Pe facebook: Un nou impozit pe benzina

luni, 25 ianuarie 2016

Un nou impozit pe benzina

Un nou impozit pe benzinza – 16 ianuarie 2016

Draghi Puterity

De unde bani pentru intretinerea milioanelor de refugiati veniti in Europa la dorintza doamnei Merkel? Ministrul ei de finantze, Wolfgang Schäuble, are o propunere: un nou impozit pe benzina. In toata Europa. Si pe langa asta mai zice si ca vrea dreptul ca armata germana sa poata actiona in propria tzara. Ca sa vina in ajutorul politiei.

http://www.spiegel.de/…/fluechtlingskrise-wolfgang-schaeubl…

P.S. Sh-asa-mi vine cateodata / Sa dau cu cutzatu-n chiatra...

Finanzmittel in der Flüchtlingskrise: Schäuble schlägt EU-Sonderabgabe auf Benzin vor - SPIEGEL...

Wie können zusätzliche Gelder zu Bewältigung der Flüchtlingskrise gewonnen werden? Bundesfinanzminister Schäuble erwägt eine EU-weite Abgabe auf…

SPIEGEL.DE|DE SPIEGEL ONLINE, HAMBURG, GERMANY

Smaranda Dobrescu E posibil sa fie un model exportabil, ca doar in UE suntem solidari!!

Draghi Puterity Cred ca nu am fost suficent de explicit. Schäuble vrea ca acest impozit suplimentar pe benzina sa fie in TOATA UNIUNEA EUROPEANA.

Smaranda Dobrescu Vezi, merg pe urmele gandirii schaubleriene (nu te duce cu gandul la schubertiene emoticon smile )

Preda Mihailescu Intrebarea este odata stransi unde se duc, banii. Desigur ca scumpirea benzinei se repercuteaza pe toate preturile.

Alexandru Botu Eu credeam ca banii pentru intretinerea refugiatilor existau, stateau acolo nefolositi de mult timp.

Octavian Lupu Daca impozitul pe benzina urmeaza sa fie European, de ce nu ar capata armata germana dreptul de a se misca inlauntrul nu numai al granitelor nationale dar si ale Europei, ca uite tocmai am prins la granita 60 de refugiati nedisciplinati cu care nu stim cum sa ne descurcam. Contravaloarea prestatiei Abwher-ului am putea-o plati in petrol si gaze si, pentru a respecta intru-totul traditia instituita de stramosii nostrii, vom acorda si un imprumut avantajos Germaniei cu termen de returnare sine die. Ziceam si eu. N-am dat cu parul.

Smaranda Dobrescu Domnule Octavian Lupu, cred ca Schaubler v-ar da o medalie si ne-ar felicita si Grupul!!

Alexandru Botu Trebuie sa fiu sincer: nimic nu ne poate europeniza mai repede decat taxele, impozitele europene. Abia atunci constiinta apartenentei se va baza pe realitati superpenetrante.
De fapt, cineva imi spunea ca asa au fost disciplinati nemtii: prin amenzi!

Mihai Ion Turcu Singurul plan rational este trimiterea acestor imigranti pachet in tarile lor de origine.Continuarea migratiei trebuie descurajata. Taiate toate subventiile pentru "integrare". Asigurata doar o subzistenta decenta pina la expulzare.

Adrian H. Todea Vai d-le Mihai Ion Turcu de unde crestere economica in stil neoliberal daca nu aducem o populatie rapid inmultitoare si consumerista. Fixatia occidentului.

Mihai Ion Turcu Domnule Adrian Todea, metaforic, am constatat ca am nevoie de mai mult lapte drept care am importat bizoni. gandirea neoliberala pare a-si si epuizat virtutile , alta formula de cpncept ar genera o realitate sociala cu solutiilke ei. Germania neocon se putea alimenta cu forta de munca din Europa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

luni, 25 ianuarie 2016

Un nou impozit pe benzina

Un nou impozit pe benzinza – 16 ianuarie 2016

Draghi Puterity

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv