Alexandru Racu

June 10 at 12:12pm

Ăștia care, vorba lui Costi, nu sunt dispuși în ruptul capului să-și dea jos curul din mașină, dar se plâng că merg cu RATB-ul pe banii lor toți "boșorogii" și "nespălații", ar trebui să înțeleagă că și ei merg cu mașina pe plămânii și nervii concetăţenilor. Trei mașini cu câte un șofer la volan ocupă în trafic tot atât spațiu cât un autobuz cu cincizeci de călători, iar efectele aglomeraţiei le resimte toată lumea, inclusiv ăia care chiar au nevoie să folosească maşina, ăia care, deşi ar avea nevoie, nu îşi permit şi trebuie să se mulţumească cu RATB-ul, precum şi ăia care, deşi ar putea să folosească maşina, din responsabilitate civică folosesc transportul în comun. Nimeni nu se mai ia de fiinţele preţioase care nu s-ar da jos din maşină nici să le tai cu cuţitul, dar tare mă tem că tocmai genul acesta de fiinţe se iau de nişte amărâţi din nişte autobuze pe care cei mai mulţi dintre ei oricum nu le frecventează, dar care ar ajunge mai repede la destinaţie dacă le-ar folosi mai multă lume şi dacă, în loc să ne spargem în figuri unii faţă de alţii, am încerca să găsim împreună soluţii şi să presăm autorităţile să le pună în practică.

Din cauza maşinilor avem poluare, zgomot infernal, dacă ai nevoie de salvare la oră de vârf ghinionul tău, ș.a.m.d. Putem discuta în ce măsură extindem gratuitățile pe transportul în comun, pentru ce categorii de oameni, unde se termină politicile sociale necesare şi de bun simţ şi unde începe populismul iresponsabil şi contraproductiv, etc. Pe de altă parte, ca posesor de mașină, pe care încerc să o folosesc cât mai rar, cred că n-ar fi deloc rea ideea unei taxe pe utilizarea mașinii în București, un fel de rovinietă internă, de la care să fie scutite persoanele care au în îngrijire minori de până la o anumită vârstă sau persoane cu handicap, persoanele care lucrează la o distanță mai mare de (să zicem) o oră via RATB de domiciliu, și vă mai gândiți voi care alte categorii.
Părerea mea e că pe lângă încurajarea utilizării RATB-ului, trebuie de asemenea descurajată utilizarea mașinii, utilizare care, că ne place sau nu, implică niște costuri pe care, la fel ca și în cazul bugetului RATB, le plătește întreaga societate. Nu știu exact cum anume s-ar putea pune în practică o astfel de măsură, e de discutat, dar acesta este, cred eu, principiul corect. În fine, până ajungem acolo, n-ar strica să mai terminăm cu fițele de ființe prețioase și să încercăm să devenim în schimb ființe care se gândesc și ce consecințe au acțiunile lor asupra altora, nu doar invers. Care conștientizează și ce au primit - spre exemplu mare parte din infrastructura oraşului, pe care pensionarii au construit-o - nu doar ce li se ia. Dacă vor sta bine să se gândească vor vedea că, per ansamblu, mirosul din nu știu care autobuz este mult mai puțin nociv decât alte noxe și mizerii cu care ei înșiși poluează atmosfera propriu-zisă sau virtuală.

Nu vrem transport public gratuit, dar ce vrem de la RATB? Franța protestatară are o șansă....

Freamăt. Cum adică transport public gratuit? Adică să ne înghesuim cu toţi ţiganii şi sărăcanii? - da, am citit şi astfel de reacţii demente pe facebook. Totuşi, sînt…

voxpublica.realitatea.net