Pe facebook: O alta propunere a societatii civile

miercuri, 7 decembrie 2016

O alta propunere a societatii civile

O alta propunere a societatii civile – 4 noiembrie 2016

Smaranda Dobrescu

Un alt segment al societatii civile are o propunere.

Societatea Civilă Românească şi-a desemnat premierul

Douăsprezece entități juridice care au încheiat protocoale şi parteneriate de colaborare cu ONG-uri din educație, sănătate, cultură, energie, diplomație şi mediul de afaceri au transmis clasei politice și președintelui Klaus Iohannis…

RO.SPUTNIK.MD|BY SPUTNIK

Bochis Borşanu Alexandru Silviu Şi eu cred că ar fi bun. Dar, obligat trebuie sprijinit de un partid politic.

Smaranda Dobrescu Daca am considerat guvernul Ciolos nelegitim, nu avem cum sa consideram alta formatiune care nu participa la alegeri si nu obtine o majoritate singura sau impreuna cu altiele, legitima.In conditiile actuale, cand e tardiva declararea si inscrierea unui alt partid in cursa, acest premier ar putea fi a doua optiune de premier, dupa ce nu trece prima prin Parlament si ar fi sprijinita de o majoritate politica.

Smaranda Dobrescu "Călin Georgescu: Pâmăntul arabil al României poate fi al românilor din nou"
Acesta este si primul deziderat al ANR. Daca cele 3 milioane ar sustine intrarea in Parlament a formatiunii politice, s-ar schimba ceva din unicitatea variantelor avuta in vedere: PSD+ ALDE vs. PNL+ USR

Mihai Ion Turcu Smaranda Dobrescu Guvernul Ciolos este legitimat prin vot de parlament. Daca ar fi avut inteligenta sa gestioneze doar o situatie de vid guvernamental, generata de demisia surpriza a Domnului Ponta si sa organizeaze corect alegerile ar fi fost foarte bine. Pentru ca s-a depasit mandatul avem o falsa tema de campanie, referinta la "guvernul tehnocrat".Guvernul tehnocrat si "partidul tehnocrat" nu participa la alegri si nu urmeaza sa guverneze. Urmneaza sa guverneze PSD sau PNL dupa un an in care neguvernand au avut regaz politic pe care nu l-au fructificat. Guvernul tehnocrat este guvernare cu sustinere parlamentara PNL si PSD plus Presedintie.

Smaranda Dobrescu Mihai Ion Turcu Guvernul Ciolos e dificil sa spun ca este legitimat. Dupa unele pareri ale constitutionalistilor straini, legitimitatea unui executiv este de gradul 1, adica cea rezultata din votul alegatorilor si nu de o forma de tip derivat din reprezentativitate de gradul 2. De altfel investitura s-a aprobat cu 389 de voturi "pentru" si 115 contra. Nu se stie cate din cele 389 voturi au apartinut PSD sau PNL, cele care au format USL-ul votat majoritar in alegeri si aveau reprezentativitate. Pentru ca nu a fost o legitimitate clara si mai ales din cauza ca guvernul Ciolos si-a asumat sarcini inexistente in programul de guvernare si in general in sarcina unui guvern tehnocrat- vina purtand-o cei care nu l-au motionat - e de preferat sa nu mai avem cazuri de premieri propusi de grupari non-politice nevalidate de votul popular. Ideea pe care am avansat-o eu relativ la propunerea din postare poate nu e cea mai buna, nu e suficient analizata, dar sunt putine alte variante pentru a fi validata.

Preda Mihailescu Ah, CE BINE AR FI!

Mihai Ion Turcu Ce bine ar fi sa recuperam pamantul arabil praduit ? Ar fi obligatoriu.

Smaranda Dobrescu L-am auzit aseara pe Presedinte la televizor (l-am prins pe sfarsite) cand i se adusese la cunostiinta ca 1/3 din pamantul arabil nu mai ne apartine. Sigur ca ca nu a fost de acord, dar a declarat ca nu cunostea acest amanunt(!!). Daca presedintele ar iesi cu o propunere de rezolvare, poate ca ar mai stationa din caderea rapida in popularitate.

Doina Nicolescu Se pare ca la administratia prezendintiala sunt niste angajati lenesi care uita sa-l informeze pe presedinte! Afla ultimul problemele tarii. Va amintiti cand a aflat de la televizor de inundatiile din Galati?

Preda Mihailescu Adica presedintele nu poate sa se informeze de ceea ce stie toata lumea. Indiferent de sfatuitori, ar fi obligatoriu sa petreaca o ora pe zi in internet, anonim. Sau sa o faca sotia lui pentru el. Daca ar naviga fara partis pris si ochelari de cal, nu poate sa nu afle!

Mihai Ion Turcu Smaranda Dobrescu @Stie foarte bine. Stim si cat de greu este recuperat acest pamant. Cat de greu pot fi anulate toate cedarile comise. KWI nu s-a propus sa fie popular. Politica adevarata externa este complicata.

Prospectiv A-z .
Dl. Calin Georgescu e cunostinta mai veche a veteranilor coprospectivi. Vad ca revine ca o cometa la momente de rascruce. Sa aflam mai multe!

http://pefacebook.blogspot.com/search?q=georgescu

Smaranda Dobrescu Ar trebui sa apara elemente noi programatice fata de 2014 ca sa-mi schimb parerea.

Prospectiv A-z .
Parerea noastra n-o ia careva in seama. Cred ca ideea aici este alta,
S-a copt sau nu aceasta solutie Georgescu
versus
Ne-am copt noi sau nu pentru solutia Georgescu?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

miercuri, 7 decembrie 2016

O alta propunere a societatii civile

Smaranda Dobrescu

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv