Harta provocarilor cu Ioan Talpes

Harta provocarilor cu Ioan Talpes – 3 aprilie 2016

Smaranda Dobrescu

 

"În regiunea noastră, se schimbă, foarte rapid şi masiv, harta provocărilor de securitate. Creşte continuu tensiunea în relaţia UE-NATO cu Rusia, apare perspectiva unei zone a Mării Negre multi-conflict cu Turcia zguduită săptămânal de atentate teroriste, continuă mesajele ISIS care anunţă un val nou de atentate în Europa. Trăim într-o lume de nesigurnaţă în care România trebuie să navigheze definindu-şi în acelaşi timp, din mers, răspunsul la această nouă fază a unui război hibrid care depăşeşte cu mult graniţele regiunii şi continentului nostru."
Adevărul LIVE, da o definiţie a acestui context de securitate şi a factorilor majori de risc pentru România, în viziunea generalului Ioan Talpeş, fost director al Serviciului de Informaţii externe, în dialog cu jurnalistul Cristian Unteanu
http://adevarul.ro/live/

Cu rezervele de rigoare..

 

 

Adevarul LIVE - cel mai important program de video streaming din Romania

Adevarul Live este programul multimedia original si interactiv de Live Video Streaming al adevarul.ro – transmis pe live.adevarul.ro.

ADEVARUL.RO

 

Draghi Puterity Eu am mari dificultati in a-l asculta pe Talpes, de cand l-am vazut acu multi ani la o emisiune TV in care mai ca ii dadeau lacrimile de emotie cand povestea cum i-a dat nu stiu ce decoratie ceva tip de la CIA. Din cate stiu el a fost cel care a dat americanilor secretele SIE. Nici macar faptul ca s-a opus reabilitarii lui Pacepa sau ca acum pare sa fie impotriva bancilor straine nu ma poate face sa am incredere in el.

 

Smaranda Dobrescu Cum spuneam, rezervele de rigoare. De ascultat, totusi ca poate scapa si una buna. Totul e sa o ghicesti 

 

Draghi Puterity L-am ascultat, dar mi se pare destul de incoerent.

 

Smaranda Dobrescu D-l Unteanu afiseaza o naivitate cam induiosatoare pentru pozitia D-lui, in aceeasi masura in care D-l Talpes ca intotdeauna lasa impresia ca detine toate secretele posibile si imposibile si le da drumul atat cat crede de cuviinta. Datorita acestui orgoliu si dorintei de originalitate a eludat dintre pericolele de securitate ale tarii in 2016 exact pe cele geostrategice intuite de romani.. Acest lucru ar fi posibil daca el stie ca s-au transat de curand niste acorduri peste capul nostru. Si chiar si asa, de ce vedem poze cu echipament militar venit de peste ocean la noi si in tarile baltice?
Sunt de acord cu pericolele interne enuntate, in principal cu lipsa identificarii domeniilor care daca le-am dezvolta ne-ar conferi o reprezentativitate superioara. 
Sunt de acord ca lipsindu-ne ideea de a deveni "stapani" vom umbla pe toate cararile incercand sa filam cu smecherie cel mai avantajos vanat,cea mai "teribila " conjunctura. 
Si iarasi sunt de acord ca lipsa cadastrului general, unica proba a proprietatii geografice este o gafa majora.

 

Prospectiv A-z .
Pe cat de bine le potriveste Talpes, pe atat de mult ma exaspereaza Unteanu. Spun ca Talpes le potriveste, caci nu cred ca le stia nici el dela inceput pe toate despre care vorbeste acum, adica actiona si el la comanda/sugestie cand nu reactiona, exact ca cei pe care-i responsabilizeaza acum implicit (partide istorice, sindicate etc.). 

Nu mi-e clara dimensiunea strategica/existentiala a cadastrarii, dupa cum ma irita faptul ca Unteanu nu impinge sirul intrebarilor pentru a iscodi mai mult despre lumea EUropeana din 2030 la care Talpes s-a referit in zbor.

Absolut de acord cu multe din analizele lui Talpes, unele din ele facute chiar aici. De exemplu, necesitatea unui sector financiar-bancar in proximitatea potentialului de valoare romanesc...

Pot intelege si retinerea lui Draghi, numai ca TOTI premiantii, de o anumita varsta, s-au imbulzit atunci sa-si dovedeasca strans-unirea in jurul. imprejurlui. Cred ca valoarea textului lui Tichindeleanu, repostat recent aici, consta tocmai in portretul goliciunii premiantului naiv romanesc de dupa 1989...

 

Prospectiv A-z .
Comentariul unuia:

George Militaru

Dupa ce l-ati ascultat pe Talpes, multora dintre voi cei care sunteti vulnerabili la NAFTALINA a inceput sa va tremure coada. Ce spune el are acoperire 100% in aceasta realitatea. Victoria in 89 au obtinut-o argatii si vatafii aflati in diaspora care si-au „sponsorizat" slugile din ramasitele fostelor partide istorice. Dar, spre marea lor surprindere (chia daca semnul lor era ochiul) victoria a apartinut tot celor care i-au belit pe romani dupa 23 august 44 - securistilor formati si instruiti de serviciile ruse (chiar daca odata s-au numit sovietice). 

Singura mare intrebare este cand a realizat Talpes aceasta realitate: cand era de mana cu colegul sau de gradinita anti-kgb sau acum tarziu cand a capatat o libertate ami mare de miscare. Oricum nu mai conteaza. Asa cum zicea si „maestrul" cand in cita (parafraza) pe Balcescu, raferinduse la necesitatea unei libertati interioare, nimic nu se mai poate schimba. Nu mai putem da timpul inapoi si cei „veniti pe/cai cai/caii vor face o manevra politica si diplomatica sub pulpanele celei pe care azi i scuipa si îi dă să o pupe in c..r: UE. Prin ea va reface in cancelarii hărțile cadastrale si astfel cei „veniți cu oile" vor ramane fără pășuni și fără oi implicit. Finalul va ca prin vremurile declansarii rascoalei din 1907, cand cei fara pamant sau fara posibilitatea de a-si lucra pamantul (a se citi un stat fara putere economica) se vor băga slugi la „cei cu caii". 

Asa va arat oare Romania in 2031? Nu stiu, nu vreau sa cred si de aceea am sa urmaresc acest serial „Maestrul si Margareta" (cu Talpes si „belgianul") in rolurile principale. Nu stiu cine este regizorul acestui „serial", interesant si foarte instructiv, n-am ce sa zic), dar cred ca se poate banui. Ramane sa aflam „producatorul" (o fi din EST, o fi din VEST?).

 

Smaranda Dobrescu Fac oarecum ingrijorata legatura intre lipsa cadastrului general dupa care s-ar judeca geografia tarii in 2035 si actiunea consecventa de vanzarea a pamanturilor agricole. O harta a instrainarii acestora ne-ar ajuta sa vedem si gradul de grupare a terenurilor vandute..

 

Prospectiv A-z .
La ce mai foloseste vitezometrul cand esti inclestat pe volan, n-ai comanda pe frane si te indrepti in jos pe o panta abrupta?!

Prospectiv A-z .
Un recent text al lui Adrian Nastase, din care reproduc o portiune, complementeaza cele spuse de Talpes:

"Unirea Principatelor Române în context internaţional

Formarea nucleului statului naţional român la începutul anului 1859, prin unirea celor două principate româneşti, nu a fost nici pe departe un eveniment izolat în Europa acelei vremi, dimpotrivă. Fenomene similare se petreceau în Italia şi erau în pregătire în Germania. Aceste două mari naţiuni europene beneficiau însă şi de un statut diferit care le permitea rezolvarea în interior a problemelor majore care se iveau în cadrul procesului de centralizare statală.

În cazul românesc, deşi contextul era sau părea unul prielnic, presiunea sau intervenţia directă a marilor puteri (a celor vecine sau a altora) a fost de cele mai multe ori în contra dorinţei fireşti a elitelor politice, din noua generaţie, paşoptistă, de la Iaşi sau Bucureşti.

Experienţa istorică a acesteia cumulată cu cea a vechilor familii boiereşti i-a ajutat să găsească trasee alternative sau chiar să înlăture obstacolele apărute în calea creării statului naţional român.

Desigur, contextul extern nu era prielnic obţinerii unui statut de independenţă însă exista posibilitatea schimbării statutului existent: dincolo de suzeranitatea sultanului, protecţia exclusivă a Rusiei a fost înlocuită cu garanţia (controlul) marilor puteri.

În Tratatul de la Paris, din 18/30 martie 1856 existau două articole dedicate Principatelor Române:

Art. XXII preciza regimul garanţiilor şi al protectoratului: „Nicio protecţie exclusivă nu va fi exercitată asupra lor de către una din puterile garante. Nu va exista nici un drept particular de ingerinţă în afacerile lor interne".

Art. XXVII stabilea condiţiile concrete ale unei intervenţii militare externe: „Dacă liniştea internă a Principatelor ar fi ameninţată sau compromisă, Sublima Poartă se va înţelege cu celelalte puteri contractante asupra măsurilor de luat pentru a menţine sau restabili ordinea legală. O intervenţie armată nu va putea avea loc fără un acord prealabil între aceste puteri"[1].

Astfel, fiind greu, dacă nu imposibil, de realizat consensul celor şapte puteri garante, românii au beneficiat de indecizia acestora. Ca urmare, înlocuirea protectoratului exclusiv cu garanţia colectivă a oferit un cadru prielnic procesului de edificare a naţiunii române.

Subiectul Principatelor era pe agenda europeană de mai multă vreme, fiind luat în discuţie la Conferinţa de la Viena din 1855, la Conferinţa de la Constantinopol din februarie 1856 şi apoi la Congresul de Pace de la Paris din acelaşi an. Dezbaterile din aceste foruri europene nu au oferit o soluţie la problema românească, ci au creat aşa cum remarca istoricul Dan Berindei, un „cadru prielnic de acţiune". Meritul fundamental în procesul de unificare a aparţinut românilor care, cu destoinicie şi dăruire – la scară naţională – au „speculat" jocul de forţă dintre marile puteri europene. Consensul intern a fost opus indeciziei externe, iar programul de realizare a statului românesc modern, supus aprobării Adunărilor ad-hoc – a fost susţinut aproape unanim!

Adoptarea programului unionist – la Bucureşti în unanimitate, iar la Iaşi cu doar două voturi împotrivă, a pus Europa în faţa unui prim fapt împlinit. Comisia de informare a puterilor din Principate a „informat" asupra aspiraţiilor româneşti şi astfel chiar reprezentanţii puterilor ostile unirii au luat act de realitatea de la faţa locului.

Generaţia paşoptistă românească îşi făcuse pe deplin datoria: puterile europene s-au găsit în faţa unei naţiuni entuziaste şi însufleţite, care s-a ridicat ca un singur om în jurul steagului Unirii şi al făuririi noului stat românesc. De aceea nu credem exagerată opinia după care hotărârea de atunci a românilor nu doar a influenţat ci chiar a putut să determine deciziile puterilor garante."

Sursa: https://nastase.wordpress.com/.../03/dezbatere-la-constanta 

Morala: Dupa 1989, Romania nu si-a pierdut independenta. Romania n-avea cum s-o piarda pentru ca nu a avut-o vreodata. Dreptul international e zero cand vine vorba de state mici si expuse. Asa ca iar ma potrivesc cu cele spuse de Talpes: Romanii ar face mult mai bine sa-si caute locul in sistem cu foloase asumate la vedere. Desi asta ma readuce la sondajul din capul paginii...

 

Smaranda Dobrescu Nu avem constiinta a ce suntem si ce ar trebui sa fim si de aceea revenim la ideea de la `48 a lui Balcescu: Cum sa-i faci pe romani sa se simta stapani? (din memorie, aprox,) Cam aceasta e ideea comuna

 

Mihai Ion Turcu "40% terenuri agricole instrainate" aminteste de situatia care a dus la nationalizarea averilor funciare "inchinate" a lui Cuza.

 

Mihai Ion Turcu Constituirea principatelor Moldova si Ungrovlahia sau tara Romaneasca a profitat de invazia mongola si urmarile ei, in principal slabirea puterii Coroanei Ungare. Statul roman exista, este intr-un moment de slabiciune dar existenta juridica ajuta, am trecut prin riscvul de a nu avea stat in 1989, si pericolul dezmembrarii, impedimentul in a ne reconsolida este intern. Tocmai neclaritatile geopolitice ne pot fi avantajoase. Constatam deficitul de imaginatie politica, vointa politica, inteligenta politica, cultura politica, la nivelul elitei politice si pierderea in amanunte si mici diverse interese de grup. Ilustrativ este Parlamentul Romaniei. Parlamentul este comnstituit din romani delegati prin vot liber ,ocupat de zile libere in plus, onorarii , pensii dar nu este in stare sa genereze legi acurate juridic si raspunzad unor nevoi acute de legiferare si n-a fost in stare sa genereze un guvern in momentul unei crize guvernamentale inca inexplicabile in alt fel decat ca avem o elita politica submediocra.