Istoria se repeta

Buturuga Anghel

Cum se repeta istoria. Bagam Estul in saracie, apoi dam vina pe el pentru iliberalism

Estul e nasol si iliberal, stiati, nu? De aia vor Vesticii sa ajute Estul, bagand protectionism pentru muncitorii si firmele lor. Adica nu mai vor sa permita muncitorilor din Est sa vina in Vest sa munceasca si firmelor producatoare din Vest sa se mute in Est.

Ca asa e cu liberalismul, democratia si valorile europene, de fapt. Darwinism social pentru sarantoci, socialism pentru bogati. Sa fie bine primit! Dupa cum au spus Iohannis si Tudose, acesti (ne)demni argati ai Romaniei vandute.

Dar, nu e nimic nou. In interbelic, Estul a fost parasit economic de Vest, dupa marea criza, lasat, practic, la discretia Germaniei lui Hitler. Iar apoi, ne-au batut obrazul ca am ajuns in alianta cu el.

#putaindebordelle, #cafaitchierquoi, #merde, #huo!

Dinica Roman https://www.facebook.com/CounterPunchOrg/photos/a.302818749776471.71033.172470146144666/1575198032538530/?type=3

CounterPunch

August 25 · 

Edward Said: "Every single empire in its official discourse has said that it is not like all the others, that its circumstances are special, that it has a mission to enlighten, civilize, bring order and democracy, and that it uses force only as a last resort. And, sadder still, there always is a chorus of willing intellectuals to say calming words about benign or altruistic empires, as if one shouldn't trust the evidence of one's eyes watching the destruction and the misery and death brought by the latest 'mission civilisatrice.'"

 Prospectiv A-z .

Iata inca o abordare a interbelicului romanesc facuta de sociologul Ionut Butoi, care rimeza cu aceea a lui Buturuga Anghel.

Ionut Butoi: 
"Faţă de abordarea „modernistă" (de fapt, istoristă) care explică crizele interbelice şi derivele extremiste prin întoarcerea la „tradiţionalism şi ortodoxism", cea a analizării societăţii interbelice prin dimensiunea tensiunilor „inerente" intrării ţării noastre înapoiate în procesul „societăţilor în schimbare" pare mai adecvată realităţilor interbelice. 

Intrarea României interbelice în cercul periferiilor capitalismului occidental. Într-un astfel de context, dialectica bolşevism-nazism este mai puţin importantă, deoarece primează sfera de putere regională care avea influenţă inclusiv asupra proceselor economice şi politice ale României interbelice. Cu alte cuvinte, nu atât spectrul vreunei revoluţii bolşevice a alimentat amplificarea mişcării fasciste locale şi, de altfel, nici măcar influenţa filosofiilor iraţionale de care vorbeşte şi Polanyi, ci intrarea în sfera de influenţă a Germaniei naziste.

Intrarea României interbelice în siajul economiei germane, începând cu anii 1930, a contat mult mai mult în reşaparea regimului carlist în dictatură de tip fascist şi în amplificarea radicalismului extremist de dreapta decât articolaşele de gazetă ale lui Nae Ionescu. Desigur, influenţarea opiniei publice interbelice nu poate şi nu trebuie subestimată, însă există, deja, temeiuri solide pentru a pune pe seama unor factori structurali şi exogeni reorientarea masivă a regimului carlist către un regim antisemit şi autoritarist şi importanţa politică tot mai accentuată a Mişcării Legionare, mai ales în anii 1939–1940."

Acum vedem ca Visegradul s-a pozitionat reactionar la siajul economic al EUropei.