Poate ne ajuta careva sa intelegem cine este Carabulea, pana una alta
un patron roman lasat de izbeliste pentru ca mediul de afaceri romanesc
sa n-o ia prea repede in fatza, mai cu seama in domeniul bancilor si
asigurarilor, aceste activitati generatoare de profit sigur.
Povestea cum ca ar fi sageata etc. nu pot s-o accept fara argumente, prea este des invocata atunci cand e vorba de caderea vreunuia cu oarece succes.
Iata ce aflam din Cotidianul despre Carabulea:
Cine este magnatul Carabulea, controlat iar de procurori
Procurorii au descins miercuri dimineaţă la sediul firmei de asigurări Carpatica, dar şi la domiciliul lui Ilie Carabulea, fiind suspiciuni că omul de afaceri sibian a organizat un grup infracţional care a generat o daună de 100 de milioane de lei prin spălare de bani şi abuz în serviciu. Carabulea este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri sibieni.
Toată lumea îl ştie drept regele autocarelor, proprietarul Atlassib. Deţine firmele de transport de marfă Transcar, Comtram și Transcom. Holdingul cuprinde încă patru firme de legumicultură, pomicultură, zootehnie și industria cărnii, precum și două firme de comerț, Comat Sibiu și Bricomat. Problemele sale cu justiţia vin de la grupul financiar Carpatica.
În decembrie 2010 a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat de dare de mită și trafic de influență. În același dosar au mai fost judecați Florin Apostu, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu și Popescu Tiberiu, ofițer activ în cadrul Direcției Județene de Informații (SRI) Sibiu. La data de 15 aprilie 2011, Carabulea a fost comdamnat de Curtea de Apel Constanța la doi ani de închisoare cu suspendare.
În același dosar, Florin Apostu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare iar Tiberiu Popescu a primit și el 1 an și 8 luni de închisoare cu executare. Pe 26 aprilie 2012, Carabulea a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție un an și șase luni de închisoare.
În cursul lunii septembrie 2010, prim-procurorul a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în suma de 4.000 lei, pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general Laura Codruţa Kovesi. Revizia a fost facturată între SC Star Motors SRL Sibiu şi SC Atlassib SRL Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.
În perioada 2006 - octombrie 2010, procurorul a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme, Audi A8 şi VW Passat, achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între SC Atlassib Leasing IFN SĂ Sibiu şi SC Intermedia SRL Sibiu, ambele societăţi fiind componente ale holdingului Atlassib, condus de Carabulea. Cele două societăţi comerciale au achitat pentru procurorul Apostu TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, în anul 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea.
Pe 16 iulie 2014, procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a lui Ilie Carbulea, judecat în dosarul Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru că ar fi încălcat condițiile eliberării condiționate impuse de magistrați. Carabulea a fost reţinut marţi seară de procurori într-un dosar de corupţie în care, pe lângă acesta, au fost suspectate 11 persoane, între care doi foşti şefi din Carpatica Asig, societatea de asigurări a lui Carabulea.
Procurorii l-au suspectat pe Carabulea că şi-a folosit influenţa pe lângă ASF pentru ca societatea să de asigurări, Carpatica Asig, să nu fie suspendată de Autoritate. Ilie Carabulea ar fi influenţat controlalele la Carpatica Asig prin intermediul unui fost director al societăţii de asigurări, ajuns în prezent în Consiliul ASF, şi al unui alt membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig, care este şi preşedinte al Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, asociaţia profesională a companiilor din acest domeniu. Ilie Carabulea are 69 de ani. Este originar dintr-un sat de lângă Sibiu.
Cariera sa de dinainte de 1989 este obscură, fiind lucrător de Întreprinderea de Reparaţii Auto. După căderea regimului comunist şi-a început cariera în afaceri iar primii bani i-a făcut în Turcia. "La Istanbul am făcut primii dolari, din rulmenţi. Apoi, în 1990, la întâlnirea de 20 de ani de la terminarea facultăţii, un fost coleg care lucra la Steagul Roşu mi-a oferit ocazia să cumpăr un camion cu 460.000 de lei. Din octombrie, preţurile urmau să se dubleze. Ceea ce s-a şi întâmplat. Am făcut, prin urmare, transport de marfă. Am condus eu, am făcut şoferie", declara Carabulea prin 2009 în Turnul Sfatului.
Business-ul cu autobuze vine din 1992. Atunci a cumpărat două vehicule, le-a reparat la întreprinderea unde a lucrat înainte de 1989 şi apoi le-a folosit la transportul de persoane în străinătate. Inflaţia foarte mare din anii ’90 l-a ajutat pentru că avea încasări în valută. A reuşit să ia credite şi aşa a dezvoltat Atlassib, devenită în timp una dintre cele mai importante companii de transport pasageri peste graniţă. Uşor-uşor, a abordat şi alte domenii precum cel hotelier (a construit Ramada din Sibiu), agricol, a cumpărat o fabrică de covoare şi a pus pe picioare Carpatica.
Povestea grupului financiar a început în 1996. Ducând foarte mulţi clienţi în străinătate cu autocarele sale, Carabulea a prins momentul şi a deschis o societate de asigurări, pentru că respectivii clienţi aveau nevoie de o asigurare obligatorie să treacă vama în Occident. A apărut AŞA Asigurări Atalssib, redenumită apoi Caraptica Asig. Câţiva ani mai târziu a deschis Banca Comercială Carpatică, o societate de brokerak şi una de administrare a investiţiilor.
Nu s-a oprit aici. Interesul pentru Fabrica de covoare Sitex nu ţinea de covoarele în sine ci de terenurile pe care această unitate le deţinea în Sibiu. În 2009 a făcut un schimb de terenuri cu Agenţia Domeniilor Statului: a dat 160 de hectare de teren agricol situate în diverse locuri în judeţul Sibiu şi a primit 96 de hectare, parcelă compactă, lângă centura municipiului. În bani, schimbul cu pricina a însemnat aşa: a dat active care valorau un million de euro şi a primit active de 28 de milioane de euro. Cum a fost posibil? Evaluatorul era angajat al Băncii Comerciale Carpatica. Averea sa a crescut constant şi a ajuns să deţină 200 de milioane de euro. Este supranumit “naşul Sibiului”. Primele dureri de cap în afaceri i se trag de la grupul Carpatica.
A intrat pe piaţa de RCA şi CASCO dar nu s-a dovedit bun platnic. Tot mai mulţi clienţi, în special service-urile auto, s-au plâns că societatea de asigurări nu plăteşte reparaţiile sau întârzie plăţile din varii motive. A urmat apoi cazul Apostu, cu şpaga dată judecătorului despre care am scris mai sus. A fost eliberat condiţionat după ce a efectuat o treime din pedeapsă.
Nici banca nu mergea bine, pentru că a suferit pierderi mai mulţi ani, revenindu-şi de abia în 2013. La Carpatica Asig a fost nevoit să facă o majorare de capital de 15 milioane de euro pentru a arăta autorităţii de supraveghere că are surse pentru a plăti reparaţiile şi pentru a aciperi pierderile din anii precedenţi. Se pare că omul de afaceri a încercat să evite această majorare de capital prin influenţarea unor personaje cheie de la Autoritatea de Supraveghere Financiară. DNA a intrat pe fir şi a deschis un nou dosar pe numele Carabulea.
În acest dosar au mai fost cuprinşi Radu Mustăţea, membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, şi Marian Mîrzac, fost director general al Carpatica Asig, membru în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară. Curtea de Apel București a încheiat în 9 februarie judecarea în fond a dosarului "Carpatica", în care sunt judecați fostul președinte al ASF Dan Radu Rușanu, Ilie Carabulea, Marian Mârzac și alte nouă persoane, pentru fapte de corupție.
Judecarea dosarul "Carpatica" la Curtea de Apel București a început în aprilie 2014 și a avut 40 de termene de judecată până în 9 februrarie 2016. Astăzi, imperiul lui Carabulea are mari probleme. Carpatica Asig a intrat sub administrarea direct a ASF, iar Banca Comercială Carpatica a avut pierderi de peste 85 de milioane de lei. În cadrul acesteia Ilie Carabulea nu mai are drept de vot, care i-a fost revocat de Banca Naţională.
De un an şi ceva de zile, s-a încercat vinderea pachetului majoritar al băncii. Pe fir a intrat un miliardar american J.W. Flowers. Când toată lumea se aştepta ca lucrurile să meargă în direcţia dorită, afacerea a căzut pentru că magnatul american dorea achiziţia la pachet şi a Băncii Piraeus, subsidiara din România. Până la urmă, pachetul majoritar ajunge la Nextebank. Ilie Carabulea, copleşit de atâtea probleme de afaceri şi cu justiţia, s-a decis să lase averea celor doi fii ai săi. El a cedat în mod egal participaţia sa, de 80%, la societatea Trans Car, specializată în transportul de marfă, către Nicolae-Oprea Carabulea şi Ilie-Tudor Carabulea. De asemenea, la o schimbare a avut loc şi în structura companiei Meridiană Transfer de Bani, ai cărei acţionari erau Poştă Rapidă Atlassib, deţinută tot de Ilie Carabulea şi Ştefania Ilie, care a fost reprezentantul companiei Atlassib în Italia.
La finalul anului trecut, Poştă Rapidă Atlassib a ieşit din acţionariat, iar cele 2.925 de părţi sociale ale sale, în valoare de 585.000 de lei, au fost cesionate către Nicolae-Oprea Carabulea, Ilie-Tudor Carabulea şi Ştefania Ilie. Carabulea senior a transferat fiilor şi acţiunile la Atlassib Hotels, companie care operează hotelul Ramada din Sibiu, cu afaceri anuale de aproape 4 milioane de euro.
În cazul Carpatica Asig, ASF a decis să activeze procedura de rezoluţie recent legiferată în cazul Carpatica Asig, după ce compania controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea s-a zbătut fără succes vreme de un an şi jumătate să-şi rezolve probleme financiare şi să atragă în acţionariat un investitor strategic agreat de ASF. Mişcarea ASF vine după ce compania a fost mult timp păsuită cu majorarea de capital. Conform calculelor ASF, Carpatica are nevoie de un un capital suplimentar de 90 de milioane de lei. În cazul în care nu se găseşte un alt investitor sau nu se face respectiva majorare, Carpatica Asig ar putea deveni a doua companie de asigurări care va fi dizolvată, după Astra Asigurări.
Povestea cum ca ar fi sageata etc. nu pot s-o accept fara argumente, prea este des invocata atunci cand e vorba de caderea vreunuia cu oarece succes.
Iata ce aflam din Cotidianul despre Carabulea:
Cine este magnatul Carabulea, controlat iar de procurori
Procurorii au descins miercuri dimineaţă la sediul firmei de asigurări Carpatica, dar şi la domiciliul lui Ilie Carabulea, fiind suspiciuni că omul de afaceri sibian a organizat un grup infracţional care a generat o daună de 100 de milioane de lei prin spălare de bani şi abuz în serviciu. Carabulea este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri sibieni.
Toată lumea îl ştie drept regele autocarelor, proprietarul Atlassib. Deţine firmele de transport de marfă Transcar, Comtram și Transcom. Holdingul cuprinde încă patru firme de legumicultură, pomicultură, zootehnie și industria cărnii, precum și două firme de comerț, Comat Sibiu și Bricomat. Problemele sale cu justiţia vin de la grupul financiar Carpatica.
În decembrie 2010 a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat de dare de mită și trafic de influență. În același dosar au mai fost judecați Florin Apostu, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu și Popescu Tiberiu, ofițer activ în cadrul Direcției Județene de Informații (SRI) Sibiu. La data de 15 aprilie 2011, Carabulea a fost comdamnat de Curtea de Apel Constanța la doi ani de închisoare cu suspendare.
În același dosar, Florin Apostu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare iar Tiberiu Popescu a primit și el 1 an și 8 luni de închisoare cu executare. Pe 26 aprilie 2012, Carabulea a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție un an și șase luni de închisoare.
În cursul lunii septembrie 2010, prim-procurorul a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în suma de 4.000 lei, pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general Laura Codruţa Kovesi. Revizia a fost facturată între SC Star Motors SRL Sibiu şi SC Atlassib SRL Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.
În perioada 2006 - octombrie 2010, procurorul a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme, Audi A8 şi VW Passat, achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între SC Atlassib Leasing IFN SĂ Sibiu şi SC Intermedia SRL Sibiu, ambele societăţi fiind componente ale holdingului Atlassib, condus de Carabulea. Cele două societăţi comerciale au achitat pentru procurorul Apostu TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, în anul 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea.
Pe 16 iulie 2014, procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a lui Ilie Carbulea, judecat în dosarul Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru că ar fi încălcat condițiile eliberării condiționate impuse de magistrați. Carabulea a fost reţinut marţi seară de procurori într-un dosar de corupţie în care, pe lângă acesta, au fost suspectate 11 persoane, între care doi foşti şefi din Carpatica Asig, societatea de asigurări a lui Carabulea.
Procurorii l-au suspectat pe Carabulea că şi-a folosit influenţa pe lângă ASF pentru ca societatea să de asigurări, Carpatica Asig, să nu fie suspendată de Autoritate. Ilie Carabulea ar fi influenţat controlalele la Carpatica Asig prin intermediul unui fost director al societăţii de asigurări, ajuns în prezent în Consiliul ASF, şi al unui alt membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig, care este şi preşedinte al Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, asociaţia profesională a companiilor din acest domeniu. Ilie Carabulea are 69 de ani. Este originar dintr-un sat de lângă Sibiu.
Cariera sa de dinainte de 1989 este obscură, fiind lucrător de Întreprinderea de Reparaţii Auto. După căderea regimului comunist şi-a început cariera în afaceri iar primii bani i-a făcut în Turcia. "La Istanbul am făcut primii dolari, din rulmenţi. Apoi, în 1990, la întâlnirea de 20 de ani de la terminarea facultăţii, un fost coleg care lucra la Steagul Roşu mi-a oferit ocazia să cumpăr un camion cu 460.000 de lei. Din octombrie, preţurile urmau să se dubleze. Ceea ce s-a şi întâmplat. Am făcut, prin urmare, transport de marfă. Am condus eu, am făcut şoferie", declara Carabulea prin 2009 în Turnul Sfatului.
Business-ul cu autobuze vine din 1992. Atunci a cumpărat două vehicule, le-a reparat la întreprinderea unde a lucrat înainte de 1989 şi apoi le-a folosit la transportul de persoane în străinătate. Inflaţia foarte mare din anii ’90 l-a ajutat pentru că avea încasări în valută. A reuşit să ia credite şi aşa a dezvoltat Atlassib, devenită în timp una dintre cele mai importante companii de transport pasageri peste graniţă. Uşor-uşor, a abordat şi alte domenii precum cel hotelier (a construit Ramada din Sibiu), agricol, a cumpărat o fabrică de covoare şi a pus pe picioare Carpatica.
Povestea grupului financiar a început în 1996. Ducând foarte mulţi clienţi în străinătate cu autocarele sale, Carabulea a prins momentul şi a deschis o societate de asigurări, pentru că respectivii clienţi aveau nevoie de o asigurare obligatorie să treacă vama în Occident. A apărut AŞA Asigurări Atalssib, redenumită apoi Caraptica Asig. Câţiva ani mai târziu a deschis Banca Comercială Carpatică, o societate de brokerak şi una de administrare a investiţiilor.
Nu s-a oprit aici. Interesul pentru Fabrica de covoare Sitex nu ţinea de covoarele în sine ci de terenurile pe care această unitate le deţinea în Sibiu. În 2009 a făcut un schimb de terenuri cu Agenţia Domeniilor Statului: a dat 160 de hectare de teren agricol situate în diverse locuri în judeţul Sibiu şi a primit 96 de hectare, parcelă compactă, lângă centura municipiului. În bani, schimbul cu pricina a însemnat aşa: a dat active care valorau un million de euro şi a primit active de 28 de milioane de euro. Cum a fost posibil? Evaluatorul era angajat al Băncii Comerciale Carpatica. Averea sa a crescut constant şi a ajuns să deţină 200 de milioane de euro. Este supranumit “naşul Sibiului”. Primele dureri de cap în afaceri i se trag de la grupul Carpatica.
A intrat pe piaţa de RCA şi CASCO dar nu s-a dovedit bun platnic. Tot mai mulţi clienţi, în special service-urile auto, s-au plâns că societatea de asigurări nu plăteşte reparaţiile sau întârzie plăţile din varii motive. A urmat apoi cazul Apostu, cu şpaga dată judecătorului despre care am scris mai sus. A fost eliberat condiţionat după ce a efectuat o treime din pedeapsă.
Nici banca nu mergea bine, pentru că a suferit pierderi mai mulţi ani, revenindu-şi de abia în 2013. La Carpatica Asig a fost nevoit să facă o majorare de capital de 15 milioane de euro pentru a arăta autorităţii de supraveghere că are surse pentru a plăti reparaţiile şi pentru a aciperi pierderile din anii precedenţi. Se pare că omul de afaceri a încercat să evite această majorare de capital prin influenţarea unor personaje cheie de la Autoritatea de Supraveghere Financiară. DNA a intrat pe fir şi a deschis un nou dosar pe numele Carabulea.
În acest dosar au mai fost cuprinşi Radu Mustăţea, membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, şi Marian Mîrzac, fost director general al Carpatica Asig, membru în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară. Curtea de Apel București a încheiat în 9 februarie judecarea în fond a dosarului "Carpatica", în care sunt judecați fostul președinte al ASF Dan Radu Rușanu, Ilie Carabulea, Marian Mârzac și alte nouă persoane, pentru fapte de corupție.
Judecarea dosarul "Carpatica" la Curtea de Apel București a început în aprilie 2014 și a avut 40 de termene de judecată până în 9 februrarie 2016. Astăzi, imperiul lui Carabulea are mari probleme. Carpatica Asig a intrat sub administrarea direct a ASF, iar Banca Comercială Carpatica a avut pierderi de peste 85 de milioane de lei. În cadrul acesteia Ilie Carabulea nu mai are drept de vot, care i-a fost revocat de Banca Naţională.
De un an şi ceva de zile, s-a încercat vinderea pachetului majoritar al băncii. Pe fir a intrat un miliardar american J.W. Flowers. Când toată lumea se aştepta ca lucrurile să meargă în direcţia dorită, afacerea a căzut pentru că magnatul american dorea achiziţia la pachet şi a Băncii Piraeus, subsidiara din România. Până la urmă, pachetul majoritar ajunge la Nextebank. Ilie Carabulea, copleşit de atâtea probleme de afaceri şi cu justiţia, s-a decis să lase averea celor doi fii ai săi. El a cedat în mod egal participaţia sa, de 80%, la societatea Trans Car, specializată în transportul de marfă, către Nicolae-Oprea Carabulea şi Ilie-Tudor Carabulea. De asemenea, la o schimbare a avut loc şi în structura companiei Meridiană Transfer de Bani, ai cărei acţionari erau Poştă Rapidă Atlassib, deţinută tot de Ilie Carabulea şi Ştefania Ilie, care a fost reprezentantul companiei Atlassib în Italia.
La finalul anului trecut, Poştă Rapidă Atlassib a ieşit din acţionariat, iar cele 2.925 de părţi sociale ale sale, în valoare de 585.000 de lei, au fost cesionate către Nicolae-Oprea Carabulea, Ilie-Tudor Carabulea şi Ştefania Ilie. Carabulea senior a transferat fiilor şi acţiunile la Atlassib Hotels, companie care operează hotelul Ramada din Sibiu, cu afaceri anuale de aproape 4 milioane de euro.
În cazul Carpatica Asig, ASF a decis să activeze procedura de rezoluţie recent legiferată în cazul Carpatica Asig, după ce compania controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea s-a zbătut fără succes vreme de un an şi jumătate să-şi rezolve probleme financiare şi să atragă în acţionariat un investitor strategic agreat de ASF. Mişcarea ASF vine după ce compania a fost mult timp păsuită cu majorarea de capital. Conform calculelor ASF, Carpatica are nevoie de un un capital suplimentar de 90 de milioane de lei. În cazul în care nu se găseşte un alt investitor sau nu se face respectiva majorare, Carpatica Asig ar putea deveni a doua companie de asigurări care va fi dizolvată, după Astra Asigurări.
Mihai Ion Turcu Carabulea
este un localnic,de o tenacitate teribila, ca si altii din zona, care a
construit de la zero, in conditiile vremii, o afacere complexa, cu
capital exclusiv romanesc. Este varianta a ce a construit Dr. Vonica, o
retea de clinicile si farmacii, care rezista , nu si initiatorul, care
aflat sub presiunea unor externi, voitrori sa-i preia afacerea, si
complementar a "institutiilor statului", s-a sinucis.
Smaranda Dobrescu Ridica
destule intrebari cazurile astea conexate. Nu mai demult decat in urma
cu doua zile s-a incercat sa fie grav acuzat patronul Bradet, unica
firma romaneasca de lactate ce ramasese in Arges. Bataios si inspirat,
patronul deocamdata a adus dovezi ca nu e
vinovat. E pe buzele multora intrebarea daca nu cmva capitalul si
firmele romanesti, cate au mai ramas nu trebuie desfiintate sa facem
locul produselor straine. O colonie e o piata de desfacere si atat!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu