Criza economica financiara si pensiile cu capitalizare

Criza economica financiara si pensile cu capitalizare – 8 octombrie 2016

Smaranda Dobrescu

Dupa criza aceasta prelungita din lume este de interes sa vedem cum se mai prezinta pensiile private, in ce masura ele se mai constituie intr-o sansa a senectutii..

 

 

Criza economica financiara si pensiile cu capitalizare

Intr-un sistem de pensii pay-as-you-go (PAYG) sustenabilitatea este legată de dezvoltarea PIB și în egală măsură de numărul de salariați...

BLOG.PROSPECTIV.ORG|BY SMARANDA DOBRESCU

Mihai Ion Turcu Cum putem avea incredere in fonduri private de asigurari cand vedem ce s-a intamplat cu unele (Adamescu)?

 

Smaranda Dobrescu E vorba de fonduri private de pensii pe care le-am analizat dpdv al rentabilitatii, in tarile OECD, SUA si Romania si am incercat sa atrag atentia ca e momentul sa ne gandim serios...legea respectiva din Romania nu permite amestecuri de fonduri iar rapoartele custozilor (bancile ) si ale administratorilor sunt zilnice. Daca ele o perioada limitata de timp ies din gama acceptabila, Comisia intervine prin proceduri dedicate. Si totusi..

 

Mihai Ion Turcu Smaranda Dobrescu @Lipsa de incredere poate fi si in ceva care cu adevarat ar functiona profitabil. Neincrederea este generalizata si fixata.Paradoxal desi nu avem incredere in statul nostru cea mai mare incredere este in stat. Este o consecinta a decenii de etatism.Observam ca toate dezideratele si somatiile privesc "statul", mai rau "presedintele", si in chestiuni care sunt deetatizate sau statul nu mai are atributiuni.

 

Smaranda Dobrescu In cazul nostru 85 % din cuantumul pensiei vine din sistemul public si cca 15% din sistemul privat de pensii cu capitalizare, pentru a se feri cat mai mult partea dependenta de piata de riscuri. In 2000 toate tarile din estul Europei au introdus acest sistem cu proportii variabile. Acum in aceste tari ca si in cele vestice se pune problema in ce masura cumulul somaj+ austeritate+ deflatie + comisioane mari ale administratorilor mai poate fi un avantaj pentru pensia viitoare provenita din capitalizare. Analiza asta am facut-o si eu si recunosc ca nu mi-a rezultat un raspuns pozitiv.

 

Doina Nicolescu Tot ne intrebam de ce bancile nu-si asuma riscuri in periade dificile pentru economie, populatie, pentru creditele neperformante, etc Dar administratorii de pensii de ce nu au obligatia sa acorde o pensie minim garantata?

 

Smaranda Dobrescu In timpul pregatirii proiectului de lege doua au fost problemele majore care au mentinut vie vigilenta potentialilor administratori: sa fie comisioane de administrare cat mai diverse si daca se poate in crestere si sa nu existe ideea de pensie minima garantata. In 2004 forma trecuta prin Parlament de mine era deceptionanta pentru cei interesati caci cele doua cerinte erau exact pe dos prevazute in lege decat doreau ei. M-am luptat cu toate armele si fortele ca ele sa fie stipulate. Pensia minima garantata reprezenta un cuantum egal cu suma totala a depunerilor ajustata cu inflatia(deflatia) . Aceasta prevedere era corelata cu un comision rezonabil, baza fiind compensarea rentabilitatii investitiilor din anii rai cu cea din anii buni. In 2005 Boc a schimbat legea in exact aceste prevederi. A disparut ideea de pensie minima asa ca daca romanul are parte si de reduceri de salarii si de somaj si de deflatie si de comisioane mari, nu va primi cat ar fi luat proportional cu contributia din sistemul public. In acest moment daca nu se doreste o discutie serioasa privind viitorul pensiilor private, macar sa se stopeze cresterea treptata a contributiei directionate spre administrare privata care micsoreaza componenta de la stat a pensiei.

 

Mihai Ion Turcu Complicata problema. Intelegem din ce se spune oficial, ca o casa de pensii "publica" n-ar putea asigura pensile fara varasminte constante din buget. Oarecum de mirare pentru ca iesind in pensie la 65 de ani, la barbati in RO spreanta de viata fiind sub 75 de ani, contributia ar trebui sa acopere sub 10 ani de pensie. Statistic ar trebui sa devina evident ciati barbati traiesc 75 de ani, cati mai putin si cati mai mult. Alte costuri si castiguri (daca fondul ar exista si ar fi administrat profitabil), ar indica cam cat ar putea fi pensia la un moment dat. Este mai mult sau mai putin decat ar rezulta din asemenea tip de calcul ? Intreb la nivel de total ignorant in materie.

 

Smaranda Dobrescu Calculul de sustenabilitate a sistemului de pensii public intr-o perioada viitoare de timp se face mai simplu,luandu-se in calcul speranta medie de viata la barbati si femei in momentul pensionarii. Adica, daca o femeie se pensioneaza la 63 ani si speranta de viata la acea varsta este de 18 ani, si la barbati de 12 ani, atunci previzionand salariul mediu se poate vedea daca bugetul de stat e nevoie sa intervina sa completeze resursele bugetului de pensii. Modelul uzitat in urma cu cativa ani se numea PROST :-)Riscurile din punct de vedere al sistemului sunt reusita de a te mentine in viata peste medie (cam cinic, nu-i asa?) Natura le aranjeaza insa in sensul medierii riscurilor de sistem
In cazul sistemului cu capitalizare e mai complicat sa faci prognoze caci variabilele de care depinde o pensie sunt mai multe si greu de prognozat. De aceea atrag atentia in acest moment ca avand in vedere rentabilitatile ultimilot doi ani, inflatia extrem de mica si un numar mic de contribuabili (fonduri mici capitalizate) este posibil ca viitorii prnsionari sa ajunga la concluzia ca era de preferat sa fi ramas doar fondul public de pensii sau sa fi economisit banii respectivi la o banca..Legea trebuie modificata esential. Criza a schimbat semnificativ datele problemei. Si nu doar ea.

 

Mihai Ion Turcu Tendential intelegem ca nu vor exista pensii publice decat pentru functionarii publici, ceilalti ar trebui sa se asigure in sistemul de asigurari privat. (?) Daca aceasta ar fi tendinta atuncea ar trebui facut clar cine unde se asigura si totusi ce garantii poate oferi statul (problema sociala) in cazul falimentarii sau fradudarii fondurilor private. ??

 

Smaranda Dobrescu NU! Toata lumea care are venituri, angajati sau liber profesionisti va primi o pensie din sistemul public. Tinerii pana in 45 ani in 2008 cand a intrat sistemul privat in functiune vor primi pensie din sistemul public si o pensie mai mica din sistemul privat. Cei ca D-voastra, ca mine, ies din discutie. S-a ajuns la solutia asta in ideea ca banii lasati sa faca pui prin investire vor mari pensia totala. Ca sa nu acceptam insa un risc prea mare de pe piata de capital am admis doar maxim 15% din contributia datorata sa se directioneze spre capitalizare in conturi individuale. In acest moment rata medie a rentabilitatii a scazut si nu mai ofera siguranta ca pensia din privat va fi cel putin egala cu suma pierduta din public (15%).

 

Mihai Ion Turcu Mai pastram urme din sistemul Bissmarck ?

Smaranda Dobrescu Sistemele bazate pe contributii (pensii, sanatate) sunt de tip Bismark. Cele platite din taxe sunt de tip Beveridge, de provenienta initiala din Anglia.Bismarkul nostru este bazat pe echitate la pensii si pe solidaritate (distribuire pentru cine are nevoie) la sanatate.

 

Prospectiv A-z .
Este foarte bine ca cineva trage acest semnal de alarma si in Romania. Mai mult de atat, o face o persoana avizata, care a mosit acest sistem de pensii in Romania, desi guvernele ulterioare au avut grija sa altoiasca sistemul in favoarea bancilor.

Eu ridic aceasta problema in fel si chip aici de ceva vreme--cand ratele dobanzii devin negative, ceea ce-i cazul in diferite centre ale sistemului, sistemele de asigurari sociale, pensii si asigurari intra in regim de cadere libera.

Desigur, atentia ne va fi se/dusa catre ce mai spune d-na Gorghiu sau d-nul Ponta, ingredientele necesare prestidigitatiei prin care TOTUL este extras din Romania, iar oamenii lupta unii impotriva altora crazand ca asa sunt cetateni virtuosi. Intre timp, prima generatie de premianti sta retrasa prin conace si/sau birouri plusate, cativa stau sa mai cada, iar noi toti asistam intaratati la circul-DNA...

 

Dinica Roman contributiile la parti sociale au scazut corespunzator
https://www.facebook.com/bogdan.alex.duca/posts/10207703602733898

 

Bogdan Duca

 Pe bune?

"Profitul plătit de societăţile străine din România la buget este de 2 miliarde de lei anual. Profitul plătit de societăţile cu capital românesc este de 55 de miliarde de lei."

Smaranda Dobrescu Contributiile sociale nu sunt dependente de marimea profitului incasat in mod direct. Mai suparator este ce li se intampla antreprenorilor romani:
"Suntem discriminaţi la noi acasă. De către statul român. Companiilor străine li se întinde covorul, în timp ce noi, antreprenorii români, suntem «aruncaţi la câini». Noi de ani de zile facem profit, iar multinaţionalele raportează numai pierderi şi nimeni nu le întreabă nimic""
Cifrele reale pentru 2014:

http://www.zf.ro/.../discriminati-acasa-catre-statul...

 

 

"Suntem discriminaţi la noi acasă. De către statul român. Companiilor străine li se…

ZF.RO

 

Smaranda Dobrescu In aceasta diferenta mare intre profitul incasat de la firmele romanesti si cele straine sta explicatia falimentului firmelor romanesti. ANAF-ul ca sa stranga ceva la buget ii strange cu usa doar pe ai nostri, cei cu multinationale sau firme mai mici ale strainilor fiind lasati in pace caci ei sunt cu repatrierea si reinvestirea, socoteli aproape imposibil de facut. Nu ii executa doar la impozitul pe profit ci ii penalizeaza din te miri ce, ii controleaza si saptamanal, ce mai, parca ar dori sa falimenteze toti romanii.. e de neinteles pana unde se ajunge.