Pe facebook: Saracia si ciclurile electorale

luni, 18 aprilie 2016

Saracia si ciclurile electorale

Saracia si ciclurile electorale – 17 martie 2016

Prospectiv A-z

Grupul Prospectiv™ : Sărăcia și ciclurile electorale

BLOG.PROSPECTIV.ORG|BY GRUPUL PROSPECTIV

Smaranda Dobrescu Aici, in spatiul nostru de discutii, asteptam cu interes observatiile D-voastra la articolul de mai sus.

Prospectiv A-z http://www.cotidianul.ro/ce-cred-investitorii-straini.../

Iata ce cred si romanii:

crocodilul satul
He he. Asta cu productivitatea poate sa o spuna unor papagali politruci si nu unor spercialisti care au mai lucrat si in occident. Sa-mi explice de ce un specialist in programare utilaje , la o calitate a muncii cel putin egala si o viteza de lucru mai mare cu 20-30 la suta primeste cam un sfert din salariul omologului din Germania. Repet, e vorba de aceeasi firma, aceeasi munca, aceleasi produse; sau alt exemplu;:cu ce e mai productiv un sofer de camion din Elvetia decat unul din Romania? merge elvetianul de 8 ori mai repede? Cu cat e mai productiva o casiera la Liedl din Austria fata de omoloaga sa din Timisoara? ca vand la fel ambele? asa ca domnul sa ne mai lase cu gargara sa de doi lei.

X
Crestrerea salariului minim afecteaza grav profiturile record obtinute de patronatele straine in RO, comparativ cu filialele acelorasi firme din alte tari. Asa ca e de inteles de ce ar tine astia salariul minim sub nivelul de subzistenta. Vorbeste editat de emigratia fortei de munca, dar oare NU SALARIUL MIZER ESTE PRINCIPALUL MOTIV DE EMIGRARE din RO?!

Pragmatic
PIBul Romaniei este cel care este pentru ca "grija" voastra imediata, dupa '89, a fost sa omorati competitia facuta de produsele autohtone produselor voastre. Bai, nea' asta, nu toti mai suntem naivii din anii '90. PIBul nu creste daca nu exista ceva concret, palpabil, real care sa-l impinga. O afacere de tip Facebook nu va creste PIBul ci doar profitul speculatorilor in bula respectiva. Restul sunt vrajeli: nu creste PIBul ca nu sunt autostrazi si se blocat in trafic. Dupa logica ta, blocajele de 3-4 ore zilnice din LA sau BosWash ar trebui sa tina America cu cel mai mic PIB din lume. Nu va exista "productivitate" cat timp angajatul nu este motivat. Este o relatie cauza - efect: muncesc de cat ma platesti. Pt ca tu spui tampenii: imi cer sa muncesc AZI pe salariul de AZI cu o productuvitate pe care tu sa o platesti, utopic, candva in viitor. Cand vei creste tu salariile. Iti repet: a zburat puiul cu ata, nu toti mai avem inocenta anilor '90. Si voua ar trebui sa va fie teama: comunismul, ca doctrina, apare in secolul XIX nu pentru ca in capitalism era bine. Dupa ce in '89 a cazut comunismul, ati crezut ca ati invins si ati revenit la apucaturile de secol XIX. Ca urmatorul lucru care va va zgaltai sau ucide va fi comunismul sau altceva, ramane de vazut. Dar va asigur ca va fi ceva. Este INEVITABIL.

Cali Gyula
Datorita voua si a slugilor voastre din romania a ajuns aceasta tara de rasul europei,cu economia facuta praf,cu serviciile secrete la dispozitia celor care se credeau zeii romaniei,folosindu-le doar in scop personal ,impotriva adversarilor politici !In 25 de ani economia performanta din 1990 a ajuns la fier vechi iar romanii sclavii europei care sunt fortati sa munceasca pentru 250 de euro pe luna in conditiile in care multe dintre alimentele de baza sunt mai scumpe decat in unele tari din europa unde salariul minim este de tei ori mai mare!!Ne-au vandut tara pe nimic si tot ei ne trag de urechi ca suntem puturosi!Plus ca stapanii lor ne ameninta ca isi retrag "investitiile" daca salaiul minim creste cu cativa banuti!!Ar merita sa le rupem gatul acelor politicieni, insa am face-o degeaba caci tot in kkt ramanem!...

Ce cred investitorii străini despre creșterea salariului minim în România

COTIDIANUL.RO

Smaranda Dobrescu "în România, nu reuşim să derulăm un dialog constructiv între organizaţiile patronale, pe de o parte, şi sindicate de cealaltă parte. (...) Din cauza faptului că nu avem un dialog concret între angajatori şi sindicate pin CES, vedem că ambele părţi merg direct la Guvern cu propunerile lor. "
In ce calitate ar trebui sa mearga la Consiliul Investitorilor straini patronatele si sindicatele si nu la Guvern? De ce nu s-ar afilia Consiliul Investitorilor straini patronatelor din Romania? Cat din
profitul realizat de acestia ramane in tara si se reinvesteste in tara ca sa aibe pretentia la consultari? Capitalul nou strain este din an in an mai neinsemnat.
"În România, spune el, salariul minim reprezintă 50% din cel mediu, fapt care plasează ţara la extremele mediilor europene. "Cred că ar trebui să se analizeze dacă această situaţie este sustenabilă şi nu creează presiune pe celelalte părţi implicate. " Inteleg ca e cam prea mare salariul minim actual si pune presiune pe patronii olandezi, etc. Incoerenta merge mai departe si personajul important ajunge sa atace micimea salariului minim pe de alta parte. Ceea ce este insa absolut regretabil este ca e de parere ca nu trebuie inceput cu marirea salariului minim ci cu productivitatea afectata de absente si indisciplina (trafic,etc). Ori actualul ministru al finantelor, ori acest domn, aceleasi idei au despre economia noastra. Doar ca el nu e roman.

Smaranda Dobrescu "O altă gogoriță a oamenilor cu adevărat de dreapta este că în România costul muncii e prea ridicat. Și da, ați ghicit din nou: costul muncii în România este departe de a fi ridicat. Da, probabil că, după criteriile doamnei ministru Dragu, care-și dorește oameni care să muncească pe doi lei, românii costă mult: 5 euro pe oră, în medie. Dar tot e de cinci ori mai puțin decât media europeană și de șase ori mai puțin decât media țărilor din zona euro. Mai mult, dacă mai auziți un "investitor" care spune că taxele pe muncă sunt mari în România, dați-i cu statisticile europene în cap. Căci în România costurile nesalariale (adică taxe, impozit, asigurări sociale și de sănătate) reprezintă doar 22% din costul muncii plătit de angajator. Media europeană este de 24%, media țărilor din zona euro este de 26%, iar Franța conduce detașat, cu 33,2%, urmată de Suedia, cu 32,1%.

Nu suntem, așadar, nici prea scumpi și nici prea neproductivi. Suntem doar niște fraieri la marginea unui continent lacom
http://www.catavencii.ro/tehnocratii-n-aduc-fericirea.../

Tehnocrații n-aduc fericirea salariaților - Caţavencii

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

luni, 18 aprilie 2016

Saracia si ciclurile electorale

Saracia si ciclurile electorale – 17 martie 2016

Prospectiv A-z

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv