12 mituri bruxelleze - 5,6 – 16 iunie 2015
Smaranda Dobrescu
Mitul 5. Devaluarea interna trebuie sa inlocuiasca devaluarea monedei euro. In special in sud-estul Europei, decidentii politici au fost obligati sa taie cheltuielile guvernamentale, sa taie salariile si cheltuielile cu securitatea sociala si sa micsoreze pana la renuntare protectia muncii.Costul castigului de competitivitate in eurozona pare sa fie inteles ca o taiere a costurilor cu munca si sa stoarca lucratorii mai greu decat pe oricine altcineva. Acuzand criza europeana ca fiind vinovata de costurile reducerii salariilor si a costurilor cu munca, economistii ortodocsi protejeaza de fapt pietele financiare, eliberandu-le de constrangeri si absolvindu-le de orice responsabilitate.Taierea salariilor deplaseaza pierderile uriase ale sectorului bancar spre lucratori. Mitul se bazeaza pe o relatie unilaterala cauza-efect desi in realitate mult mai multi si mai importanti factori decat salariile joaca aici rolul decisiv.
Mihai Ion Turcu Obiectivele nerealiste induc acte contraproductive si risc de criza plus peretentia la un moment dat de a exista ce nu exista de dragul "taierii de panglici". Romania trebuie sa fie foarte rezervata in asumarea de obiective legate de integrarea UE, cum ar fi moneda EURO.
S.D Convergenţa reală nu este definită de tratate şi are în vedere gradul de dezvoltare şi de apropiere a unei ţări de performanţele economice ale zonei Euro. În literatura de specialitate au fost propuşi diferiţi indicatori care vizează productivitatea muncii, bunăstarea economică, competitivitatea externă, inovarea.
"Pentru a analiza convergenţa reală a României şi a încă 3 ţări aflate încă în afara Zonei Euro (Bulgaria, Ungaria şi Polonia) am luat în considerare următorii indicatori: [1] PIB / locuitor (măsurat în Euro); [2] Productivitatea muncii (măsurată în Euro pe ore lucrate); [3] Patente High Tech la 1000 de locuitori; [4] Export / locuitor; [5] Valoarea adăugată brută / locuitor şi [6] Formarea brută de capital / locuitor. Au fost folosite date anuale pentru cele patru ţări analizate şi pentru Zona Euro pe o perioadă între 2000 şi 2010. Pe baza datelor colectate am calculat distanţele euclidiene ale ţărilor faţă de Zona Euro (la fel cum am procedat şi în cazul convergenţei nominale).
Urmare a calculelor facute a rezultat ca cea mai mare depărtare de Zona Euro o au de foartă multă vreme Bulgaria şi România. Toate cele patru ţări analizate nu au făcut însă progrese remarcabile privind convergenţa lor reală cu Zona Euro măsurată în termeni de bunăstare, productivitate, inovare etc. (aceste ţări aproape că evoluează paralel cu Zona Euro)." - Cristian Paun, blog.finantare.ro
M.I.T Uniunea Europeana, forma confederativa trebuie sa supravietuiasca din motive geopolitice (geostrategic valoareaza zero), dar trebuie sa-si adapteze conceptul diferentelor reale existente care comporta politici diferite imposibile in situatia in care suveranitatile nationale devi9n fictive.
S.D Exista propunerea Magron- Sigmar Gabriel, care ar putea avea succes si la Cameron prin care s=ar proiecta o Europa cu doua viteze in care sa nu se puna problema cedarii de jure a suveranitatii, ci poate doar de facto..-
........................................................................................................................................................
Mitul 6.
Smaranda Dobrescu
Micile firme sunt inovative si creaza slujbe. „Ce e mic e si frumos" nu e doar numele unui hotel din Berlin, este si sloganul si mantra agendei Comisiei pentru o mai buna reglementare. Si totusi nu toate micile intreprinderi sunt si surprinzator de inovative.Cu cat compania e mai mica, cu atat distanta spre stiinta si inovare este mai mare. Firmele mici pot contribui la crestere si la crearea de slujbe, dar nu are sens sa generalizam si sa ne referim la marimea firmei in abordare. In final productivitatea ar trebui sa intereseze, nu gradul de inovare, acesta daca exista si influenteaza productivitatea, este excelent. In mod surprinzator, firmele mici sunt intradevar adesea mai putin productive decat cele mari.Ca exemplu, avem India cu sectorul sau urias de mici firme si relocarile sale.Mitul se bazeaza pe asumptii indoielnice si are efectul incurajarii micilor companii sa scape de costurile lor spre societate
Astept cu interes prevederile TTIP sa vad cum vor incuraja acestea inovativitatea micilor firme..
Octavian Lupu "Small is beautiful but bigger is better." Partial de acord. Marii producatori auto germani nu ar putea satisface doleantele de particularizare, mai mult sau mai putin kitsch-iste, atat in materie de design cat si la nivel tehnologic, ale seicilor arabi, fara a subcontracta aceste comenzi speciale intreprinderilor mici si mijlocii. De cand a fost creata UE, IMM-urile sunt vesnic tanara speranta a a economiei europene. TTIP-ul nu este destinat IMM-urilor decat, probabil, la nivel cel mult declarativ.
S.D Aluzia la TTIP am facut-o aproape la toate miturile bruxelleze. Intrebarea mea este daca mai marii Europei au intretinut si difuzat cu sarg niste mituri ce se vor face acestia cand TTIP-ul va inaspri si modifica din plin diferitele situatii, ridicand orice cuvertura, orice mit ce planeaza in societate, facand posibila aparitia adevarului gol si urat.
Draghi Puterity In Germania concernele care alcatuiesc DAX-ul (indicele bursier) nu prea platesc impozit. IMM-urile sunt de fapt cele care alimentaza statul cu bani.
S.D Si in State, o companie gen General Electri platea cam 7 % impozit in urma cu cativa ani, in timp ce unele companii mici, care probabil au si disparut au luat tot greul in piept. Poate ca asta este si rolul IMM-urilor : sa traiasca precum "calugarita"' o viata scurta timp in care sa alimenteze bugetul. Alta la rand!!
Stefan Kovacs Până la urmă lucrurile care contează- începând de la mâncare și terminând cu casele sau sănătatea- sunt făcute de firme mari. Și la noi există această idee ciudată că dacă avem 1000 de firme de marketing, advertising sau gestionare de fonduri Europene- ele ar fi extraordinar de inovative și ar duce economia mai departe. Din păcate reclama nu te hrănește. Și nici marketingul nu te îmbracă. Agenda Lisabona este până la urmă o colecție de prorociri pentru visătorii PPE...
O.L Am dat like cu generozitate la toata lumea, fiecare avand partial dreptate in mai mica sau mai mare masura. Si totusi:<<These SMEs generally avoid mass markets, but they dominate niche businesses. A 2007 study by the management consultant Bernd Venohr found that more than 1,130 German SMEs held either the number one or two position in the world market for their products, or the number one position in the European market. They are rarely the cheapest producers, yet the superior quality and performance of their products enables them to command premium prices and still boost exports. In the United States, such small and medium firms were hurt most by Chinese competition and the recession.
Major infrastructure capital expenditure and funding sources. 2007-2011. Source: Fraunhofer Annual Report, 2011
An important factor in German SME manufacturing success is the Fraunhofer-Gesellschaft (Fraunhofer Society), an independent nongovernmental organization that provides high-quality, short-term, affordable applied research that small and medium-size firms could not otherwise afford.>> https://www.asme.org/.../manufactu.../how-does-germany-do-it
S.K Interesant este de aflat ce produc aceste companii mici și mijlocii. Eu nu zic că n-ar putea să fie unități de interes- totuși sunt curios dacă există companii importante (nu Backerei-ul local) care produc ceva care se vinde într-un supermarket.
S.K Prin 2002 am fost implicat- împreună cu alte instituții cum ar fi Institutul de Mecanică Fină- într-o propunere de proiect FP6- împreună cu cei de la Frauenhofer și un conducător de proiect din fosta RDG. Au fost 2 etape de avizare, prin prima am trecut- în cea de-a 2-a Frauenhofer s-a retras cu 2 zile înainte de termen, și-a însușit ideile și a interzis- sub amenințarea judecății- continuarea propunerii fără ei.
O.L Da, ciudat.
M.I.T Exista domenii de nisa in care o firma mica gaseste loc si rost, una mare nu, exact pentru ca doemniul nu genereaza profit semnificativ dar firma mica absoarbe parte din somajul pe care marile firme tehnologice i-l genereaza si plateste taxe. Daca taxele unei firme mici se calaculeaza dupa grila potrivita firmelor mari , evident ele nu pot supravietui cum nu pot supravietui daca li se pretind incadrari si logistica indicate si posibile in cazul unei firme mari.O firma mica eventual inovativa devine foarte repede mare. Un giuvaergiu nu trebuie sa devina fabrica, o croitotorie de lux nu trebuie sa devina casa de mode, o pensiune bin gandita nu trebuie sa devina lant hotelier etc.
S.K Foarte corect ce spuneți- întrebarea este dacă o țară se poate susține numai cu IMM-uri. Nu zic nici da și nici nu- știu însă că ceea ce noi luăm ca literă de lege în realitate s-ar putea să fie un pic diferit. Că România a ajuns o țară de Import-Export și de diverse Managemente inutile e altceva- și din păcate nu ne prea merge bine de când am renunțat la industrie pentru Topi-top.
M.I.T Nu se poate sustine. Cred ca pentru a se mentine in situatii critice trebuie sa existe domenii in gestiunea statului.
S.D Ca sa nu pronuntam vorba aceea care zgarie urechile: minima planificare. Ar putea aparea prin absurd, sa zice, 1000 IMM-uri care sa se ocupe de producerea de ambalaje intr-o prima instanta pana sa le scoata concurenta de pe piata.
S.D Ca sa nu pronuntam vorba aceea care zgarie urechile: minima planificare. Ar putea aparea prin absurd, sa zice, 1000 IMM-uri care sa se ocupe de producerea de ambalaje intr-o prima instanta pana sa le scoata concurenta de pe piata.
M.I.T N-ar functiona. Am vazut un documentar despre probverbialii "pantofi solizi si buni" britanici, manufacturati . Clinetul are un mulaj al picioarelor, refacut periodic. Pantoful dupa confectionare este tinut un timp in observatie. Fiabilitatea este garantata pentru un numar de ani. Casa regala se incalta la acea cizmarie. Cat tine un pantof produs industrial ? Cam un sezon. Capitalul trebuie sa circule, pantofii trebui sa nu dureze spre a fi necesara inlocuirea lor.Mai schimbam si croiala pentru ca eventualul pantof neuzat fizic sa trebuieasca sa fie aruncat pentru ca este iesit din moda.Fabricile care produceau automobile foarte fiabile au intrat in criza. Trebuie sa fie produse automobile care se strica. La casat si altul nou, la fel de perisabil. De ce sa construiesc o casa care sa dureze generatii, voi locui oricum in ea doar cateva decenii, nici macar, urmand sa ma mut dupa locul de munca. Construiesc o casa draguta din prefabricate si cartoane, care sa coste doar putin peste cat m-ar costa chiria unei case inchiriate etc. Marea industrie a introdus cultura lucrului prost in mod necesar de schimbat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu