Specialiastii au studiat si aspectul influentei religiei in educatia copiilor.
A study conducted by the University of Chicago has found that children raised in…
patheos.com|By Dan Arel
Smaranda Dobrescu E
usor paradoxala concluzia tinand seama de invatamintele religiei (cel
putin cea crestina) . Din observatia:"The study comes as little surprise
to those of us who raise kids outside of religion as I outlined in my
own book Parenting Without God. Children
raised without dictatorship type rules and threats of eternal
punishment just seem to turn out nicer.'" retin ideea ca studiul a fost
facut in conditi de mediu familial religios plin de reguli dictatoriale
si amenintari de pedepse eterne care naste evident, reactii negative
copiilor, poate chiar resentimente si lipsa de disponibilitate fata de
semeni. Un mediu normal religios, fara constrangeri, doar cu discutii
cand sunt interesati copiii cred eu ca pastreaza intact altruismul,
compasiunea, bunatatea. Excesul e cel care a fost testat comparativ cu
educatia non-religioasa.
Preda Mihailescu Am
citit din cand in cand studii din specialitati diverse, pozitiviste,
privitoare la religie. Numitorul comun, care face foarte dificil sa nu
arunci repede cartea la gunoi - este constructia tezelor pe o
reprezentare personala (specifica autorului sau
unei comunitati ce canta in cor) a ceea ce inseamna religie. Aceasta
intrebare, la care oameni seriosi - chiar si atei - au dedicat o viata,
este inghesuita, if at all, in cateva pagini, dupa care se presupune ca
"stim noi ce este aceea, acum haide sa analizam consecintele". Deci
deontologia blocheaza din start utilitatea - chiar daca uneori se pot
gasi observatii utile.
PAz
Cred ca sunt multe probleme cu acest studiu. Scriu asta numai gandindu-ma la problemele de normalizare ridicate de diferentele celor intrebati--"1,170 children between ages 5 and 12, from six countries—Canada, China, Jordan, South Africa, Turkey and the United States;" de exemplu, as fi curios sa aflu cum intrebi tehnic ACELASI lucru un copil din N. America si Turcia/Iordania. In plus, de unde stiu eu ca TOTI factorii care determina un raspuns sunt identici intre grupuri, mai putin religia?
Daca profesorul Jean Decety a tinut cont de toate cele, el ar merita un Nobel pentru epistemologie. Daca ar da si o explicatie de ce lucrurile ar fi asa, caci prostia vehiculata in mass media nu se pune, Alfred Nobel i-ar inmana premiul personal.
https://news.uchicago.edu/.../religious-upbringing...
http://dx.doi.org/10.1016/j.cub.2015.09.056
Cred ca sunt multe probleme cu acest studiu. Scriu asta numai gandindu-ma la problemele de normalizare ridicate de diferentele celor intrebati--"1,170 children between ages 5 and 12, from six countries—Canada, China, Jordan, South Africa, Turkey and the United States;" de exemplu, as fi curios sa aflu cum intrebi tehnic ACELASI lucru un copil din N. America si Turcia/Iordania. In plus, de unde stiu eu ca TOTI factorii care determina un raspuns sunt identici intre grupuri, mai putin religia?
Daca profesorul Jean Decety a tinut cont de toate cele, el ar merita un Nobel pentru epistemologie. Daca ar da si o explicatie de ce lucrurile ar fi asa, caci prostia vehiculata in mass media nu se pune, Alfred Nobel i-ar inmana premiul personal.
https://news.uchicago.edu/.../religious-upbringing...
http://dx.doi.org/10.1016/j.cub.2015.09.056
news.uchicago.edu
Anna Zelinski Diferențelor
de vârstă/mediu, așa cum ați subliniat, le-aș adăuga cele de dogmă.
Creștinii și musulmanii percep divinitatea în exterior, în timp ce
chinezii (chiar creștinați) au concepte și reprezentări diferite. Copiii
preiau din familie și comunitate valorile tradiționale.
Mihai Ion Turcu Personal sunt autorul raportului de cercetare sociologica a unui studiu national pe esantion reprezentativ , chestionar, interviuri, studii de caz, pentru judetul Sibiu, comandat de CC PCR prin 1980. prvind religiozitatea in populatia RSR. Rezultatul (partial si cosmetizat a fost publicat intr-o carte semnata de coordonatorul natiobnal al studiului. Esentila studiul a infirmat asteptarea partdului dupa ani de efort "ateist-stiintific". Toti cei care am participat la cercetare ( profesionisti) am fost convocati la o sesiune la Deva in care comenditarul dezamagit, prin reprezentantii sai intreba ce ar trebui facut. Raspunsul nostru fiind "nimic" pentru ca se facuse totul rezultatul fiind cel care a rezultat. Cineva din activisti a intrebat daca n-ar fi bine sa fie inventata o noua religie. Raspunsul de specialitate a fost ca o noua religie este tot o religie si ca o noua religie nu se poate inventa. Nu detin raportul meu pentru ca a fost redacatat in sediul CJ PCR in exemplar unic.Semnificativ, n-a fost cineva , nici macar o persoana, care sa fi declarat ca nu apartine unei religii. Cel mai inalt grad de religiozitate aparea a se manifesta la adolescenti si tineri, mai redus la grupul median, mai mare dar nu peste cel al tinerilor la batrani. Gradul de catehizare se afla foarte jos, la toate grupurile de subiecti indiferent de locuire, urban-rural, de ocupatie si studii sau de confesiune, ceva mai ridicat la neoprotestanti, foarte jos la ortodocsi.Intrebarea era cum se poate explica religiozitatea crescuta a tinerilor, parintii parand a fi mai opaci plus scoala si organizatiile de tineret comuniste care combateau sistematic religia?Explicatia data de noi a fost in sensul radacinii psihice a religiei, ca fiind antropologica, de factura emotionala, constitutiva si ca atare neeradicabila.Religiozitatea in cauza aparea a fi emotionala si ritualista. Am avut la un moment dat de Pasti , in ospetie, un grup de medici psihiatri din Franta, dupa 1989.Au dorit sa participe la mesa de Pasti ortodoxa. Am rezervat o loja in Catedrala Mitropolitana din care se vedea inreaga adunare, majoritatea adolescenti si tineri. Ritualul specific este nesfarsit. S-au mirat foarte de numarul si structura participantilor.Oficia Mitropolitul cu numarul de preoti si diaconi cerut de rangul sau plus excelentul cor al catedralei.Personal sunt probiserica, indiferent ce fel de biserica.Potrivit specificului orasului si felului populatiei, am partidipat la riturile Catolice, ortodoxe si luterana, in strainatate la unele neoprotestante, la inmormantari evreiesti, frecventez cu sarg muzica liturgica vocal-simfonica, Familia a fost religioasa, fii nostri sunt religiosi, fara ca cineva sa fi insistat in mod special privind "educatia religioasa" , a venit de la sine prin mediul de crestere dezvoltare si o relatie ad libitum cu biserica si cultura europeana. De partea docta m-am preocupat ca adult ( istorie si antropologie religioasa). Sunt rezervat fata de introducerea religiei ca materie de invatamant in invatamantul public. Cred in contactul cu biserica pe care-l consider suficient. Am avut o experienta surpriza in noaptea de craciun 1989. Eram in armata in stare de alarma de lupta, impreuna cu doi elevi de la subofiteri. TVR transmitea slujba de craciun de la Patriarhie. oficia Patriarhul. Era premiera absoluta. Se cantau colinzi, cele pe care le stiam din copilarie cantate de noi de Craciun. L-am intrebat pe unul din baieti daca stie ce se canta. A raspuns ca nu dar i se pare foarte frumos....Cred ca aceasta este cheia.
Doina Nicolescu Domnule Turcu: Cred ca studiu Dv. din 1980 este actual. Pentru mine este si acum o mare uimire dece romanii se lauda ca sunt ortodocsi dar nu stiu ce deosebeste ortodoxia de alte religii crestine. Mai mult, nu cunosc nici dece sunt crestini! Va sustin rezerva privind introducerea religiei in scoli. Nu poti explica 12 ani unor copii sau adolescenti preceptele obligatorii ale religiei, cat timp acestia traiesc zilnic asediati de fapte contrare celor invatate.
Preda Mihailescu Doina
Nicolescu @ Nu varsta ci modul de predare conteaza. Exista un mod de
predare adaptat la fiecare varsta. Dar daca predarea religiei nu vrea sa
se adreseze sensibilitatii copilului si problemelor simple morale cu
care creste, ci cauta sa il copleseasca
cu dogme din care nu intelege mare lucru, atunci nici o varsta nu este
adecvata. In Germania religia este inca materia de scoala elementara,
daca parintii nu sunt alergici si opteaza pentru o chestie numita
"Etica". Si acest invatamant depinde mult de cine preda - timp de cativa
ani fata mea era foarte fericita, acum este o doamna mai putin
talentata in captivarea copiilor, si religia devine un fel de invatat pe
dinafara.
Mihai Ion Turcu Preda Mihailescu Invatat pedinafara si notat. In copilaria mica aveam o problema cu formula "Si a inviat a III-a zi, dupa scripturi" Ce intelegeam era ca ar fi stat ascuns dupa scripturi.
Doina Nicolescu Una
dintre pritenele mele mi-a povestit ca fiul ei si-a retras fiica de 8
ani de la orele de religie fiindca era stresata de amenintarile cu
moartea si iadul unde o sa ajunga fiindca era o pacatoasa! Deci aveti
dreptate ca este problema de predare.
Preda Mihailescu Doina Nicolescu
@ Da. Si imi pot inchipuit preoti reciclati care nu au raportul
necesar, fantezia si adevarata credinta, care se simte si de catre, si
de nebuni, ba chiar si de politicieni cred. Am fost cu fata mea cat era
mica la diverse slujbe pentru copii, in
biserici diverse. In toti acesti 7 ani, am gasit doi preoti, unul
luteran si altul Jezuit, care aveau harul de intra copiilor in suflet!
Jezuitul a reusit odata sa faca si o slujba cu tema "moartea", care a
decurs intr-o naturalete, si totusi serios. Copii aduceau poze cu
morminte ale vreunui bunic decedat, povesteau daca traisera un deces in
familie, si pe urma erau ajutati in fantezie copilaresti despre viata de
apoi. Fara manipulari, fara ameintari desigur si fara a deveni
apasator. Se poate, dar nu toti pot. Pentru scoala insa mai este si
elementul metodei. Pana la 10-12 ani un te pui sa studiezi dogme si
cronologii - dar poti sa pornesti de la trairi de zi cu zi ale copiilor,
si gasi pilde si in vechiul si in noul testament, cum se rezolva
diverse tensiuni emotionale, pe care ei le pot recunoaste. Si astfel, la
12 ani au deja un bagaj bogat de pilde si scene din Biblie, cunosc
personaje, si cand se continua mai structurat, sunt deja imprieteniti.
Cred ca tema metodei este datoria catorva putini, si dotati, sa scrie manuale ilistrate. Nu scrisese si Creanga ceva catehisme, sau visez eu?
Cred ca tema metodei este datoria catorva putini, si dotati, sa scrie manuale ilistrate. Nu scrisese si Creanga ceva catehisme, sau visez eu?
Dinica Roman "The
wild, imaginative detail of Bosch calls for close inspection, but an
implacable logic governs the phantasmagoria. Bosch’s visions of Hell,
with their minutely observed flames and slimy, mephitic pools, are more
chaotic than Dante’s, but a similarly
stern moral sense ensures that every crime receives its own excruciating
punishment. By exposing the consequences of bad conduct, Bosch urges
his viewers to behave themselves, and they do: in Den Bosch and Madrid,
expectant crowds waited patiently for a moment of intimate scrutiny, a
forest of pointing fingers suggesting how many of them were rewarded in
the end by some secret insight."
http://www.nybooks.com/.../2016/07/letters_1-081816.jpg
http://www.nybooks.com/.../2016/07/letters_1-081816.jpg
Mihai Ion Turcu Bosch este coplesitor in metafore si detalii, greu de analizat, in plus trebuie sa ai cultura specifica. Iata porcul din imagine, marele nevinovat si mereu sacrificatul porc, exprimand speranta si credinta in mantuire .
Anna Zelinski Este un punct de vedere. Dacă ne referim strict la creștinism, simbolul nevinovăției sacrificate este Mielul, porcul fiind - urâciune - în ochii Domnului.
PAz
...cheia cred ca este aici: "a similarly stern moral sense ensures that every crime receives its own excruciating punishment". Adica cei din comunitati religioase au un sens moral, care include inclusiv pedeapsa, mult mai accentuat.
...cheia cred ca este aici: "a similarly stern moral sense ensures that every crime receives its own excruciating punishment". Adica cei din comunitati religioase au un sens moral, care include inclusiv pedeapsa, mult mai accentuat.
Mihai Ion Turcu Anna Zelinski cum va fi in ochii lui J Boch ? Nu este un punct de vedere pentru ca nu am suficienta cultura pentru a-l interpreta pe Boch.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu