Destinul nostru este sa cadem din lac in put

Destinul nostru este sa cadem din lac in put – 12 iulie 2016

Smaranda Dobrescu

 

"Privind la politica românească a acestor grăbite vremuri cu care suntem contemporani, îmi vine să-l parafrazez pe domnul Goliadkin spunând: „destinul nostru este să cădem din lac în puț"."

Destinul nostru este să cădem din lac în puț

Destinul nostru este să cădem din lac în puț Contele de Saint Germain 12/07/2016 Destinul nostru este să cădem din lac în puț2016-07-12T14:10:52+00:00 Editoriale No Comment Scorul acestui articol[Total: 0 voturi. Media: 0] „Destinul nostru este…

CONTELEDESAINTGERMAIN.RO

.
Ce se poate comenta la Contele de Saint Germain? Domnia sa scruteaza orizontul in cautarea 'factorului intern', un reflex al nostru la cateva luni inaintea fiecarei alegeri.

Distanta nu-mi permite sa spun ceva despre in//existenta acestui factor, m-as bucura sa vad semne, numai ca limbile ne-au fost atat de incurcate incat ma gandesc cu groaza la campaniile incrucisate de denigrare. 

Dau ca exemplu aici recentul schimb, destul de intens in comparatie cu altele, pe care l-am avut cu coprospectivul Preda Mihailescu despre Marian Munteanu. Eu ridicam niste intrebari despre P-ta Universitatii 1990/Munteanu, prin perspectiva a ceea ce s-a aratat a fi Maidanul. Pe de alta parte, convingerea cu care Munteanu a fost aparat de Preda m-a pus pe ganduri, caci ma intreb si acum ce anume ne anima atat de diferit incat sa nu ne fi inteles. Riscul aici nu-i relatia mea cu Preda, sper, ci, prin extensie, posibilitatea ca mai multi ca mine sa reteze sansa de renastere a Romaniei...

Pana la urma, nu vad cum renasterea poate veni din afara, oamenii trebuiesc propusi si verificati de structuri nationale romanesti, iar linia intrebarilor prospective sa ia in calcul inclusiv imponderabilele...

Alexandru Botu Problema cu Marian Munteanu a fost ca nu a fost lasat sa incerce, sa fie probat. Si doi oameni extrem de seriosi si de preocupati, Prospectiv A-z si Preda nu stiu de ce s-au confruntat cavalereste....

Smaranda Dobrescu Faptul ca cei doi s-au confruntat cavalereste gasesc ca a fost un regal prospectiv. E mai rau ca evenimentele trec pe langa noi fara sa le intelegem sensul toti, intr-un mod asemanator, daca nu reusim in sensul cel adevarat acoperit ani de zile de secretele din teoria lui Brucan. Daca fenomenul Piata UNiversitatii ar fi fost azi, macar, perfect elucidat, daca am fi stiut ce intelegeri existau la nivelul catorva lideri intelesi cu cativa reprezentanti la intalnirile de tip Malta, nu am fi fost nici azi de pareri contrare, datorate perceptiilor proprii, nici nu am continua sa visam la faptele noastre de eroism pe care le-am facut, cotate de altii ca fapte ale maselor de manevra..

Alexandru Botu Da, Doamna. De acord cu Dumneavoastra. asa am vazut si eu lucrurile, adica macar confruntarea regala, bine numita de Dumneavoastra, sa fi avut si un rezultat multumitor pentru cei doi "romantici realisti si prospectivi" pe care cu totii ii consideram mai mult decat chintezente.

Preda Mihailescu Alexandru Botu, Prospectiv A-z @ Sincer sa fiu, nu prea am inteles nici eu de ce ne-am (fi?) confruntat cu Prospectiv A-z! Mai mult pe baza deductiei decat pe baza unei amintiri precise, as putea sa imaginez ca in joc era alegerea mea constienta de a credita - dincolo de limitele incertitudinii, ale multiplelor manipulari si jocuri facute - atitudinea, punerea in joc a propriei persoane si, last but not least faptul ca mai mult sau mai putin bine cunoscutele tentative de inrolare, de la securisti la Aspen Club. NED si alte matrapazlâcuri cu zorzoane, din America s-au cam soldat cu esec. Eu acestea le socotesc ca fapte intr-un conflict frontal cu "ploaia controlata de documente" impotriva lui Munteanu. 

Prospectiv A-z , din cate am inteles este mai degraba socat de ideea ca, oricum ar fi - Marian Munteanu s-ar putea sa nu fi fost incarnarea virginitatii viselor noastre de mai tinerei. Pe baza de informatie precara, dialogul in jurul temei este in acest caz mai degraba un controlat exercitiu de contratonie si de ademenire a intelegerii.

Prospectiv A-z .
Preda, daca Maidanul este cheia catre intelegerea fenomenului Piata Univeristatii, problema pe care as dori-o explicata este pozitia lui Munteanu in operatiunea respectiva. De exemplu, lucrat sau lucrator? 

Eu ca ala din Piata, mi-e clar acum, am fost lucrat. Asta si pentru ca retrospectiv, cu ce stim despre Ion Iliescu mai ales relativ la opera altora, acesta n-a fost cel mai mare rau intamplat Romaniei post-1989.

Din pacate, cei care au moshit lovitura de stat din decembrie 1989, prefera sa duca cu ei in mormant detaliile, iar noi operam printre/cu lumini si umbre chiar si in ziua de azi...

Preda Mihailescu Prospectiv A-z @ intrebarea ta este mai putin clara decat pare. Dar la punctul principal ti-am mai raspuns odata: Prin simpla algebra umana eu nu cred ca povestile cu colaborarea dinaintea de 89 este adevarata. Am cunoscut din pacate tot felul de jeguri si steaguri in vant. Dar din aceia care sa fi stiut sa se lipeasca de putere la o vreme (caci asta inseamna un adevarat turnator: un individ care o face din placere si pentru privilegii), si apoi se treaca in extrema cealalta, de a-si risca viata pentru o ideea vaga dar inflacarata, nu exista. Asta este algebra intrinseca, ca sa spun asa. 

Mai exista si o algebra externa: Este stiut ca a) FSN controla de mama focului arhivele la acea vreme, deci mi se pare absolut verosimil sa fi impanat dosarul celui ce era cumva dusmanul mare, in vremea Pietei. 

b) de un lucru sunt cvasi convins: ca nu a fost de partea lucratorilor brucanizati - cum au fost de la Alina Mungiu si Alin Teodorescu, si multi altii - pentru a numi doar oameni tineri la acea vreme, ce ar fi putut sa fie si de buna credinta, dar s-a dovedit in timp in mod irefutabil ca nu au fost. Munteanu este diametral opus fata de acestia si tentavile de racolare au dat gres. Cred ca este totusi chestiune de caracter, de chimie sufleteasca - nu orice om se poate indoi crezandu-se drept. 

Ca l-au contactat si Magureanu si cine o mai fi fost, nu ma surprinde - dar nu m-as grabi sa consider orice aparitie publica langa asta sau ala, ca o dovada de alianta. Asta ma face sa ma gandesc la un unchi al meu, mare poet si filozof Bucovinean, caruia, cand a refuzat sa devina poet partinic, i-au pus la dosar o poza din '45 inscenate de niste vagi cunostinte ce fusera legionari - si care l-au incercuit neasteptat sa "il salute", in gara la Bucuresti. Indivizii cu siguranta erau dintre cei inrolati de Ana Pauker. El insa a facut 16 de munca la deratizare. Intelegi? Asociatii certe imi dau posibilitatea sa inteleg ce usor este sa inscenezi - si atunci ce ramane este cumva o estimare a caracterului omului, si a faptului de a fi compatibil sau nu cu ce i se pune in carca. Este mai clar?

Prospectiv A-z .
Preda, reciteste, te rog, ce am scris mai sus. Repet, daca luam cheia ca fiind Maidanul, m-ar interesa cum isi vede rolul sau Marian Munteanu in fenomenul Piata Universitatii. 

Nu discut acum celelalte aspecte. Am spus de data trecuta ca nu-i bai sa aman judecata pentru a permite partilor implicate sa spuna ce e de spus. La rigoare, poti reciti si acest aspect legat de pozitia mea fatza de activitatea fabricata sau reala a lui MM iniante de 1990.

Romanii de azi cautam radacinile dezastrului de acum, cred ca se pot stabili la lovitura de stat din 1989. Restul poate in general sa mai astepte pe istorici sa le stabileasca.

Smaranda Dobrescu Supravietuirea ca natiune, sfarsitul banuit de drum in prapastia de identitate, disperarea ca biserica nu reuseste sa ramana ultima si cea mai convingatoare reduta a apararii natiunii, toate astea nu lasa loc de speranta. Ceea ce nu atinge insa Contele este ca aceste caderi din lac in put, cicluri romanesti repetate au loc pe fundalul unor mari hiatusuri in societate. Si aici as vorbi de proiectul de tara . en vogue la ora aceasta, care ar merita sa fie definit printr-un cuvant: natiune suverana sau solidaritate in a ne perpetua neamul, sau prosperitate, sau solidaritate in fata celor ce tradeaza interesele celorlalti, sau stoparea hemoragiei de creiere, sau dreptate pentru inocenti, etc. 
Daca unii vom vorbi de felurite forme de democratie cum scrie in manuale de filosofie politica, sau de solidaritatea internationala in timp ce altii ii vor contesta fara sa incerce gasirea solutiei mediane, adaptate spiritului culturii noastre, vom continua sa ne contram cu argumente si cu manie, pana ce vom mai ramane mai repede decat isi inchipuie Contele , 10 milioane de romani.

Mihai Ion Turcu Intrebare ar pute fi daca solutiile mediane (care au facut cariera in istoria noastra din ultimele doua milenii),mai sunt posibile ? Si daca da, in ce conditii de agregare interna ar fi posibile? Am putea fi subiectivi crezand ca presiunile la care suntem expusi prezsent ar fi cele mai puternice si conjunctura vitrega, pentru ca traim in acest prezent si-l acompaniem emotional. Vorbim desigur despre "romani" ca mare grup, ca fiinta colctiva in conditiile unui "ecosistem" social-politic larg. Supravietuirea cere o masa care daca scade sub nivelul critic, supravietuirea nu mai este posibila.Se adauga speicificitatile deosebitoare care daca scad in numar si importanta se pierde coerenta. Importante sunt si excluziunile altor grupuri fata de romani care daca scad concomitent cu propria coeziune, imprastierea este favorizata.Libertatile personale, daca sunt reale, si realizarea de sine nu mai este conditionata de cantonarea in propriul mediu si anume loc, contribuie la centrifugarea alcatuitorilor grupului. Eliminarea conditiilor interne si externe de segregare cu aluvionari masive de alogeni, daca acestia consistenti si organizati versus grupul receptor in disolutie, accelereaza disolutia si eventrual absorbtia la structura mai solida si mai performanta etc. Unele din aceste variabile par a evolua in favoarea disolutiei. Daca trecem in revista toate viiturile de alogeni in Peninsula Europa observam ca au disparut ca entitati , mai putin ungurii. Care ar fi grupurile autohtone acestre sau autohtonizate, in special germanii si slavii, care s-au conservat in identitatea lor, ar fi putine de enumerat.Dezideratul prezent propus de autohtonii si autohtonizatii Penisnulei Europa este in directia unui grup unitar de sinteza cu fundament in antichitatea greco-romana imperiala plus germani cu adaos slav si recent levanmtino-nordafrican islamic de data aceasta, pentru ca aexistat acest ingredient in antichitatea imperiala romana, altceva fiind invaziile arabe in Peninsula Iberica sau otomane in Balcani si Europa Centrala, care au avut reflux. Spre deosebire de vechime, in care procesele consuma secole, cele moderne sunt mai alerte.Ar mai fi de intrebat de ce ar fi important ca "romanii" sa dainuiasca ? La nivel de baza intrebarea nu are sens, o entitate vie se straduieste sa dainuie, daca, mutam discutia in spatiul valorilor, cu atentie care fiind seturile alese, putem incerca afirmatii proprii si inregistram negatiile altora, taoate, incepand cu valorile, fiind relative si judecatile subiective.

Smaranda Dobrescu Domnule Turcu, ati preluat din multiplele dimensionari ale unui proiect de tara ideea normala, primordiala, aceea de a ne pastra, de a reusi sa suptavietuim, intr-un ecosistem social-politic larg. Prima conditie este pastrarea unui numar de locuitori care sa ocupe un teritoriu in care proiectam supravietuirea.Cu alte cuvinnte, obiectivul ar fi pastrarea natiunii romane in granitele actuale. De aici se nasc intrebarile intr-o ordine normala:
1 De ce ar trebui sa dainuie romanii? Un posibil raspuins ar fi acela de a demonstra instinctul si vitalitatea unui neam vechi cu un traseu de-a-lungul anilor care sa justifice existenta si in viitor. In acest caz, alogenii, rata de mortalitate si in general factorul demografic care nu concura la mentinerea unei mase necesare , libertatea de alegere a locului de trai si munca , conditiile de viata si calitatea vietii sunt elemente care favorizeaza disolutia. Prima concluzie: Un proiect de tara care-si propune conservarea natiunii pe datele cunoscute este extrem de complex si dificil. A doua concluzie: Un astfel de proiect ar putea fi etapizat pe o durata mare de timp si obiectivele prioritizate: de exemplu, imbunatatirea calitatii vietii, conservarea minoritatilor deja asimilate, renuntarea la intrari masive de cetateni ai altor culturi, imbunatatirea sistemului de sanatate, incurajarea familiei si a aparitiei copiilor, etc
2. Daca nu ne-am propune un astfel de proiect major, pentru viitorii romani si ne-am propune obiective mai usor realizabile, nu vad cum, descentralizarea fara fonduri avuta in vedere(sau regionalizare daca vreti) ar putea imbunatati cu ceva viata si perceptia romanului asupra vietii. In acest caz, proiectul de tara ar trebui sa se numeasca integrarea intr-o alta structura mai larga ca ecosistem social politic. Asadar, fara o discutie foarte serioasa si larga asupra proiectului de tara, incurcandu-ne in chestiuni de buget mai mare pentru aparare, etc, mai bine ne lasam sa ne faca altii temele..

Mihai Ion Turcu Da. Un proiect de tara este un document programatic care nu poate fi decat serios.