv Cam elegiac, nu fara motiv. Este un anotimp pentru toate pe lumea asta.

Viorel Straoanu Deh,nu toti is pragmatici si avangardisti.

S.K  Nu va exista niciodată în format electronic nici plăcerea posesiei unei cărți, nici plăcerea răsfoirii respectivei cărți și nici mirosul inconfundabil...ca să nu mai zic de rămasul până dimineață să citești o carte interesantă...

Un.P . Nu domnilor, nu va exista e-literacy. Poate ma ajuta careva cu traducerea. Ideea este ca mediile electronice te fac iliterat, deci e-literacy e un oximoron.

V.S  Pai din cite stiu exista.Chiar si eu sint posesor de ...literatura electronica.

Un.P  Nu se invata de pe literatura electronica. Cel putin nu felul de invatatura de pana acum. Daca nu ne da vreo furtuna solara tot universul asta electronic peste cap, n-ar fi exclus ca invataura sa se modifice in sensul electronic, numai ca n-as vrea sa am de-a face cu ea.

P.S. Acum vreo 2 zile citeam ca au aratat unii ca nu poti intelege la fel de bine o carte pe suport electronic in comparatie cu cea pe hartie.
P.P.S. Posesor de Sony eReader cu vreo 3-4 carti citite pe acest instrument in 2-3 ani.

V.S  Eu incerc sa ma adaptez.Citeodata pt ca e foarte facil sa gasesti ce doresti pe internet.In rest biblioteca si linistea de acolo sint de neinlocuit.

Smaranda Dobrescu Daca calatoresti mult cu avionul, poti ajunge si la 10 e-bookuri. Daca astepti intr-un parc sau intr-o ceainarie pe cineva eReaderul e mai comod sa-l scoti din geanta fiind atat de mic si usor. Altfel, nu se justifica Cum ar fi sa te bagi in pat seara si sa gasesti pe noptiera in locul cartii cu semnul de carte preferat, un aparat?

Adrian Rusu Asta fac totusi de cam 4 ani, de cand au aparut tabletele. Adobe reader retine ultima pagina citita.Citesc in pat cu lumina stinsa, si adorm cu ea (tableta) ca in copilarie, cu povestile. In plus citesc in cada, cate o ora-doua. Daca ecranul e bun, cu...Vezi mai mult

S.K  Domnule Rusu- sunteți de admirat dacă puteți citi cu ditamai tableta în mâini. Nu mai spun de faptul că datul cu degetul pe ecran nu e chiar o experiență plăcută. Din experiența mea personală- apropo de suporturile de tip harddisk- nici unul din ele (și am lucrat totdeauna doar cu cele mai bune) nu ține mai mult de 10 ani...

A.R  Sunt tablete MICI, de 7 sau 8`` (ultima e samsung tab 3). E mai usoara decat o carte ! Discurile dure de pe vrema aceea inca rezista. Am si acum primul IBMPS2 pe undeva (aprox 1995...disc de 2MO, RAM de 2MO) - inca mergea acum 4-5 ani. Si mai am un Siemens-Nixdorf, cu disc de 4GO, din 2000, care inca merge, e serverul de tiparire, in atelier. Discurile de AZI, cele de peste 250Go se strica.

S.K  Personal consider că e cu totul altceva să răsfoiești o carte...dar fiecare cu gusturile lui...cu HD-uri foarte bune- la maxim 3 ani am probleme mari- s-a întâmplat și să pierd tot ce am avut pe ele...

A.R  Da, e adevarat...am auzit si citit acest pct de vedere (la lumea buna a cititului, nu la copii). Am citit chiar ca le lipsea MIROSUL hartiei...Se miroase (pipaie, eventual) revista glossy. E un miros anume, care intr-adevar, imi lipseste. Dar...nu sunt facute sa le miroși.