Interviu Mircea Cosea

Interviu Mircea Cosea – 19 noiembrie 2016

 

Prospectiv A-z

Mircea Cosea: Pana la alegeri se va crea un fel de situatie de asediu. Romania e ca o casa de paianta Interviu
de Ioana Ene Dogioiu,

Mircea Cosea: Pana la alegeri se va crea un fel de situatie de asediu. Romania e ca o casa de paianta Interviu
Romania e ca o casa de paianta pe care oricand o poate lua apa. Noi ii mai punem un geam termopan, mai lustruim ici si colo, dar problema e la temelie, afirma prof. univ. Mircea Cosea, primul loc pe lista deputatilor Bucuresti a partidului Alianta Noastra Romania (ANR).

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Mircea Cosea a precizat ca Romania se afla intr-un moment dificil pentru ca tinde sa se cimenteze intr-o economie manufacturiera, cu salarii mici care stimuleaza migratia, dar "toate programele, si al PSD, sunt ca niste romane: intai te pune in actiune, iti creeaza interesul, vine conflictul si la sfarsit e Sandra Brown".

Prof. Cosea considera ca pericolul rusesc este mult exagerat: "pericolul rosu va fi real daca bulgarii si moldovenii vor considera ca mai bine sa castige ruble decat euro. Nu cred ca rusii vor veni cu tancuri in Romania, cat timp au capital investit la noi mai mult decat oricare alta tara".

De ce candidati si de ce la Alianta Noastra Romania, un partid nationalist?

Pentru ca mi se pare ca suntem intr-un moment dificil pentru Romania. Multe dintre ideile pe care le-am spus de ani de zile apar acum in politica spuse de altii. Nu sunt nationaliste, ci de folosire a potentialului Romaniei in interesul ei.

Am aderat la ANR fara sa-l cunosc pe Marian Munteanu, insa am vazut platforma lui si am considerat ca ea corespunde cu multe dintre ideile mele. Nu cred ca este nationalism. Marian Munteanu foloseste termenul de patriotic, care mie mi se pare destul de larg, de generos, aproape la fel ca aceia care canta "Noi suntem romani" si le dau lacrimile, dar altceva nu fac.

Eu cred ca este un partid care a inteles ca acum e nevoie, in conditii de globalizare, ca fiecare tara sa aiba interesul ei, care pleaca de la cel economic. Asta inseamna o noua politica de folosire a resurselor, de negociere a relatiilor economice, pentru ca Romania, fiind dependenta de numai trei tari UE din punctul de vedere al raportului de schimb, este intr-un mare pericol. Inseamna ca centrele de decizie ale economiei sa fie in Romania si nu in alta parte.

Nu sunt de acord cu discriminarea vizibila intre capitalul romanesc si cel strain.

Cum se manifesta ea concret?

Pe doua planuri. Din anul 2000 a inceput o politica de nestimulare a capitalului romanesc, adica frica de a acorda anumite facilitati capitalului romanesc. O frica justificata si de faptul ca mare parte din acest capital romaneasc era clientelar.

Bogatasii nostri sunt toti legati de relatia cu statul. Dar capitalul trebuia stimulat, asa cum au facut polonezii, ungurii, fiscal sau macar prin promovare in exterior, unde noi facem taman invers. Cand e un targ sau o expozitie, nu stim cum sa facem sa iasa mai prost.

Romanii sunt impresionati de ce e strain, dar exista si niste relatii subterane intre politicieni si firmele straine. Si atunci ANAF nu se atinge de ele, DNA nici el nu prea face mare lucru impotriva firmelor straine, care au obtinut terenuri in conditii avantajoase, au primit subventii de la stat sub diferite forme. E o boala a politicianului roman sa se simta protejat din strainatate.

Capitalul romanesc va ramane intotdeauna in tara si va fi macar un actor important in concurenta.

Si aceasta sprijinire a capitalului autohton nu ar fi o practica anti-europeana?

Legislatia europeana nu e nici pe departe pe atat de restrictiva pe cat o prezentam noi si exista exemple importante de tari UE care au astfel de politici, de exemplu Franta.

De ce e Romania intr-un moment dificil? Din cauza "braului" rosu care ne inconjoara dupa alegerile din Moldova si Bulgaria?

Nu. Aici eu cred ca este o exagerare. Pericolul rosu va fi real cand Rusia va fi mai atractiva din punct de vedere economic decat UE, daca bulgarii si moldovenii vor considera ca mai bine sa castige ruble decat euro.

Probabil ca si la Sofia, si la Chisinau politicile vor fi temperate, dar vor avea accente mai puternice in privinta laturii militare si Romania ar trebui sa aiba o politica mai elaborata din punct de vedere militar.

Nu cred ca rusii vor veni cu tancuri in Romania cat timp au capital investit la noi mai mult decat oricare alta tara, mascat sau direct. Pot ataca leul si altele pentru a ne aduce intr-o situatie dificila.

Si atunci unde e pericolul?

Incepem sa ne cimentam intr-o structura economica manufacturiera, care corespunde altei etape de dezvoltare. Diviziunea muncii in Europa este bazata pe crearea de valoare adaugata, deci de profit. Unii si-au impartit mai mult de 60% din costul produsului care inseamna cercetare, dezvoltare si marketing, altii manufactureaza.

Noi ne laudam cu Loganul care insa e doar manufacturat in Romania. Loganul e conceput, desenat, vandut in lume de Renault, care ia cea mai mare parte din profit si care, prin preturile de transfer, trece in Franta si o parte din beneficul creat direct in Romania.

Dar Renault a creat locuri de munca.

Asta e partea a doua. Romania este o tara cu locuri de munca platite putin. Intr-o industrie manufacturiera, nu poti sa treci de o anumita limita. Te mentii atractiv pentru capitalul din tarile de vest care castiga dintr-o forta de munca platita relativ putin in Romania. Iar salariile mici forteaza migratia. Situatia nu e gestionata cum trebuie.

Eu ma intreb daca e corect sa vrem sa aducem oferta de munca inapoi in Romania. Sa vina ca sa faca ce? Migratii de acest tip au avut multe tari dupa razboi. S-au intors 10-18% care aveau deja o situatie materiala buna sau isi formasera o inalta competenta. Restul nu s-au mai intors. Noi trebuie sa folosim diaspora si sa pastram in Romania pe cei care au mai ramas.

Cum?

Printr-un orizont de incredere. Romanii pleaca pentru ca nu mai au incredere in viitorul lor in Romania. Apar proiecte, dupa mine copilaresti, precum "Romania competitiva", care vor sa dea impresia ca exista o strategie de stat.

Platforma Romania 100 a dlui Ciolos cum o considerati?

Sunt lucruri de bun simt pe care poate sa le spuna un preot la slujba de duminica, pentru ca seamana cu cele 10 porunci, dar care la nivelul unui premier trebuiau sa fie bine argumentate cu masuri. Dl Ciolos e o struto-camila.

Deci cum poate fi recreata increderea?

Prin increderea in clasa politica, cea care propune viitorul Romaniei.

Vedeti zorii reformei politice?

Din pacate, nu.

Si atunci ce cautati in politica?

Este exact una dintre explicatiile pentru care am reintrat. Am observat ca am credibilitate in ceea ce spun din punct de vedere economic. Si spunand, poate lumea va intelege ce se poate si ce nu se poate.

Se poate sa creasca salariile medicilor si profesorilor dupa cum vrea PSD?

In primul rand, ca politician, dar in primul rand, ca economist, va spun ca trebuie facuta cresterea. Este unul dintre elementele care pot duce la inceperea unei reforme de regandire a valorilor.

Dar este sustenabila?

In masura in care Guvernul renunta la niste scheme fixiste. Exista un pacat initial: Basescu a semnat tratatul de guvernanta fiscala. Noi nu putem respecta deficitul de 3%, avem nevoie de dezvoltare, deci trebuie sa fim mai liberi din punctul de vedere al deficitului si guvernantii ar fi trebuit sa inteleaga sa renegocieze acest aspect la Bruxelles. Deficitul nu e un pacat, daca ai cum sa-l acoperi prin investitii rentabile.

Dar cand suntem liberi nu se intampla asa ce a facut C.P. Tariceanu, adica un deficit urias, nu pentru investitii, ci pentru un aparat bugetar mamut?

Tariceanu a facut greseli peste greseli. Dar sunt si alte posibilitati. Se poate acoperi cresterea de salarii printr-o mai buna colectare la buget. Sunt domenii in care nu exista niciun fel de control. De exemplu, evaziunea in alcool, produse agricole. Sunt miliarde.

Exista legislatia europeana de impozitare a pretului de transfer, aparuta dupa Panama Papers, potrivit careia impozitarea se face la locul de productie. La noi asta e inca in discutie. Ne aliniem cand e vorba de asomarea porcilor, dar cand e vorba de asa ceva mai trece timpul.

Apoi e vorba despre o maleabilitate bugetara. Trebuie sa-l laud pe dl Ciolos pentru ideea de buget multianual, care daca e facut pe proiecte, nu pe ordonatori, da posibilitatea aranjarii banilor astfel incat ei sa fie la data la care iti trebuie.

Este credibil programul PSD, cel mai plin de promisiuni?

Toate programele, si al PSD, sunt ca niste romane: intai te pune in actiune, iti creeaza interesul, vine conflictul si la sfarsit e Sandra Brown. Stie PSD ce e un fond suveran? Putem noi sa facem asa ceva? Fond suveran are Norvegia, care detine petrol, are Arabia Saudita, mai sunt si in China.

Deci mariri de salarii trebuie si pot sa fie puse in practica, asa cum ar trebui sa creasca salariul minim, pentru ca altfel ne blocam intr-o pozitie de salarii mici. Cred ca, daca lucrurile merg cum se aude, ca acest guvern va ramane pe anumite forme de coalizari, se va face foarte mult tam-tam pe tema salariilor si se va imprumuta.

Nu va guverna PSD?

PSD nu cred ca va obtine peste 50%, iar ALDE va intra doar cu ajutorul PSD. Cred ca va fi o cedare din partea PSD, va conta si situatia personala a unor oameni.

Dragnea?

Si el. Si Ponta. Va fi si o presiune externa acum ca se ambaleaza pericolul extern sau macar o presiune interna pe chestiunea externa. Cand rusii stau, nu-i asa?, la granita cu 25 de tancuri pe metru patrat, nu ne putem permite sa punem decat pe cineva care e agreat, frecventabil.

Cred ca in saptamanile pana la alegeri se va crea un fel de situatie de asediu si oamenii vor spune: orice, numai razboi sa nu fie.

Dar eliminarea celor 102 taxe prevazuta de legea Dragnea este o buna initiativa?

Si aici trebuie lucrat. Nu sunt 102, unele au fost deja scoase, altele nu au importanta. Taxa radio-TV e capitol special. Aceste taxe nefiscale au rolul lor, nu sunt doar ca sa stea lumea la coada. Contribuie la salarizarea unor oameni si la o anumita orientare. De exemplu, daca dispare taxa pentru vanatori si pescari, se apuca toata lumea sa omoare si sa pescuiasca. Nu le poti reduce imediat.

E ca la salarii si pensii, degeaba le maresti, daca nu ai o viziune asupra sistemului in ansamblu.

Ce ar trebui facut?

Ar trebui legea salarizarii unice, ar trebui repus in discutie Codul Fiscal, pentru ca asa cum e acum nu se gandeste decat la taxare, nu si la efectele ei.

Anul tehnocrat a fost un castig?

Nu. Din doua motive: s-a distrus mitul tehnocratului, iar tehnocratii au venit pe un val infricosator pentru ei si au acceptat orice, sa continue politica de pana atunci a PSD.

Dna Plumb zice ca a lasat niste bani, dar nu mai stie prin ce sertar. Ce inseamna sa lasi bani? Banii din buget nu exista. Banii circula.

Dl Ciolos e un bun specialist, dar premierul e altceva, un om cu viziune, cu putere de gestionare a tot ce inseamna ministere si oameni. Nu cred ca are aceasta structura.

Romania e ca o casa de paianta pe care oricand o poate lua apa. Noi ii mai punem un geam termopan, mai lustruim ici si colo, dar problema e la temelie.

Dupa alegeri, ce va face ANR? Alaturi de PNL sau de PSD?

Ideologia oficiala e ca va fi de partea proiectelor, nu a partidelor. Din punctul meu de vedere, ca politica in Parlament, vad ANR de partea liberalilor.

 

 

Smaranda Dobrescu Prima observatie: Doamna care ia interviul este spalata in mod tehnocrat, daca pot sa ma exprim asa, la creier. 
In privinta parerilor D-lui Cosea am cateva observatii/nedumeriri
1. De ce neaga necesitatea formarii si existentei unui fond suveran de investitii? Poate ca el s-ar putea constitui si pe alte baze decat au facut-o norvegienii plini de petrol sau altii. Este singurul mod de a obtine capital romanesc, de care D-l profesor recunoaste mai sus ca e nevoie.
2. De ce ar trebui sa punem un premier agreat si frecventat de rusi (care ar fi acela?) daca mai sus se exprima ca "Nu cred ca rusii vor veni cu tancuri in Romania, cat timp au capital investit la noi mai mult decat oricare alta tara".?
3.Admite ca acest guvern va ramane in functiune pe diverse forme de coalizari. Aceasta afirmatie coroborata cu aceea ca ANR va fi in Parlament de factura liberala este o greseala in acest moment. Factura liberala inseamna Ciolos, si continuarea proigramelor tehnocratilor si stoparea programului ANR, atractiv pe fond.

 

Mihai Ion Turcu Din pacate vom avea fie un guvern PSD, asezonat cu ALDE, UDMR, minoritati(?), in razboi cu Presedintele, fie un guvern heteroclit cu un PNL inconsistent, cu risc de imprastiere, pe care Presedintele nu-l poate conduce, pentru ca trebuie sa fie "presedinte" nu premier. Lucru slab. Romania daca nu va avea autoritate asupra sa si resurse, fara a putea dispune suveran de un anume patrimoniu.

 

Dinica Roman Atentie mare la caderea in capcana salariilor mici platite de multinationale din care nu se poate iesi!

"Haiti's free trade zones were meant to boost the country's economy but they've trapped a small workforce in permanent low pay, and stopped it from growing the food it needs."

https://www.facebook.com/mondediplo/posts/10155611500634896

Dinica Roman We must rethink globalization, or Trumpism will prevail
Thomas Piketty

Let it be said at once: Trump's victory is primarily due to the explosion in economic and geographic inequality in the United States over several decades and the inability of successive governments to deal with this.

Both the Clinton and the Obama administrations frequently went along with the market liberalization launched under Reagan and both Bush presidencies. At times they even outdid them: the financial and commercial deregulation carried out under Clinton is an example. What sealed the deal, though, was the suspicion that the Democrats were too close to Wall Street – and the inability of the Democratic media elite to learn the lessons from the Sanders vote.

Hillary won the popular vote by a whisker (60.1 million votes as against 59.8 million for Trump, out of a total adult population of 240 million), but the participation of the youngest and the lowest income groups was much too low to enable key states to be won.

The tragedy is that Trump's program will only strengthen the trend towards inequality. He intends to abolish the health insurance laboriously granted to low-paid workers under Obama and to set the country on a headlong course into fiscal dumping, with a reduction from 35% to 15% in the rate of federal tax on corporation profits, whereas to date the United States had resisted this trend, already witnessed in Europe.

In addition, the increasing role of ethnicity in American politics does not bode well for the future if new compromises are not found. In the United States, 60% of the white majority votes for one party while over 70% of the minorities vote for the other. In addition to this, the majority is on the verge of losing its numerical advantage (70% of the votes cast in 2016, as compared with 80% in 2000 and 50% forecast in 2040).

The main lesson for Europe and the world is clear: as a matter of urgency, globalization must be fundamentally re-oriented. The main challenges of our times are the rise in inequality and global warming. We must therefore implement international treaties enabling us to respond to these challenges and to promote a model for fair and sustainable development.

Agreements of a new type can, if necessary, include measures aimed at facilitating these exchanges. But the question of liberalizing trade should no longer be the main focus. Trade must once again become a means in the service of higher ends. It never should have become anything other than that.

There should be no more signing of international agreements that reduce customs duties and other commercial barriers without including quantified and binding measures to combat fiscal and climate dumping in those same treaties. For example, there could be common minimum rates of corporation tax and targets for carbon emissions which can be verified and sanctioned. It is no longer possible to negotiate trade treaties for free trade with nothing in exchange.

From this point of view, Ceta, the EU-Canada free trade deal, should be rejected. It is a treaty which belongs to another age. This strictly commercial treaty contains absolutely no restrictive measures concerning fiscal or climate issues. It does, however, contain a considerable reference to the "protection of investors". This enables multinationals to sue states under private arbitration courts, bypassing the public tribunals available to one and all.

The legal supervision proposed is clearly inadequate, in particular concerning the key question of the remuneration of the arbitrators-cum-referees and will lead to all sorts of abuses. At the very time when American legal imperialism is gaining in strength and imposing its rules and its dues on our companies, this decline in public justice is an aberration. The priority, on the contrary, should be the construction of strong public authorities, with the creation of a prosecutor, including a European state prosecutor, capable of enforcing their decisions.

The Paris Accords had a purely theoretical aim of limiting global warming to 1.5 degrees. This would, for example, require the oil found in the tar sands in Alberta to be left in the ground. But Canada has just started mining there again. So what sense is there in signing this agreement and then, only a few months later, signing a highly restrictive commercial treaty without a single mention of this question?

A balanced treaty between Canada and Europe, aimed at promoting a partnership for fair and sustainable development, should begin by specifying the emission targets of each signatory and the practical commitments to achieve these.

In matters of fiscal dumping and minimum rates of taxation on corporation profits, this would obviously mean a complete paradigm change for Europe, which was constructed as a free trade area with no common fiscal policy. This change is essential. What sense is there in agreeing on a common fiscal policy (which is the one area in which Europe has achieved some progress for the moment) if each country can then fix a near-zero rate and attract all the major company headquarters?

It is time to change the political discourse on globalization: trade is a good thing, but fair and sustainable development also demands public services, infrastructure, health and education systems. In turn, these themselves demand fair taxation systems. If we fail to deliver these, Trumpism will prevail.