Pe facebook: Atragerea slaba de fonduri europene, un fapt pozitiv?

vineri, 27 ianuarie 2017

Atragerea slaba de fonduri europene, un fapt pozitiv?

Atragerea slaba de fonduri europene, un fapt pozitiv? – 11 ianuarie 2017

Smaranda Dobrescu shared Gheorghe Piperea's post.

Cica slaba performanta in atragerea de fonduri europene nu e neaparat o veste rea ci, mai degraba, o veste bunicica. Justificarea asta, daca nu ar veni de la un oficial, ar putea fi un banc bun, similar cu aceasta culme a justificarii : e adevarat ca am primit un pumn in figura, dar macar a fost un pumn de la Mike "The Iron" Tyson*.

*Acest clasic in viata este chiar autorul expresiei : everybody has a plan until they get punched in the face (oricine are un plan, pana cand se trezeste cu un pumn in fata).

http://www.stiripesurse.ro/culmea-fondurilor-europene-absor…

Smaranda Dobrescu Presedintele Consiliului fiscal e de parere ca nerealizarea veniturilor inseamna un deficit mai mic!! Deficitul nu inseamna diferenta dintre cheltuielile facute si veniturile incasate? Daca incasezi mai putin, cum iti scade deficitul? Mai mult, daca te bazezi pe fondurile europene capabile sa genereze produs intern brut,si acesta nu se realizeaza. atunci si raportarea la PIB a deficitului apare odata in plus un deficit al bugetului consolidat mai mare.

Smaranda Dobrescu Lipsa cofinantarii nupoate influenta diminuarea deficitului intrucat cofinantarea reprezinta un coeficient subunitar din finantare.

Eugénia Paraschiv E vizibilă greutatea indicatorului PIB, ascunde impotența-irelevanța economiilor naționale și jocul corporatist-fonduri-uniunea sue....v-ați gândit la operaționalitatea economico-financiară a acesteia din urmă și poate pentru prima dată lasă în urmă de-a binelea politicile....

Smaranda Dobrescu Constituirea PIB-ului (asa am invatat eu la Comisia de Prognoza) are in vedere si profitul realizat in economie. Cu cat e PIB-ul mai mare, adica economia a inregistrat rezultate bune si prezinta o crestere fata de anul precedent, deficitul apare mai mic. Daca insa PIB-ul e mare din cauza profitului inregistrat dar neincasat, cresterea e artificiala, raportarile dubioase si "banii din buzunarul romanului" nu se multiplica.

Eugénia Paraschiv Mulțumesc, doamnă SmarandaDobrescu pentru răbdarea de a dialoga! :)

Eugénia Paraschiv De ce nu ține nimeni la noi un curs de critică a economiei politice moderne(occidentale ori ba n-are importanță)? Aici ar putea veni relevanța ori plusvaloarea formelor universitare private.Și atunci mă intreb ca proasta, unde-i sensul progresului? L-a luat ostatec autovalidarea cunoașterii în chiar actul producerii ei?

Smaranda Dobrescu Si eu ma intreb, Eugenia, ca si tine cum de a fost posibil sa devina antreprenori, sau profesori de economie sau analisti economici, imediat dupa `89, oameni, poate bine intentionati dar care nu invatasera sau poate nici nu reflectasera nimic despre economia politica occidentala? Sensul progresului, in aceasta perioada in care vorbim despre venitul de baza ca substitut al venitului din munca ne arata ca s-a pierdut cu ajutorul bancherilor si marilor patroni. Unicul sens valabil al progresului, incepand cu 1600 si pana in prezent, cred eu, este prosperitatea intregii societati..

Eugénia Paraschiv Culmea e continuarea trendului, cel puțin asa reiese din interviul româncei de la Harvard publicat in Forbes.Evident în alte forme, micii antreprenori trebuie asistati antreprenorial, amu' incubarea pierde teren prin clustere șamd....scuze ptr ortlgrafia din mers..

Eugénia Paraschiv A început era lupta anticorup(ți)ere a cuvintelor-concepte? Iar trendul amintit de dvs, Smaranda Dobrescu http://evonomics.com/how-the-invisible-hand-was.../

How the Invisible Hand Was Corrupted by Laissez-Faire…

EVONOMICS.COM|BY EVONOMICS: THE NEXT EVOLUTION OF ECONOMICS

Smaranda Dobrescu Imaginarul burghez corupt sau inca necorupt de laissez faire a triumfat, avand in vedere cel putin trei directii:
-Un panaceu pentru bolile din social este cresterea PIBului fara sa se stipuleze ca acesta are limite de crestere, ca societatea nu poate produce din ce in ce mai multe bunuri la nesfarsit.
-Consumul populatiei poate creste nelimitat spre fericirea populatiei si cresterea productiei.
- Meritocratia; saracia si inegalitatea se datoreaza nu destinului ci indolentei si neglijentei.
Toate aceste trei elemente de imaginar burghez, adica ideologia de dreapta sunt azi vizibil in dificultate .(Nu inseamna ca ideologia de stanga nu e cam in aceeasi situatie) Fata de Smnith si toti ceilalti care aveau incredere deplina in piata si gandeau ca cererea si oferta (primii) sau micile reglementari de preturi si salarii prin interventia unui stat minimal (adeptii laissez-faire-ului) vor reglementa toate neajunsurile nu s-au gandit foarte tare la banci, credite, globalizare, dobanzi, toate la un loc schimband regulile cunoscute ale jocului.

Trump vorbeste de cresterea dobanzilor, ca si cum nici vorba de criza nu ar mai fi. Fenomenul nu poate ramane localizat in SUA care are schimburi comerciale si multinationale in alte n state. Cum vor face fata economiile capitaliste ale acestor tari diferit dezvoltate la cresterea dobanzilor? Iata un posibil colaps nu doar al economiilor nationale dar si al sistemului.

Alexandru Botu Inteleg, daca ma fortez putin sa extind "pata" analizei, in stilul elitistului mentionat ca ar fi bine ca si de acum incolo sa procedam la fel, ba ar fi si mai bine daca simultan am dubla din proprie initiativa cotizatia noastra la constituirea fondurilor structurale.
Incep sa inteleg si faptul ca elitistul, nesingular printre altii din aceiasi tagma, cunoscand ca toate modelele de crestere economica si sociala cunoscute si practicate au esuat nu a pregetat sa se sacrifice si sa gaseasca el solutia miraculoasa. Ba este si modest, nu a cerut sa i se recunoasca meritele exceptionale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

vineri, 27 ianuarie 2017

Atragerea slaba de fonduri europene, un fapt pozitiv?

Smaranda Dobrescu shared Gheorghe Piperea's post.

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv