Ce s-a discutat la bordul crucişătorului „Maxim Gorki”? – 11 octombrie 2014
Prospectiv FCh
.de uichend:Ce s-a discutat la bordul crucişătorului „Maxim Gorki”?
Am fost acolo unde s-a decis soarta lui
Ceauşescu!
Autor: Ion Cristoiu |
Înaintea oricărei plecări în străinătate, mă întreb
ce ştiu eu despre locul pe care am decis să-l vizitez, sub semnul credinţei că
nicio experienţă intelectuală nu poate fi comparată cu experienţa pe care aş
numi-o: a vedea cu ochii tăi ceea ce-ai citit în cărţi sau ai învăţat la
şcoală.
Ce ştiu eu despre Malta?, m-am întrebat înainte de a mă
urca în avionul de Roma, pentru noi, românii, lipsind o cursă directă
Bucureşti-Malta. Păi ce să ştiu? Că e locul despre care spui, în chip automat,
ca sub puterea reflexului pavlovist: Cavalerii de la Malta! Şi, imediat, urcând
dinspre trecutul anilor de şcoală, cu sâcâitoarele teze şi cumplitul
Bacalaureat, îţi vin în minte versurile din „Scrisoarea a III-a” a lui
Eminescu: „S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta/Papa cu a lui trei
coroane/Puse una peste alta“.
Cavalerii de la Malta sunt pomeniţi de Baiazid, în
discursul său menit a-l intimida pe solul valah cu imaginea de Biruitor al
Apusului. Suspectându-l pe marele nostru poet c-a pus sintagma Cavalerii de la
Malta ca să-i iasă rima cu Papa şi coroanele sale, nimic altceva nu mi-a trecut
prin cap.
Întâlnirea de la Malta, din 2-3 decembrie 1989, e la noi,
în România, un eveniment asemănător întâlnirii între patru ochi dintre Dumnezeu
şi Moise pe Muntele Sinai. Ca şi momentul de pe Muntele Sinai, întâlnirea de la
Malta a decis soarta unui Popor. Ca şi momentul de pe Muntele Sinai, cel de la
Malta s-a desfăşurat departe de ochii celorlalţi muritori. Evreii din Vechiul
Testament rămăseseră undeva, la poalele Muntelui. Muritorii din Istoria
contemporană rămăseseră undeva, pe malul Mediteranei înfuriate.
Cu toate acestea, până în seara sosirii în Malta, nu m-am
gândit că mă aflam în ţara invocată la noi, în postdecembrism, ori de câte ori
vine vorba de căderea lui Ceauşescu. Pentru că – deşi au fost multe dezminţiri
ulterioare, făcute, e drept, cam cu jumătate de gură – e în afara oricărei
discuţii că la Malta s-a decis soarta lui Nicolae Ceauşescu.
La hotelul din Sliema, peste drum de Valleta, am ajuns cu
aprofundarea ghidului Malta & Gozo, din colecţia Lonely planet, la capitolul
consacrat orăşelului Marsaxlokk, de pe coasta de sud-est a insulei, vândut de
toate circuitele turistice drept locul tradiţional al pescarilor maltezi şi al
nevestelor acestora. Pescarii pleacă în larg cu ambarcaţiunile lor protejate de
Ochiul lui Osiris, în timp ce nevestele, rămase acasă, lucrează broderii de o
rară frumuseţe. Şi pescarii, şi nevestele vând produsele mâinilor lor
turiştilor străini, aduşi aici cu autocarele firmelor malteze, într-un circuit
care cuprinde, în mod obligatoriu, şi Marsaxlokk.
Între propaganda turistică şi propaganda comunistă sunt
multe asemănări. Una dintre ele constă în căutarea disperată a motivelor de
elogiere. Propaganda comunistă, de elogiere a realităţilor comuniste.
Propaganda turistică, de elogiere a realităţilor turistice.
Marsaxlokk, cu Summitul, Birzebbuga, cu Monumentul
Sub acest semn, ghidul se grăbea să consemneze despre
Golful Marsaxlokk: „În 1989, faimosul summit între preşedintele sovietic
Mikhail Gorbaciov şi preşedintele US George Bush (senior) s-a ţinut la bordul
unui vas de război ancorat în acest golf“.
Cât pe-aci să mă prăbuşesc de pe scaun sub fulgerul
revelaţiei. Cum dracu’ nu mi-a trecut prin cap până acum că pe insula asta a
avut loc întâlnirea de la Malta?! Revelaţiei i-a urmat agitaţia. Nu plec din
Malta nici mort fără să fac un film şi mai multe fotografii ale Golfului în
care a fost ancorat Crucişătorul sovietic „Maxim Gorki“, pe care a avut loc
întâlnirea dintre Mihail Gorbaciov şi George Bush-Tatăl.
Căutând pe internet modalităţile de a ajunge pe ţărmul
golfului cu pricina, descopăr că întâlnirii i s-a dedicat un monument. Ca să mă
prostesc şi mai tare, după ce c-am aflat întâia oară de existenţa unui
monument, am mai şi citit că el nu e pe faleza orăşelului Marsaxlokk, ci pe cea
a orăşelului Birzebbuga.
Dumnezeu să-i mai înţeleagă pe maltezii ăştia! Vasul a fost
ancorat în Golful Marsaxlokk. Monumentul întâlnirii e trecut de ghiduri la
capitolul dedicat orăşelului Birzebbuga. De ce nu la Marsaxlokk?
Probabil, pentru că Birzebbuga avea prea puţine lucruri
(dacă nu chiar deloc) care să atragă turiştii străini, marii contributori la
bugetul Maltei. Şi atunci s-a făcut următoarea împărţire frăţească: Marsaxlokk,
cu Summitul, Birzebbuga, cu Monumentul. Aşa aş fi conchis dacă aş fi avut
răgazul sufletesc să-mi pun şi alte întrebări decât cea care mă luase în
primire:
Cum ajung eu la Monument?
Ghidurile Maltei dau două posibilităţi:
– Autobuzul public (0,5 euro)
– Taxiul (21 de euro)
Taxiul face maximul 20 de minute dus, 20 întors.
M-am gândit la taxi. Pe măsură ce mă gândeam la formula asta, îmi dădeam seama că e tare complicat. Urma să găsesc un taximetrist căruia să-i dau adresa de la Monumentul Summitului.
Cum ajung eu la Monument?
Ghidurile Maltei dau două posibilităţi:
– Autobuzul public (0,5 euro)
– Taxiul (21 de euro)
Taxiul face maximul 20 de minute dus, 20 întors.
M-am gândit la taxi. Pe măsură ce mă gândeam la formula asta, îmi dădeam seama că e tare complicat. Urma să găsesc un taximetrist căruia să-i dau adresa de la Monumentul Summitului.
În seara respectivă aveam o hartă a Maltei care nu conţinea
niciun semn al Monumentului. Cum să-i explic eu respectivului unde voiam să
ajung? Ulterior, după ce-am fost la faţa locului, am cumpărat o hartă (Malta
& Gozo. Ilustrated Road Map), pe care Monumentul era desenat în chip
stilizat şi cu precizarea: „Bush/Gorbachev cold war Memorial – 118” (numărul
autobuzului care ajunge acolo – n.n.).
Am optat până la urmă pentru o formulă folosită şi la
Istanbul: un tur turistic privat. E singurul tur în care poţi impune ghidului
vizitarea şi a altui monument decât cele standard.
Spre surprinderea mea, cei de la firmă ştiau despre ce-i
vorba. Monumentul nu era trecut printre obiectivele standard de vizitat.
Trebuia să renunţ la turul capitalei Valetta, dacă voiam să ajung la Monument.
Valleta, aflată la un sfert de ceas cu ferry de Sliema, o puteam da gata şi pe
cont propriu.
A doua zi de la înscriere, o maşină cu şofer şi ghid mă ducea întâi şi-ntâi la Monument. În nici 20 de minute (asta e Malta!), ajungeam la faleza Birzebbuga.
A doua zi de la înscriere, o maşină cu şofer şi ghid mă ducea întâi şi-ntâi la Monument. În nici 20 de minute (asta e Malta!), ajungeam la faleza Birzebbuga.
Pe internet sunt puţine informaţii despre Monument. Cea mai
des repetată e informaţia despre acţiunea comună din 28 aprilie 2013 (Ziua
Pământului) a ambasadoarei SUA în Malta, Gina Abercrombie-Winstanley, şi
ambassadorul rus, Boris Marchuk, acţiune constând în plantarea de flori şi
pomişori.
Un Gorbaciov în engleză
După ce mă trag în poză cu Monumentul (nu obişnuiesc să mă
prostesc astfel, de regulă, dar de data asta socotesc că merită!), îmi notez
cele văzute. Monumentul vrea să simbolizeze îmbrăţişarea celor două
superputeri: SUA şi URSS.
Pe Monument scrie în engleză: „Malta 2-3 decembrie 1989,
George Bush, Michael Gorbachev” (englezificat) şi în trei limbi – malteză,
engleză şi rusă – propoziţia: „Sfârşitul Războiului Rece”.
Curios rămâne următorul fapt: la toate obiectivele
turistice, ghida a turuit imediat ce-a dat cu ochii de obiectiv. Aici, după ce
şoferul a tras maşina, lăsând-o cu uşile deschise, ghida s-a dat la o parte,
lăsându-mă să fotografiez şi să filmez, fără a scoate un cuvânt. Să nu fi ştiut
nimic despre Monument? Sau, ca malteză, să fi considerat că ţara sa n-are de ce
să se mândrescă prea tare cu găzduirea întâlnirii.
Dacă – vorba unui ghid – Valleta e capitala Cavalerilor de
Malta, nu te poţi întoarce acasă fără să fi vizitat unul dintre locurile strâns
legate de istoria acestui Ordin: Sacra Infermeria, spitalul ordinului Sf. Ioan,
construit în 1574.
Aici erau îngrijiţi răniţii în lupte, săracii, pelerinii,
care beneficiau de dotări medicale moderne la vremea când spitalul a funcţionat
(1574-1798). În 1974, clădirea e atribuită Centrului Mediteranean de Congrese.
De aceea, vizitarea celebrei Sacra Infermeria se face numai în grup, sub
autoritatea unui ghid.
Pe 31 decembrie 2013, pe la prânz, am cumpărat bilet şi,
înscris într-un grup internaţional, am purces la vizitarea locului faimos.Nu mă
gândeam că voi da şi aici peste un loc legat de întâlnirea de la Malta.
La un moment dat, ghida s-a oprit în dreptul unor uşi
pentru a ne spune că dincolo de ele se află sala de conferinţe Republic Haal a
Centrului Mediteranean de Congrese. După care a zis: „În această sală a avut
loc Conferinţa de Presă Bush-Gorbaciov după Summitul din largul mării”. Cu
excepţia mea, nimeni din grup n-a tresărit şi, cu atât mai puţin, n-a zis că
vrea să vadă sala.
Pe parcursul vizitei, am rugat-o pe ghidă să mă lase să
fotografiez sala, interesat cum sunt de locurile legate de întâlnirea de la
Malta. Pentru că sala ţine de Centrul Mediteranean, ghida mi-a răspuns că va
cere voie celor de la intrare după ce se termină vizita.
Vizitatorii au plecat. Ghida a obţinut permisiunea şi,
astfel, am fotografiat şi filmat sala. Nu m-am putu stăpâni să nu-i spun
distinsei c-ar trebui pusă o plăcuță care să consemneze momentul din 3
decembrie 1989. Am auzit-o, la plecare, întrebându-i pe cei la Centrul
Mediteranean de ce nu s-au gândit la plăcuță.
Seara, înainte de a posta poza pe pagina mea de facebook, am vrut să verific spusele ghidei. Spre surprinderea mea, excepţie făcând reportajul din Valletta al unui bloger, niciun text nu se referea la sala care a găzduit Conferinţa de presă din 3 decembrie 1989. Ziarele americane din 4 decembrie 1989 consemnau Conferinţa de presă fără a preciza locul unde s-a ţinut sau – şi mai rău – plasând-o pe Crucişătorul „Maxim Gorki”, lucru imposibil, pentru că ar fi presupus încărcarea unui vas cu jurnalişti şi ducerea lui pe marea agitată, până la Crucişător.
Seara, înainte de a posta poza pe pagina mea de facebook, am vrut să verific spusele ghidei. Spre surprinderea mea, excepţie făcând reportajul din Valletta al unui bloger, niciun text nu se referea la sala care a găzduit Conferinţa de presă din 3 decembrie 1989. Ziarele americane din 4 decembrie 1989 consemnau Conferinţa de presă fără a preciza locul unde s-a ţinut sau – şi mai rău – plasând-o pe Crucişătorul „Maxim Gorki”, lucru imposibil, pentru că ar fi presupus încărcarea unui vas cu jurnalişti şi ducerea lui pe marea agitată, până la Crucişător.
Am postat poza pe facebook, aşezând-o sub semnul ipotezei
şi cerând sprijinul cititorilor. Sprijinul n-a întârziat să vină. Cineva mi-a
dat linkul la un articol care preciza că reuniunea a avut loc la Centrul
Mediteranean, ba chiar c-au fost probleme cu sonorizarea.
Un alt obiectiv e Aeroportul din Malta, pe care au aterizat
avioanele lui Bush şi Gorbaciov. Cei doi au fost întâmpinaţi, pe rând, de şeful
statului maltez. Am ţinut să-l fotografiez la plecarea din Malta.
Întâlnirea de la Malta înseamnă pentru noi, românii, un
moment crucial de destin. Pentru maltezi nu înseamnă nimic. Poate doar una
dintre numeroasele întâlniri politice sau culturale, găzduite de Malta. Aşa se
explică prăpastia sufletească dintre mine şi maltezi în privinţa locurilor
legate de întâlnirea din 2-3 decembrie 1989, zisă și Noua întâlnire de la
Yalta.
Prospectiv FCh .
Tot la sfere de influenta a ramas vorba. Dintre cei 2, care se simte tras pe sfoara, ce poate face?
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său moldovean Nicolae Timofti au avut vineri un schimb dur de replici, cu ocazia summitului Comunităţii Statelor Independente (CSI) de la Minsk, notează cotidianul rus Moskovski Komsomoleţ, speculând că cei doi lideri au fost aproape de a se lua la bătaie, potrivit site-ului Mediafax.
Timofti şi-a exprimat regretul în legătură cu atitudinea Rusiei faţă de semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE şi i-a reproşat lui Putin introducerea embargourilor pentru produse moldoveneşti.
"Ne pare rău că, în urma negocierilor şi consultărilor pe care le-am avut, colegii noştri din Rusia au introdus embargoul. Nu au fost aduse argumente plauzibile privind introducerea embargoului", a subliniat Timofti.
La rândul său, Putin şi-a exprimat regretul că Republica Moldova refuză să se consulte cu Rusia privind asocierea sa cu Uniunea Europeană.
"Rusia a iniţiat consultări intense cu Uniunea Europeană şi Ucraina. Şi iată rezultatul, am convenit că intrarea în vigoare a Acordului de liber-schimb UE-Ucraina va fi amânată. Dar unde a fost Republica Moldova? De ce cu R. Moldova nu am putut construi asemenea relaţii? Ne-am adresat (Chişinăului) în repetate rânduri cu o propunere similară, dar, din păcate, nu am primit un răspuns clar din partea colegilor noştri moldoveni", a denunţat liderul rus.
"Nu ne-am opus niciodată unor relaţii mai apropiate cu UE, noi înşine dorim această apropiere", a subliniat Putin, apreciind că "dificultăţile apar nu din cauza unor măsuri restrictive, ci a refuzului partenerilor noştri de a să discuta în mod deschis despre toate riscurile pentru economia rusă".
Schimbul de replici între Putin şi Timofti a continuat chiar şi în timpul discursului lui Emomali Rahmon, preşedintele Tajikistanului. Jurnaliştii prezenţi la reuniune nu au reuşit să audă discuţia dintre cei doi lideri, însă au apreciat că Putin şi Timofti au fost aproape de a se lua la bătaie, scrie Moskovski Komsomoleţ (MK) în ediţia de vineri.
Tot la sfere de influenta a ramas vorba. Dintre cei 2, care se simte tras pe sfoara, ce poate face?
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său moldovean Nicolae Timofti au avut vineri un schimb dur de replici, cu ocazia summitului Comunităţii Statelor Independente (CSI) de la Minsk, notează cotidianul rus Moskovski Komsomoleţ, speculând că cei doi lideri au fost aproape de a se lua la bătaie, potrivit site-ului Mediafax.
Timofti şi-a exprimat regretul în legătură cu atitudinea Rusiei faţă de semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE şi i-a reproşat lui Putin introducerea embargourilor pentru produse moldoveneşti.
"Ne pare rău că, în urma negocierilor şi consultărilor pe care le-am avut, colegii noştri din Rusia au introdus embargoul. Nu au fost aduse argumente plauzibile privind introducerea embargoului", a subliniat Timofti.
La rândul său, Putin şi-a exprimat regretul că Republica Moldova refuză să se consulte cu Rusia privind asocierea sa cu Uniunea Europeană.
"Rusia a iniţiat consultări intense cu Uniunea Europeană şi Ucraina. Şi iată rezultatul, am convenit că intrarea în vigoare a Acordului de liber-schimb UE-Ucraina va fi amânată. Dar unde a fost Republica Moldova? De ce cu R. Moldova nu am putut construi asemenea relaţii? Ne-am adresat (Chişinăului) în repetate rânduri cu o propunere similară, dar, din păcate, nu am primit un răspuns clar din partea colegilor noştri moldoveni", a denunţat liderul rus.
"Nu ne-am opus niciodată unor relaţii mai apropiate cu UE, noi înşine dorim această apropiere", a subliniat Putin, apreciind că "dificultăţile apar nu din cauza unor măsuri restrictive, ci a refuzului partenerilor noştri de a să discuta în mod deschis despre toate riscurile pentru economia rusă".
Schimbul de replici între Putin şi Timofti a continuat chiar şi în timpul discursului lui Emomali Rahmon, preşedintele Tajikistanului. Jurnaliştii prezenţi la reuniune nu au reuşit să audă discuţia dintre cei doi lideri, însă au apreciat că Putin şi Timofti au fost aproape de a se lua la bătaie, scrie Moskovski Komsomoleţ (MK) în ediţia de vineri.
Draghi Puterity Un scurt memory dump pe tema asta:
Shevardnadze, ministru de externe al URSS pe vremea lui Gorbaciov, a povestit (dupa ce americanii l-au zburat de la conducerea Georgiei) despre o vizita a lui James Baker in care acesta cerea URSS sa invadeze Romania pentru ca Ceausescu reusise sa produca suficient plutoniu pentru o bomba nucleara. Shevardnadze mai sustinea ca URSS a refuzat oferta lui Baker.
Filip Teodorescu in cartea "Un risc asumat" spune ca in cazul Revolutiei Romane din '89 trebuie aratat cu mana spre "amble puncte cardinale" si ca romanii ar fi fost doar masa de manevra.
In perioada in care "vechea Europa" refuza aventura lui Bush in Irak, postul franco-german "Arte" a produs un documentar in care detaliaza diversiunile folosite de organizatorii revolutiei. (Similaritatile cu Ucraina lui 2014 sunt frapante)
Shevardnadze, ministru de externe al URSS pe vremea lui Gorbaciov, a povestit (dupa ce americanii l-au zburat de la conducerea Georgiei) despre o vizita a lui James Baker in care acesta cerea URSS sa invadeze Romania pentru ca Ceausescu reusise sa produca suficient plutoniu pentru o bomba nucleara. Shevardnadze mai sustinea ca URSS a refuzat oferta lui Baker.
Filip Teodorescu in cartea "Un risc asumat" spune ca in cazul Revolutiei Romane din '89 trebuie aratat cu mana spre "amble puncte cardinale" si ca romanii ar fi fost doar masa de manevra.
In perioada in care "vechea Europa" refuza aventura lui Bush in Irak, postul franco-german "Arte" a produs un documentar in care detaliaza diversiunile folosite de organizatorii revolutiei. (Similaritatile cu Ucraina lui 2014 sunt frapante)
http://www.youtube.com/watch?v=a5I08fnjw8k
Faptul ca DIE ar fi stiut de ce se discutase la Malta e sugerat si de ex-CI-stul militar Paul Cernescu ("Pavel Corut") in romanul "Quinta Sparta" - un amestec de realitate si fictiune prin care autorul incerca sa contracareze PSYOP-ul noilor stapani.
Faptul ca DIE ar fi stiut de ce se discutase la Malta e sugerat si de ex-CI-stul militar Paul Cernescu ("Pavel Corut") in romanul "Quinta Sparta" - un amestec de realitate si fictiune prin care autorul incerca sa contracareze PSYOP-ul noilor stapani.
Octavian Lupu Desi genul meu cinematografic preferat este reprezentat de
thriller-ul politic cu conotatii de teoria conspiratiei am mari indoieli ca
lucrurile in materie de geopolitica se intampla liniar si previzibil si ca
odata declansat un eveniment acesta este si controlabil. Am vazut o serie de
filme documentare occidentale in care oficiali americani declarau ca SUA a fost
luata prin surprindere de caderea zidului Berlinului. Nu vad de ce ar minti
cand mai comod era sa-si asume victoria. De asemenea nu cred ca Ceausescu era
chiar atat de important pentru SUA. Pentru rusi poate ca da dar nu la
dimensiuni hiperbolizate. Cred ca la Malta s-a stabilit ca Romania ca si
Ucraina si Moldova avea sa aiba rolul de buffer in caz de conflict Est-Vest.
Desigur pentru asta trebuia eliminat Ceausescu dar nu pentru ca ar fi fost nu
stiu ce Fidel Castro al estului.Desi toata lumea il reneaga pe Ceuasescu in
subsidiar unii in special "istoricii" se mandresc cu el ca uite domne
ce importanti eram noi pentru geopolitica lumii. Daca URSS nu s-ar fi destramat
si ar fi ajuns in halul care a ajuns sub Yeltzin, bateam si acum pe la portile
NATO si UE, pentru ca de fapt la Malta s-a hotarat ca noi sa ramanem in
continuare in sfera de influenta a rusilor. Cred ca primele incercari de Maidan
s-au facut la noi cu Piata Universitatii pentru ca americanii nu urmareau
neaparat sa ne scoata din sfera de influenta a rusilor ci doar sa creeze o
democratie disfunctionala care sa nu-i lase sa beneficieze linistiti de
statutul de buffer al Romaniei. Acest statut de buffer a facut ca Gorbaciov sa
nu fie de acord cu Declaratia de la Budapesta semnata de o serie de
personalitati importante intre care Ion Ratiu si Regele Mihai care urmarea
detasarea Transilvaniei de la Romania. Gorbaciov dorea intreg teritoriul
Romaniei. De Ion Iliescu eu am auzit numai la Europa Libera promovat ca singura
alternativa pentru preluarea puterii si care a fost recomandat catre
Departamentul de Stat de catre ambasadorul SUA la Moscova din acea vreme.Daca
s-a fi dorit din prima ca Romania sa intre in sfera occidentala americanii ar
fi trebuit sa propuna pe altcineva ca lider. Cred ca SUA habar nu aveau ca
liderul taranist Coposu traieste si chiar daca ar fi stiut nu i-ar fi interesat
foarte mult acest lucru. Coposu daca ar fi ajuns la putere ar fi fost tradat
imediat de catre intreg aparatul de stat. Asa ca tristetea unora ca ce s-ar fi
intamplat daca ajungeau partidele istorice la putere este nejustificata.Nu s-ar
fi intamplat nimic. Pentru ca nu ar fi rezistat acolo nici macar o saptamana.
Desigur ceea ce am scris mai sus sunt pareri, dar de ce nu as abera si eu ca
dl. Cristoiu care mai ia si bani pentru asta.
D.P Acest scenariu - o
intelegere privind ruperea Transilvaniei si alipirea Moldovei la Moldova
Sovietica apare si in romanele lui Pavel Corut. Evenimentele de la Targu-Mures
din primavara lui '90 si mai ales propaganda occidentala care le-au acompaniat
sunt indicii puternice in acest sens. La fel si Proclamatia de la Timisoara,
Piatza Universitatii, s.a.m.d. E clar ca americanii nu s-au tinut de
promisiunile facute lui Gorbaciov ("nu vom impinge NATO spre est nici
macar cu un centimetru" - cf. lui Hans Dietrich Genscher), si cu atat mai
putin dupa colapsul URSS.
Poate domnul Adrian Severin, ne va putea povesti candva mai mult din culisele acelor vremuri.
Poate domnul Adrian Severin, ne va putea povesti candva mai mult din culisele acelor vremuri.
P.FCh .
Eu m-as uita cu mai mare atentie la:
"* Din datele de care dispunem rezultă că la întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov ar urma să se discute şi problema exercitării de noi presiuni coordonate asupra acelor ţări socialiste care nu au trecut la aplicarea de «reforme reale», fiind avute în vedere îndeosebi R.P. Chineză, Cuba şi România."
Erau reformele dela inceput de ani '90 din Romania, si mai tarzior din Rusia, parte din aceasta viziune comuna din decembrie 1988? Iar Tienanmen Square a fost raspunsul chinezilor din vara aceea din mijloc?
Daca da, si reformele din Romania n-au fost sprijinite cum se cuvine, cum naiba puteau ele sa rezulte in altceva decat esec?
Eu m-as uita cu mai mare atentie la:
"* Din datele de care dispunem rezultă că la întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov ar urma să se discute şi problema exercitării de noi presiuni coordonate asupra acelor ţări socialiste care nu au trecut la aplicarea de «reforme reale», fiind avute în vedere îndeosebi R.P. Chineză, Cuba şi România."
Erau reformele dela inceput de ani '90 din Romania, si mai tarzior din Rusia, parte din aceasta viziune comuna din decembrie 1988? Iar Tienanmen Square a fost raspunsul chinezilor din vara aceea din mijloc?
Daca da, si reformele din Romania n-au fost sprijinite cum se cuvine, cum naiba puteau ele sa rezulte in altceva decat esec?
D.P In opinia mea,
exemplul statuat prin Yugoslavia arata clar ca nu era acceptabila o varianta
sociala de economie si o politica de nealiniere. Ideea anilor '90 de a face din
romani actionari la intreprinderile de stat a fost in mod evident sabotata si
extern. Dupa prabusirea URSS directia a fost clara - fostele tari satelite a
URSS vor fi transformate in colonii occidentale.
P.FCh .
Draghi, acestea ne apar acum de domeniul evidentului. Cum s-au scutit chinezii dela tratamentul acesta?
De asemenea, Iugoslavia si Romania trebuiau cumva sa urmeze un scenariu de diviziune precum Cehoslovacia? Interesant este cum mezzo-hegemonul european (Germania) i s-a permis largirea, in timp ce centrul si estul au primit limita de marime.
P.S. Se pare ca in Hong Kong au iesit oamenii pe strada in contra demonstrantilor pro-democratie.
Draghi, acestea ne apar acum de domeniul evidentului. Cum s-au scutit chinezii dela tratamentul acesta?
De asemenea, Iugoslavia si Romania trebuiau cumva sa urmeze un scenariu de diviziune precum Cehoslovacia? Interesant este cum mezzo-hegemonul european (Germania) i s-a permis largirea, in timp ce centrul si estul au primit limita de marime.
P.S. Se pare ca in Hong Kong au iesit oamenii pe strada in contra demonstrantilor pro-democratie.
O.L Am vazut un episod
dintr-un serial documentar produs de tvr in care se avansa ideea ca Ceausescu
ar fi primit in cursul anului 1989 niste emisari americani de rang mic care au
incercat sa-l convinga sa faca si el niste "reforme" sa mai dea
drumul la surub, pentru ca altfel va cadea de la putere. Se pare ca in mentalul
geopoliticii americane ramasese contributia pe care Ceausescu o avusese in
medierea relatiilor americano-chineze sau acordul de la Camp David. Soarta lui
Ceausescu nu s-a decis la Malta. Cand a plecat pentru ultima oara de la Moscova
avea deja in geamantan camasa neagra a mazilirii. Nu cred ca rusii trebuiau sa
primeasca OK-ul americanilor pentru asa ceva. Mai ales ca operatiunea urma sa
fie una de tipul black ops. Ceausescu nu a inteles ca rolul de rebel al
sistemului comunist fusese preluat de Gorby, un personaj mult mai puternic si
mai inteligent decat el. Datorita spiritului sau de fronda Ceausescu se
bucurase de , sa-i zicem protectie informativa, din partea occidentului pentru
o perioada de timp. De pilda pe vremea lui Georges Pompidou ziarele frantuzesti
aveau interdictie sa-l critice sau sa-l critice prea dur. Si SUA si alte state
practica astfel de protectie cu dictatorii prietenosi. Ceausescu a fost
interesant atata timp cat in mod eronat a fost considerat veriga slaba a
sistemului.
D.P Cum vad eu
lucrurile: Si in China s-a incercat o "lovilutie" dupa modelul
aplicat in Europa de Est in 1989 ("Piata Tian'anmen) dar ea nu a reusit,
fiind inabusita brutal (2600 morti, 7000 de raniti). Apoi o vreme chinezii
si-au cumparat linistea. Datorita cresterii economice enorme si-au permis sa
plateasca un "tribut" gras SUA, cumparand titluri de stat americane
(au ajuns la peste 1300 miliarde) finantand astfel razboaiele SUA. In 2011 s-a
incercat o noua varianta dupa modelul "primaverii arabe" care nu a
reusit nici ea, guvernul chinez avand insa grija ca represaliile impotriva
activistilor sa nu mai fie la fel de brutale ca in 1989. Al treilea val a fost
acum recent in Hong Kong si este cu siguranta generat de noul statut
geo-politic si mai ales financiar al Chinei. Cred ca este prima datza cand se
incearca un scenariu nou, specific Chinei si nu doar o reciclare a unor metode
care au avut succes in alte parti.
The
Chinese Communist Party's official newspaper...
D.P O revista militara
austriaca din anul 2009. Inca de atunci se discuta depre ruperea Ucrainei in
cazul extinderii NATO (harta de la pg. 44)
http://www.bmlv.gv.at/pdf_pool/omz/oemz2009_06.pdf
http://www.bmlv.gv.at/pdf_pool/omz/oemz2009_06.pdf
P.FCh .
Ce va spuneam?
"Victor Ponta
22 hrs ·
George Friedman, fondatorul thinktank-ului de analize geopolitice Stratfor, considera ca Romania este pentru SUA unul dintre cei mai importanti aliati NATO in zona Marii Negre.
Sunt de acord cu domnul Friedman - cel mai important pentru Romania este sa ne ocupam locul de cinste in lume si sa nu se mai gandim la noi ca la niste victime, pentru ca suntem tara cu cel mai mare potential din regiune!
Ramane doar ca noi sa demonstram asta prin tot ce facem - prin independenta energetica si dezvoltare economica, prin seriozitate si prin asumarea unui rol activ in regiune."
Victoras Viorel joaca spectacolul asta pentru ce audiente? Sa mearga pentru decont, electoral sau de alta natura, direct la Friedman. Ala o sa-i taie si bon fiscal.
Ce va spuneam?
"Victor Ponta
22 hrs ·
George Friedman, fondatorul thinktank-ului de analize geopolitice Stratfor, considera ca Romania este pentru SUA unul dintre cei mai importanti aliati NATO in zona Marii Negre.
Sunt de acord cu domnul Friedman - cel mai important pentru Romania este sa ne ocupam locul de cinste in lume si sa nu se mai gandim la noi ca la niste victime, pentru ca suntem tara cu cel mai mare potential din regiune!
Ramane doar ca noi sa demonstram asta prin tot ce facem - prin independenta energetica si dezvoltare economica, prin seriozitate si prin asumarea unui rol activ in regiune."
Victoras Viorel joaca spectacolul asta pentru ce audiente? Sa mearga pentru decont, electoral sau de alta natura, direct la Friedman. Ala o sa-i taie si bon fiscal.
ziaristionline.ro
A.C.C Fabulos Regele
Mihai. Credeam ca nimeni nu il poate intrece pe taica-su, insa junele lupta din
greu sa imi arate ca ma insel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu