12 mituri bruxelleze – 10 iunie 2015
Smaranda Dobrescu, prelucrare dupa Wolfgang Kowalski
Mitul 1. Este nevoie de un mediu mai prietenos pentru business. In realitate datorita diverselor activitati ale Comisiei lui Barroso si a agendei de „mai bune reglementari", balanta dintre participantii la producerea de bunuri s-a deplasat substantial in favoarea partii antreprenoriale.Comisia lui Barroso chiar a propus crearea unui tip de companie pentru Europa numita SUP care nu contine nicio prevedere pentru lucratori: nicio informare, consultare sau participare. Va puteti imagina ceva mai prietenos pentru business?
Si un alt exemplu: Businessul european a cerut un moratoriu pentru politicile sociale, iar Comisia lui Barosso a incuviintat prompt, anulandu-si programele sociale. De atunci, nicio agenda de politici sociale nu s-a mai nascut.
Si un al treilea exemplu: Sub lozinca de „reforme structurale"Comisia a impus reforme pe piata muncii mai multa flexibilitate subminand protectia angajarii si a contractelor colective si impunand prin troika taieri de salarii. In acelasi timp a fost blocata orice taxa asupta tranzactiilor financiare.
Si totusi pentru businessul european, mediul de business nu este niciodata suficient de prietenos. Ce ar insemna „mai prietenos"? Care ar fi referinta? Sfarsitul oricarei participari a lucratorilor in procesul productiei, sfarsitul oricarei forme de democratie a muncii? Nu cumva este un mit faptul ca businessul este lipsit de incurajare in Europa?
Mitul 2. Standardele ridicate sunt apasatoare. Statele membre uneori merg mai departe decat cerintele stricte ale legislatiei UE cand le implementeaza la nivel national.(„rafinamente inutile"). Este o mantra a agendei „mai buna reglementare"sa lupte cu „rafinamentul inutil" chiar daca acesta ajuta obiectivelor legislatiei in context local sau vizeaza beneficii mai importante.Comisia cere statelor membre, ca o regula, sa nu mearga mai mult decat e necesar atunci cand implementeaza legislatia UE. De fapt Comisia asteapta sa transforme „standardele minime" in „"standarde maxime", presand pentru „armonizarea completa" fara de fapt sa o declare.
Condamnand statele membre pentru imbunatatirea cu prevederi minime la implementarea directivelor deoarece ele urmaresc „rafinamente inutile", Comisia submineaza principiul progresului in domeniul legislatiei sociale si al sanatatii si sigurantei lucratorilor. Pretentiile Comisiei vor produce piedici progresului social si vor incalca Tratatul, in principal principiul subsidiaritatii. Multe legi UE contin standarde minime pe care guvernele le adopta ca pe niste markere de baza sub care nimeni nu poate sa micsoreze standardul. Pentru a realiza progres social statele membre trebuie trebuie sa aibe capacitatea sa aplice standarde mai inalte unde este posibil. Acesta este un obiectiv legitim al oricarui stat membru in cautare de prosperitate si progres pentru propriul popor. „Rafinamentul inutil" este un slogan politic menit sa stopeze progresul social. Europa ar trebui sa fie unita in diversitate , conform CE si niciun stat membru nu ar trebui sa iasa din esalon facand pasi mai mari pe drumul progresului social. De exemplu, daca un stat membru decide sa prelungeasca concediul de nastere, de ce nu? Mitul unei lupte necesar dureroase impotriva „rafinamentului inutil" obliga statele membre sa adopte o abordare cuprinzatoare. Acestea ar trebui pur si simplu sa ignore aceasta interferenta in propriile lor competente.Asteptam cu interes TTIP sa vedem in ce fel progresul social va fi favorizat sau nu!!
Mihai Ion Turcu La toate nivelele de gandire inteligenta ezista presiuni spre mediocritatea inteligtentei.Gandirea UE are tendinta spre mecanicism.Sistemele mecanice functioneaza, nu genereaza emergenta.
Octavian Lupu Fara pierderea identitatii individuale ca preconditie a pierderii identitatii statale federalizarea Europei nu poate reusi. In concluzie daca obiectivul nostru ca natiune (inca) este acela de a ne lasa inghititi de o Europa federala trbuie sa ne supunem. Atitudinile de fronda sunt tolerate doar celor cu legaturi puternice cu marile puteri europene.
M.I.T Octavian Lupu, fronda nu ne putem permite si nici nu este in sensul tratatelor pe care le-am semnat, dar cuvant de spus, noi si altii trebuie sa avem in asa fel incit "schema" sa devina sistem functional.
S.D Am citit un lucru interesant si controversat. Sarkozy, luand seama la succesul Frontului, s-a hotarat sa repuna pe tapet dreptul asupra pamantului bazat pe legea sangelui. Asta inseamna ca cetatenii europeni diferiti de francezi care au acum dreptul sa-si cumpere pamant in Franta sa fie exceptati de la acest lucru. Ca stat membru al UE Franta nu ar trebui sa ridice asemenea probleme. Este mentiune in Tratat. Ca dovada ca Vals, actuala putere refuza sa redeschida problema. Ca stat care raspunde de securitatea alimentara a cetatenilor sai (inca are aceasta responsabilitate proprie pe structura actuala UE) are toate motivele sa o faca. Cazul nostru este si mai flagrant: Suntem de o obedienta rara, nu am cerut nici decalarea termenului de vanzare de pamant agricol cetatenilor si persoanelor juridicw europene si din spatiul european, am vandut deja peste 1,5 milioane hectare fara nicio obligatie pentru noii proprietari. Acestia pot repatria sau vine unde vor productiile respective. Mai mult, noi cumparam in Franta pamant cu 100 euro unitatea, sa zicem iar la noi o vindem cu 18 euro. Cernoziom de calitate. Reciprocitatea de care vorbeste tratatul nu va exista in aceste conditii.Pe moment, romanii nu pot cumpara pamant nici in Franta, nici in italia, nici in Ungaria. Invers, cat cuprinde. Asta e intradevar o problema!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu