Pe facebook: Se schimba relatiile Turcia

sâmbătă, 30 ianuarie 2016

Se schimba relatiile Turcia - Israel?

Se schimba relatiile Turcia-Israel? – 20 ianuarie 2016

Draghi Puterity a distribuit postarea publicată de RT.

Turcii avusesesera o politica foarte pro-israeliana, nu-i asa? Iata recompensa.

P.S. Pe margine se incalzeste Arabia Saudita

'We must openly call for the establishment of a Kurdish state that separates Iran from Turkey, one which will be friendly towards Israel'

'Time to help them': Israeli justice minister calls for independent Kurdish state

Israeli Justice Minister Ayelet Shaked has spoken out in favor of an independent Kurdish state. She also urged increased cooperation between Israel and the…

RT.COM

Smaranda Dobrescu Oricarei tari din zone i se poate intampla asa ceva. Faptul ca tara a recunoscut sau nu Kosovo nu are nicio relevanta.

Mihai Ion Turcu Acesti 20 milioane de Kurzi sunt distribuiti in trei state suverane distincte. Kurzii sunt populatie antica, originara a locului. Situatia lor a rezultat dupa desfiintarea Imperiului Otoman prin tratatul de pace prin care au fost fixate noile granite ale Iranului, Iraculului si Turciei. Principial au drept la autodeterminare ca popor ( nu sunt minoritate nationala).Faptul ca Israelul sustine cauza lor, posibil si Rusia, este important.

Prospectiv A-z Desigur, nicio cauzalitate, asumata de Draghi sau de mine, dupa cum e posbil ca ca abia atunci cand kurzii au inceput sa gaseasca urechi receptive, relatiile mai sus puse sa se fi deteriorat.

Cum era cu bancul celor impsucati in padure care aveau alergie la ciuperci?!

Gheorghe Gradinaru Se pare ca dl Erdogan in loc sa se gandeasca la refacerea imperiului otoman va fi nevoit sa mediteze la pastrarea in granitele actuale ale Turciei.

Draghi Puterity Israelul mai e de parere si ca Germania ar trebui sa coopereze cu Rusia:

http://deutsche-wirtschafts-nachrichten.de/.../ratschlag.../

Ratschlag aus Israel: Deutschland sollte mit Russland kooperieren

DEUTSCHE-WIRTSCHAFTS-NACHRICHTEN.DE

Smaranda Dobrescu Cu Iranul ar mai avea Israelul ceva probleme. Cu SUA s-ar putea reconcilia pe problema tratatului cu Iranul, daca..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

sâmbătă, 30 ianuarie 2016

Se schimba relatiile Turcia - Israel?

Draghi Puterity a distribuit postarea publicată de RT.

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv