luni, 13 aprilie 2015

Studentii lumii, 9 aprilie 2015

Studentii Universitatii din Amsterdam au inceput au initiat o miscare mai mult sau mai putin spontana protestand impotriva corporatizarii si financializarii procesului de invatamant din cadrul universitatii cat si din sistemul de invatamant in ansamblu. Bannerul lor mi se pare superb. In acelasi timp, cand ma uit la aceasta poza, ma apuca jalea cand ma gandesc la studentii romani profund devotati sistemului, fara o viziune de ansamblu si cu elemente critice anemice vis-a-vis de politic, economic si social. Ei nu au reusit sa-si dea seama inca ca aici nu ne confruntam cu o problema de cadre politice ci cu una de sistem. Se afla inca la faza in care cred cu sinceritate ca au fost adusi pe lume de barza. <<"It's becoming a degree factory," she said about UvA.
Natalie Scholz, professor of history at the university, wrote that struggling "to keep up with the output expectations in everything we do," as demanded by the existing university structure, "we are quickly paralyzed by the thought, 'You are not good enough.' "
She said this culture of fear and shame is tied to the university's obsession with reputation and public image.
"It suddenly feels like you're harming the university when you become critical," she told Truthout over the phone while away in Vienna, a city with its own history of student radicalism dating back to the "world revolution" of 1848, when students in the Academic Legion militia led the struggle against Habsburg absolutism.>>
The student occupation at the University of Amsterdam pits democracy against...
TRUTH-OUT.ORG|BY JAMES ANDERSON

  • Prospectiv A-z .
    Domnule Lupu, iarasi, foarte bine punctat. Desigur, tinerii romani sunt undeva in urma, dar asta nu inseamna ca-s si intepeniti acolo, vor vedea ce si cum si se vor ajusta la viteza. Modele sa aiba, platforma sa-si faca.

    Acum, daca imi este permis, nici studentii olandezi nu dau pe dianfara de intelepciune, dar asta nu-i rolul lor cu siguranta--si a pretinde asa ceva este a adopta perspectiva reactionara care n-are la randu-i nicio alternativa la status-qvo-ul ce ne va risipi pe toti pana se vor vedea zorii din nou. Faptul ca ei descopera acum excesele privatizarii logicii sistemelor sociale este un bun pas in directia cea buna. Probabil ca tinerii in SUA si Romania ar trebui sa faca si ei acest pas mic si logic, dar nu am iluzii ca ar fi prea multi care sa vada solutia in astfel de termeni aici de unde scriu.

    P.S. Mi-aduc aminte ca acum cativa ani, regentul Olandei (sau ce pozitie o avea ca fiu/ginere al reginei) anunta important ca s-a terminat cu statul social ca si cum ar fi cucerit Everestul, el, un carabush de lux platit de olandezi cu putin sub un milion de euro pe an sa faca... figuratie. Halal!

  • Mihai Ion Turcu Am mai vorbit despre universitate la noi. In conditiile romanesti formula de import trei, finalizat cu licenta, plus doi, masterat, plus patru, finalizat cu doctorat, nu confera studentilor temeinicie in pregatirea unei profesiuni. Studiile de trei ani sunt propedeutice, o materie complicata, personal am predat cele mai complicate, pe durata unui semestru se rezuma la notiuni, principii epistemice, si un grabit parcurs prin substanta obiectului. Masteratul teoretic ar aprofunda un sector. Real masteratul se face superficial prin faptul ca studentii , platesc masteratul, trebuie sa lucreze, au loc de munca salariat si familie, si pot veni pentru studiu doar la sfarsitul saptamanii.Numarul de ore (creditul) obliga atata profesorii cat si studentii la un maraton de predare audeinta nefiziologic. Scoliel doctorale cu frecventa, repeta situatia doar ca studentii se ingramadesc la cele cateva centre care dispun de soli doctorale, Bucuresti, Cluj, Ioasi, si mai putin Timisoara, Craiova, facand un efort considerabil fizic si financiar pentru a participa la niste prelegeri in viteza. Erau temeinice studiile universitare cu licenta cu cinci sase ani, si doctoratul fara "scoala doctorala". Accentul pe " competente" daca se poate punctuale, fiecare noua competente cerand alta serie de studii, platite, prin care se confera un atestat, ingusteaza foarte mult orizontul absolventilor.

  • Prospectiv A-z .Iata (inca) un liberal ardelean vorbind despre educatia pe care el insusi a de/format-o:

    "Cum se ştie, în Statele Unite, stimularea libertăţilor individuale, ce include reducerea asistenţei sociale, şi mărirea coeziunii societăţii, încât individul să găsească oportunităţi, merg împreună."

    Se leaga libertatile individuale cu reducerea asisteneti sociale si marirea coeziunii sociale ca ingredientele din varza a la Cluj! Ca si cum n-ar fi deschis textul cu o maxima a absurdului, iata si incheierea:

    "În chestiunea universităţilor, dar şi a altor instituţii, consolidarea scopului public trece, în momentul de faţă, în orice caz, prin adaptarea la cerinţele pieţei, dar presupune, cel puţin în cazul României, rezolvarea, în prima instanţă, a trei chestiuni. O chestiune de legislaţie: nu doar calitatea lamentabilă a legilor, nu doar improvizata lor aplicare, nu doar cultura juridică precară, ci însăşi substanţa legilor este problemă. Legile însele ar trebui să fie infuzate de interes public, mai curând decât de interese de grupuri şi persoane ce se dau drept public. O chestiune de personal: nicicând în cursul tranziţiei de la socialismul răsăritean, la societatea deschisă, personalul dătător de ton în educaţie nu a fost mai şters – fără viziune, fără analize, fără propuneri – ca acum. Graţie fondurilor europene, niciodată premisele financiare nu au fost mai bune, dar nicicând nu au fost mai nechibzuit distribuite şi cu mai puţine efecte în interes public. O chestiune de ieşire din rutină: este nevoie de oameni cu pregătire reală, cu idei şi imaginaţie, iar afinităţile, sexul, vârsta nu ar trebui să conteze cât timp abundă în jur tineri senilizaţi în clişee şi oameni în vârstă care scot din criză instituţii întregi. Vociferările amatorilor ce aplaudă vacantarea funcţiilor şi revendicarea de roluri fără merite pot crea atmosferă, dar nu sunt argument şi nicidecum rezolvare. Dimpotrivă!"

    Adica dupa TOATA HARCEAPARCEA bagata in sistem prin urmarea indicatiilor pretioase de import, tot romanii sunt datori cu rasturnarea esecului programat in succes.

    Autorul este nimeni altul decat Andrei Marga, ministru roman al educatiei in timpul administratiei cederiste, cel care la inceputul mandatului sau se inspira intr-o vizita la Washigton DC de cum s-ar face educatia pe hartie, dela un sistem al carui faliment al educatiei publice trebuia sa invete pe invers.

    Eu cred ca problema in Romania este si pe motiv ca Iliescu & Nastase n-au facut vreodata o analiza publica a dezastrului cederist. Asa a fost posibil ca Basescu, acest cedere-reloaded, sa vina ca nou-nout pe piata politica, iar venerabili distrugatori de scoala precum dl. Marga sa poata debita atatea prostii pe centimetrul patrat de ziar.

    P.S. Vad ca domnia sa isi presara textul cu referinte bibliografice ca si cum astfel arata altceva decat conectarea sa la o palavrageala despre un sfarsit de paradigma.

    http://www.cotidianul.ro/un-bun-public-259633/

  • Octavian Lupu Dl. Marga mi s-a parut intodeauna overrated...

Niciun comentariu: