Pe facebook: introducerea venitului de baza

miercuri, 30 martie 2016

introducerea venitului de baza

Draghi Puterity

Inca o tara care se gandeste la introducerea venitului de baza: Noua Zeelanda

New Zealand is Considering Giving Everyone a Universal Basic Income

New Zealand's Labour Party has openly expressed interest in the concept of universal basic income for the country, and they may be doing away with benefits.

futurism.com

Eugénia Paraschiv Şi sclavii muncii pe viaţá...?...

Draghi Puterity Cf. articolului e gandit ca o reactie la somajul cauzat de automatizarea proceselor de productie.

"In theory, pure universal income will guarantee adults with a fixed, regular income given by the government, regardless of their current income or assets. UBI will then replace all various forms of government welfare, including pensions, benefits and student allowances."

Smaranda Dobrescu Pensiile ar putea fi incluse doar daca pensiile lor nu se bazau pe contributii ci pe transferuri bugetare. La fel somajul

Smaranda Dobrescu Deocamdata fara sa cunoastem amanunte pot sa ma pronunt asa cum am facut-o fata de testul introducerii venitului universal de baza in Canada:
"Nu stiu care este acest cuantum si cum se plaseaza el fata de un cos minim de consum. Nu rezulta daca el se ridica la nivelul salariului minim sau e mai mic. Pentru sistemul asistential si de somaj exista avantajul simplificarii calificarii la venitul de baza, renuntandu-se la testarea mijloacelor, iar tara in ansamblu isi va reduce inegalitatile in special prin redistribuiri mai mari urmare a taxarii progresive. Intrand in acest sistem si casnicele de exemplu, efortul s-ar putea sa depaseasca posibilitatile bugetare existand riscul diminuarii cuantumului venitului de baza. Daca acesta este echivalent cu salariul minim in cazuri limita se poate recurge la situatia micsorarii salariului minim. Deocamdata e prematur cred sa facem presupuneri, caci depinde de situatia specifica a tarii. Canada nu este o tara saraca..."

Draghi Puterity Relativ la pozitionarea cosului minim, exista doua modele de cetatean. In Europa ar fi modelul finlandez, in care venitul de baza e sub cosul minim, se porneste de la un model de cetatean egoist si lenes, care nu doreste sa lucreze. In Elvetia, se porneste de la modelul opus, al unui cetatean gaseste un sens si o structura in munca. Venitul de baza discutat in Finlanda este de cca 664€ (raportat la puterea de cumparare din Germania) iar cel Elvetian pe la 1500€. Copiii si pensionari ar urma sa primeasca jumatate din suma.

http://www.spiegel.de/.../grundeinkommen-was-sich-2016-in...

Smaranda Dobrescu Pana acum exista un principiu cred eu, sanatos: Orice ajutor social, simplu sau cumulat era necesar sa fie inferior in cuantum salariului minim pe economie, tocmai pentru a se incuraja munca ca optiune personala. Acum, daca politicile vizeaza aparitia revolutiei industriale 4 atunci e bine sa se descurajeze cat mai multi lucratori din cei fara calificari superioare sa persiste in a munci. Toata discutia se poarta in termeni cinici, de supravietuire in afaceri a antreprenorilor, si nu a populatiei. Se invoca ideea ca fara productie nimeni nu ar putea trai, asa ca vedeti, ajutorul acesta e un "cadou" care nu trebuie discutat.Si din pacate, cand se va umple lumea de roboti, nici macar nu vor mai fi argumente pentru a combate ideea....

Draghi Puterity Da, asa e. Proprietarii de roboti (care sunt sclavi ideali) nu vor mai avea nevoie de oameni, acestia le reduc doar resursele.

Eugénia Paraschiv Alte fonduri(taxare progresivă pe nivele statale ori de clase sociale) pentru venitul ăsta de bază necondiţionat;sau, altfel pusă întrebarea bugetele statelor devin n-bugete ale capitalului global?Cine multiplică mîna invizibilă a pieţei prin salarii versus venituri?

Smaranda Dobrescu Eu zic ca atat timp cat vor exista state si guverne, bugetul va fi national si ajutoarele universale de baza se vor plati din impozitele lucratorilor si corporatiilor. Daca va fi sa apara vreun guvern mondial, e clar ca voia corporatiilor si a profiturilor lor va picura cate putin, putin.... Tot raul, spre bine daca nu cumva UE va obliga pe toti sa introduca minunea cea noua. Cum suntem noi de informatizati si robotizati, va mai dura un timp pana la acea revolutie industriala...

Mihai Ion Turcu Ce bine este sa fii insula si sef de stat sa fie Regina Elisabeta a II-a !

Draghi Puterity Urmas al prizonierilor Majestii Sale, mai exact grin emoticon

Preda Mihailescu Ei, discutia asta exista si in Germania si Elvetia. Probabil ca acum cu imigrantii se va inabusi, caci venitul se va rezerva doar pentru "resursele demografice de care avem mare nevoie".

Mihai Ion Turcu Si restul, de care statele prospere si puternice politic nu au nevoaie ?

Preda Mihailescu Restul de care nu au nevoie? Cei care pretind ca au nevoie evident ca si-au facut socoteala ca ii trimit ca rebuturi in statele colonizate. Acestia sunt poate 1% sau un promil din populatie. Ce cred ceilalti se va auzi tot mai puternic - a se vedea, in Franta, https://www.facebook.com/Non-%C3%A0-la-construction.../...

Non à la construction du collège islamique à Nice - l'ariane

Community

Non à la construction du collège islamique à Nice - l'ariane

5,233 Likes

2,810 talking about this

Mihai Ion Turcu Este un moment de infelxiune, se vor schimba multe in sensul coborarii din nori in realitate.

Prospectiv A-z:

Pe facebook: Venit universal de baza

Se dezbate din ce in ce mai intens ideea unui venit minim garantat de stat. Unii il vad ca o forma de…

pefacebook.blogspot.com

Preda Mihailescu Ati citit scrisoarea stahanovista impotriva Oanei Stanciulescu. Nu gasiti ca este timpul unei contra-ofensive bine gandite, o colectie de semnaturi in lumea intreaga, impotriva neo-stalinismului si a vanatorii de vrajitori moarte. O scrisoare care sa foloseasca dreptul international in mod inatacabil si mai ales sa sugereze pentru cateva tari ce ar insemna asta. E.g. Interdictia lui Heidegger de catre un autor est-german de carti de ateism stiintific, samd. Pareri?

Eugénia Paraschiv Asta e treaba elielor; dar aşa pentru proştil mulţimilor ca mine, dar cine l-a interzis pe Heidegger, şi-nchide arhivele Gy.Lukás?

Preda Mihailescu Eugenia Paraschiv @ Si pe multi altii. Chestiunea concreta este daca ne uitam cu furie indiferenta cum niste caraghiosi reinstaureaza instituia delatiunii publice, cu scrisori deschise semnate de "oameni din popor", sau daca este totusi important sa vina si o adevarata scrisoare din popor care sa le spuna domnilor ministri, presedinti si senatori, ca asa nu suntem de acord.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

miercuri, 30 martie 2016

introducerea venitului de baza

Draghi Puterity

Comments

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv