Venit universal de baza – 13 februarie 2016
Draghi Puterity
Se dezbate din ce in ce mai intens ideea unui venit minim garantat de stat. Unii il vad ca o forma de redistribuire a avutiei in conditiile in care "mana magica a pietzelor" nu vrea asta, altii ca o solutie de a salva pietele. Unii poate se gandesc si la ce o sa facem cu miliardele de oameni deveniti inutili in sectoarele in care joburile lor vor fi luate de roboti si de IA.
In Europa pare a fi vorba de doua modele diferite. Cel finlandez, care ofera o suma mai mica decat cea necesara unui trai decent, si care porneste de la ideea ca oamenii sunt lenesi, si cel elvetian care ofera o suma mult mai mare, capabila sa asigure un trai decent, si care porneste de la ideea ca oamenii astfel eliberati de obligatia de a muncii pentru a putea supravietui, vor continua sa munceasca din alte motive, superioare.
Ar fi interesant sa prospectam care dintre cele doua modele e mai aproape de realitate, respectiv daca avem realitati diferite in diverite tari din Europa din acest punct de vedere (europenii care ar trebui "sa lucreze pentru doi lei" probabil se exclud aprioric din discutie).
De la Davos, parerea unui laureat al premiului Nobel:
Arguments Made in Favor of Universal Basic Income at the World Economic Forum
Professor Pissarides, Nobel Laureate economist, argued for universal basic income at the WEF last month.
Un comentariu:
Revenim la discutarea principiului de distribuire comunist " fiecaruiea dupa nevoi",principiu care duce imediat la standardizarea nevoilor, ceea ce este nerealist si inechitabil? In interes general, o societate performnanta asigura un venit minim suficient pentru membrii societatii inutilizabili in activitati cu valoare sociala.Tehnologia elimina tot mai multa forta de munca dar creste nivelul de calificare necesar celor implicati.Motivele pentru asigurarea subzistentei celor care nu pot fi utilizabili social sunt umanitare, privesc securitatea,igiena si confortul public general. Acest venit suficient pentru subzistenta dublat de organizarea acestora pentru a putea subzista avand acest venit, nu rezolva decat partial dezideratul social general mentionat.Vor exista dar frustrati, fapt care genereaza agitatie. Realizarea de sine este posibila doar prin implicare sociala efectiva cu recunoasterea valorii implicarii, masurata in venit. Problema suprapopulatiei se autoregleaza. In societatile prospere nu exista problema suprapopultiei ci a scaderii natalitatii.Poate interveni stimularea natalitatii prin bonusuri substantiale acordate pentru maternitate, acordate mamelor implicate social, asociate concomitent cu subventii privind copilul pentru cresterea si dezvoltare sa optima.Subventionare a tot ce priveste cresterea si dezvoltarea ,educatia copiilor, la toate nivelele la care pot avea acces copilul functie de capacitatea sa individuala.Concomitent pot fi diferentiate taxele pentru productie. Productia nu mai are in vedere in primul rand produsul ci rularea capitalului. (Productie de dragul rularii capitalului care se poate materializa in produse necesare cu valoare de intrebuintare mare, nenecesare dar cu valoare de intrebuintare speciala lagate de nevoi de simbolizare a statusului social sau culturale personale, sau de masa de slaba calitate). In cauza este consumul productiv, materii prime si energie plus generarea poluarii. Productia de bunuri nenecesare, cum sunt cele de lux, poate fi suprataxata, taxele mari se vor traduce in pretul produsului si piata va restrange productia, reglarea prin taxe a productiei trebuind sa mentina rentabila investitia. Produsul urmeaza sa fie de mare calitate si scump. Productia de bunuri inutile in masa s-ar cere inhibita, prin taxe asupra producatorului in scop de descurajare a investitiei. Favorizata ar urma sa devina investitia in productia de bunuri cu valoare de intrebuintare mare si necesare. Pentru ca toata lumea apta de munca sa aiba unde se valorifica, 1. se poate avea in vedere reducerea sapramanii de munca, a orelor de munca si coborarea varstei de pensionare, cu grija pentru cuprinderea in munca a persoanelor in perioada maximei lor capacitate bio-psihice pentru munca,perioada care este si varsta in care capacitatea creativa este maxima.2 diversificarea serviciilor .Interesul pentru implicarea sociala rezulta numai pri scalarea pe scala extinsa a salarizari, sensibil diferentiate functie de calitatea si valoarea muncii utile prestate( nu de cantitatea muncii, prezent tendinta fiind de maximizare timpului afectat muncii). Solutiile de acest tip nu egalizeaza societatea ci o scaleaza, scalare care este stimulativa. Egalitatea in fata legii nu insemneaza ca oamenii sunt egali intre ei , obiectiv nu sunt.
Trimiteți un comentariu