Câteva reflecții pe marginea istoriei recente

Stefan Kovacs

May 2 · Bucharest, Romania

Câteva reflecții pe marginea istoriei recente -1
-----------------------------------------------------------
Considerăm trei momente - după părerea mea suficient de semnificative ca să caracterizeze o anumită perioadă.
1918. Vecinii noștri de la Răsărit trec prin furtună. Marea Revoluție Socialistă afectează forțe imense pe un teritoriu imens, cu resurse imense. Deși există o anumită amenințare de ”contagiune” cum se spunea pe vremea respectivă- trupele române rămân relativ neatinse de ideile bolșevice. De ce ?
Armata era formată în proporție de 90...95% din țărani. Țăranul român a avut de-a lungul istoriei o cu totul altă optică decât țăranul rus- noi am fost individualiști luptând pentru pământul propriu în timp ce rușii erau obișnuiți cu acele obcine în care pământurile erau oarecum colective și repartiția rezultatelor se făcea tot colectiv.
Țăranul român a fost ”ferit” de contagiune în principal prin represiunea nemiloasă a răscoalelor țărănești de la sfârșitul secolului XIX și din 1907. Deși cifra morților pentru 1907 e disputată- e clar un lucru- și anume că ”Întâi represiune și după aceea vom aviza” a fost un concept bine aplicat.
Finalmente, zăhărelul cu care a fost dus țăranul român să moară pentru țară a fost promisiunea împropietăririi- promisiune respectată de către regele Ferdinand I-ul. Altfel putem vorbi despre patriotism- și au fost cazuri suficiente de patriotism- dar e bine să fim realiști și conștienți că dacă alde Moromete era pus să se bată într-un război care până la urmă nu era al lui (hai să zicem că un țăran din Flămânda avea o mare durere în fund de frații ardeleni, bucovineni sau basarabeni) fără un câștig direct- am fi umplut țara de dezertori sau ar fi fost formațiuni care ar fi trecut integral de partea inamicului. Dacă ne gândim la faptul că trădători precum colonelul Sturzda(http://www.historia.ro/…/artic…/tr-darea-colonelului-sturdza) umpleau statul major român- ne dăm seama că fără o ținere serioasă sub control- pe sistemul bici-zăhărel- armata română n-ar fi fost capabilă să reziste nici măcar o lună.
Rezumând. Am avut o Românie de țărani, în care mișcarea socialistă a fost marginală, dezbinată și limitată strict la marile orașe. Pericolul unei contagiuni bolșevice a fost evitat într-un mod inteligent atunci când clasa conducătoare a cedat în favoarea cetățenilor o parte din avuția ei- într-un acord în care toată lumea a avut de câștigat (țăranii au fost împroprietăriți iar cei care și-au pierdut moșiile au primit despăgubiri).

Trădarea colonelului Sturdza

Pe data de 6 februarie 1917, colonelul Alexandru D. Sturdza, împreuna cu aghiotantul sau, locotenentul Constantin Wachmann, dezertau din armata româna, trecând în tabara germanilor. Aducem în atentia cititorilor revistei…

historia.ro

Comments

Prospectiv A-z:
Omul se comporta in functie de context.

1) Domnule Kovacs, romanii n-au avut miscare de Stanga pentru ca lipsea industria, impreuna cu relatiile sociale dictate de aceasta.
2) Rusii au fost ajutati sa alunece la Stanga, nu doar de Germania (care-i dorea scosi din Razboi, dar si de altii de mai la Vest, scriu unii).
3) Biciul tzarist ar fi functionat fara probleme daca n-ar fi dat niste prieteni ai tzarismului cu rahat pe maner asaincat a alunecat din mana.
4) Razboaiele cu tzarani s-au facut mereu si oriunde cu promisiunea improprietaririlor.
5) Elita romaneasca a temperat industrializarea de teama bolsevizarii.
6) Poate ca cei care cred inca in sangele albastru ca inlocuitor al meritocratiei vor lua o pauza.

De ce spun toate astea? Pentru ca paralele cu prezentul pot fi observate.

 

 

Stefan Kovacs Stânga- ca idee- era destul de greu de înțeles pentru o națiune de proprietari (relativi) dar totuși proprietari. Social-democrația lui Gherea n-a prea prins- în plus, față de narodnicii ruși care au coborât și au trăit printre țărani- la noi n-a existat o astfel de abordare a socialiștilor. Altfel, de câte ori s-a încercat cea mai mică mișcare împotriva stăpânirii- fie ea la 1907 sau dacă vorbim de tipografi în 1918- s-a tras din plin. La ruși au existat regimente întregi care au refuzat să tragă și s-au pus de partea răsculaților- singurele trupe relativ loiale pe care le avea tătuca țar fiind cazacii .