Critic Atac: Previziuni electorale

Critic Atac: Previziuni electorale – 15 octombrie 2016

Dinica Roman

"În afară de programul PMP, statul apare ca element cheie în toate celelalte programe, mai ales la nivelul realizării de investiții. Implicarea statului nu este una directă (în mod keynesian), ci prin diverse fonduri păstorite de manageri privați – o formă hibridă ce lasă loc atât perpetuării discursului ideologic anti-stat cât și tehnocraților și specialiștilor. În orice caz, este evidentă recunoașterea nevoii de intervenție a statului pentru reluarea acumulării și producției în condițiile eșecului piețelor din ultimii ani în multe domenii. 2016 marchează clar o ruptură la nivelul principalilor candidați: dacă până acum piața era cheamtă să rezolve tot, acum se pare că statul va avea un rol din ce în ce mai mare de jucat. E o tendință globală, nu doar în România, dar aici nevoia de intervenție centralizată a statului este cu atât mai mare cu cât anii de tranziție l-au lăsat subfinanțat iar anumite domenii (precum educația, sănătate și infrastructura) nu pot fi relansate decât prin implicarea directă a statului.

-Din acest motiv controlul politic asupra statului este esențial, iar aceste alegeri reprezintă o miză importantă în acest sens. Dacă până acum statul era cel care putea fi influențat dinspre business sau ong-uri, acum acesta va avea o putere mult mai importantă mai ales datorită faptului că atât businesul cât și ong-urile sunt de ceva vreme dependente de racordarea la stat. Rolul birocrației de stat va fi crucial în aceste alegeri și după, iar toate programele partidelor ignoră acest segment.

-La începutul lunii mai 2016 erau înscriși pe listele electorale 18, 2 milioane cetățeni cu drept de vot. La precedentele alegeri parlamentare (din 2012) au votat puțin peste 7 milioane de oameni. Pentru alegerile din acest an, programele partidelor se adresează, în cel mai bun caz, la 3-4 milioane de români. Nu doar statul, dar și partidele pare că au abandonat largi segmente de populație, față de care nici măcar nu se mai obosesc să facă măcar o promisiune populistă."

 

 

Previziuni electorale: citind în programele partidelor | Critic atac

PSD-ul continuă practica de a se declara un partid de stânga, al oamenilor mulți, dar cu politici în mod evident de dreapta. Din ce în ce mai de dreapta.…

CRITICATAC.RO

 

Smaranda Dobrescu Ceva mai bine cunosc programul PSD. Restul le-am citit in articolul D-lui Ernu. Avem intr-o prima concluzie trei partide de dreapta , in ordinea descrescatoare a tentei (neo)liberale : PSD, ALDE, PNL, un partid popular cu politica de tip Merkel (PMP) si un partid fara definire ideologica: USR. Ar fi fost de interes avand in vedere ambiguitatile in raportarea sondajelor sa fie amintit si ANR.
1. Linia generala: populismul. 
2. Asteptarile pentru noua guvernare dupa parerea mea ar fi fost: diminuarea saraciei si a inegalitatilor, capitalizarea economiei, stoparea vanzarii pamanturilor agricole strainilor, reglementarea taierilor de paduri, stabilirea altor conditii avantajoase pentriu tara in cadrul concesionarilor, oprirea privatizarilor nejustificate, propuneri de modificarea Tratatului UE, readucerea in tara a romanilor care lucreaza in strainatate.

Acum voi face doar cateva observatii fata de programul principalului partid, PSD:
3 "Programul de tara" al PSD pare a fi crearea si dezvoltarea clasei de mijloc. Conform The economist incadrarea unei persoane in clasa de mijloc are in vedere compararea veniturilor acelei persoane cu nevoile de baza, si anume atunci cand aproximativ 2/3 din venituri satisfac nevoile de baza si 1/3 sunt pentru nevoi discretionare.In acest sens PSD are in vedere cresterea salariului minim la 1750 in 2020, a celui mediu la 3950 brut in 2020 , a punctului de pensie la 1400 lei pana in 2020.. Mai mult,impozitarea pe venit cunoaste o adevarata sarbatoare, cum nu a vazut nicio tara in lume. Exista chiar o prevedere care incalca orice regula de fiscalizare a veniturilor din munca: salariile sub 2000 lei vor avea impozit zero ca si toate salariile medicilor si IT-ilor indiferent de marime. Frumos, necesar, dar:
- asta nu inseamna impozitare progresiva care sa aduca mai multe venituri la buget si care sa reduca inegalitatile. Impozitarea averilor nu este prevazuta. Impactul tuturor acestor masuri asupra bugetului in conditiile in care se stie ca nu exista capital este un dezastru, la fel ca si redistribuirea necesara ramurilor neproductive. Aceasta masura care caracterizeaza cel mai draconic sistem al dreptei, se propune a fi accesata fara a avea garantia ca rezultatul masurii luate in compensatie si anume existenta FSDI va da rezultate mai devreme de cativa ani. 
România nu dispune de un motor de investiţii intern, capabil să conducă la realizarea unor proiecte majore de infrastructură (autostrăzi, spitale etc.). Pentru a ieşi din ceea ce seamănă foarte mult cu un cerc vicios, PSD propune utilizarea resurselor de stat deja existente – toate participaţiile statului în economie – pentru a crea acest motor de dezvoltare şi a pune astfel economia pe baze sustenabile. FSDI ar urma să fie, practic, un fond de investiţii, care reuneşte cele aproximativ 200 de companii la care statul este acţionar, valoarea totală estimată a acestora fiind de 45 miliarde de lei. El ar avea mai multe funcţii: de finanţare a investiţiilor statului, de garantare a împrumuturilor (care pot fi făcute cu dobânzi avantajoase), de capitalizare a economiei (la care se adaugă transparentizarea activităţii companiilor de stat), de dezvoltare a capitalului autohton, inclusiv în zone defavorizate. Corbyn a propus o banca in aceste conditii. FSDI-ul ca fond de investitii in afara de faptul ca ar da rezultate in cativa ani, timp in care salariile si pensile nu vor avea finantare, ca si educatia, sanatatea, se pune intrebarea in ce va investi in conditiile in care bursa noastra este de 10 ani in stagnare si circula valori mai putin semnificative. Asadar, ma opresc aici punandu-mi intrebarea serioasa asupra sustenabilitatii programului propus. Ce facem, colegi din PSD cu Piketty?

 

Ion Lazia Din nou obiectivă, consecventă principiilor atașamentului tău la valorile politicii social-democrate. Mă întreb, vor ține cont colegii tăi din PSD de aceste observații? Mă îndoiesc.

 

Smaranda Dobrescu Intuitia ta nu da gres nici de data asta. :-)

 

Smaranda Dobrescu Surprinzator, in intentie programul PNL pare a fi mai de centru; se propune dublarea salariilor pentru medici si profesori, construirea de spitale (se pare ca banii vin de la Banca Mondiala). Fiscalitatea nu se schimba decat ca o reducere de impozit pentru familiile cu copii, incepand cu al treilea. (propunere facuta aici de Draghi Puterity preluata si in micul nostru program de crestere demografica) De altfel PNL se arata oarecum preocupat de acest aspect, propunand cresterea alocatiilor universale pentru copii, constructia de gradinite si marirea numarului de locuri in scoli. Solutia de finantare este asemanatoare celei propuse de PSD, adica un fond de investitii si o banca de dezvoltare si investitii, diferenta constand in administrarea privata a acestora. Regretabiul ca PNL nu are oamenii capabili sa si puna in practica un program moderat.

 

Smaranda Dobrescu Programul USR reprezinta de fapt doua-trei insiruiri de intentii. este vizibila lipsa totala de experienta tehnica si politica necesara guvernarii. USR doreste probabil sa compenseze prin repetarea bunelor intentii si a leit-motivului desuet nu prin inutilitate ci prin ineficienta a luptei anticoruptie. Ideea principala a programului este constructia unei tari conduse pe principii corporatiste (în sensul de corporații multinaționale, nu în sensul lui Manoilescu – pentru a evita confuziile), de oameni formați acolo. Redistribuirea sau protectia sociala nu intra in preocupari.

 

Prospectiv A-z .
PSD nu mai poate fi luat in serios ca partid de Stanga. Poate ca asa i s-a diktat, ca preconditie pentru existenta, numai ca oricat de Dreapta ar fi, tot nu-i acceptat...

Salut existenta unei Banci/Fond de Investitii Suveran/e. E un prim pas, sper sa gandeasca cineva si la cum iei banii dintr-o parte si ii inmultesti in economia reala.