Cum pozitioneaza Presedintele Parlamentul

Cum pozitioneaza Presedintele, Parlamentul? – 12 februarie 2015

Andrei Alexandru

Textul ce urmează se adresează în egală măsură prietenilor mei de pe Facebook și președintelui Iohannis, cel care a dat o replică acidă și imediată Senatului, după votul exprimat la cererea DNA pentru urmărirea penală a senatorului Vosganian.
Cu câteva zile în urmă, mai precis luni, președintele României a ținut un discurs excelent în fața Camerelor reunite. Citez din acest discurs:
”O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic... Parteneriatul Președintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituție fundamentală a democrației. Dar este important ca și acțiunile dumneavoastră, deopotrivă, să fie în același sens.” Se înțelege fără echivoc că președintele României își oferă voluntar parteneriatul pentru nobila misiune de restabilire a încrederii cetățenilor în Parlament, atitudine absolut lăudabilă. Scurtul răgaz care a trecut de la instalarea dlui. Iohannis la Cotroceni nu ne-a permis încă să pătrundem sensul spuselor sale și mentalitatea sa sau, cu alte cuvinte, dacă pentru domnia sa parteneriat înseamnă că Parlamentul trebuie să execute temele date de Cotroceni (”acțiunile dumneavoastră, deopotrivă, să fie în același sens”) sau va exista o colaborare reală și un respect reciproc privind opiniile și deciziile fiecărei instituții. Dacă ar fi să ne ghidăm după reacția, aș spune, pripită a Cotrocenilor după votul de azi din Senat pe tema Vosganian: ” Mă așteptam ca Senatul să încuviințeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înțeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât și în recentul discurs ținut în plenul Parlamentului. În fața justiției, nu există decât o singură măsură: respectul față de lege, indiferent de persoană sau funcție.”, dl. Iohannis crede că Senatul sau Parlamentul trebuie să execute întocmai și fără comentarii ”ordinele” venite dinspre Cotroceni sau dinspre Ministerul Public. Dacă dl. președinte crede că prin îngenuncherea Parlamentului de către Președintele României sau de către Ministerul Public se va reface credibilitatea Legislativului, cu umilință îmi permit să-i aduc la cunoștință că se află într-o mare eroare. Pentru ce mai este prevăzută procedura din Senat, când Ministerul Public sau DNA cer acceptul pentru diverse proceduri judiciare, dacă acesta ar trebui să fie de acord automat, fără excepție ? De unde atâta siguranță că procurorul general, dna. Kovesi sau procurorii nu pot greși ? Poate că nu au venit cu probe convingătoare, poate că și-au depășit atribuțiile, poate că este o comandă politică, așa cum am mai văzut în statul de drept inventat de Băsescu pentru adversarii politici. Mai ales dna. Kovesi și cu o parte a echipei domniei sale, cei care au ținut în nelucrare până spre finalul mandatului lui Băsescu o serie de dosare care privesc pe apropiații și rudele fostului președinte și care acum ies brusc pe piață, sunt principalii suspecți.
” Unul dintre punctele importante, unde am constatat că există acord, se referă la răspunsul Parlamentului la solicitările justiției... Dincolo de aspectul practic, al celerității și transparenței, va fi un semnal de angajament public și voință politică, în raport cu independența justiției și sprijinirea ei în lupta anticorupție.”, mai spunea dl. Iohannis. Președintele României ar trebui să știe că nu se poate pune semnul de egalitate între ”independența justiției și sprijinirea ei în lupta anticorupție” și acceptarea de către Senat sau Cameră a oricărei cereri venite dinspre Ministerul Public. Aș spune chiar că este foarte igienic pentru fragilul nostru stat de drept ca să se exercite permanent principiul ”check and balance” între Puterile statului. De aceea a și fost inventată procedura prin care Parlamentul poate aproba sau nu cererile organelor de anchetă.
Și acum, să venim la cazul concret al senatorului Vosganian. Nu e locul să detaliez cazul, DAR CEREREA PROCURORILOR PUNE ÎN DISCUȚIE OPORTUNITATEA UNEI DECIZII POLITICE CONCRETIZATĂ PRINTR-O HOTĂRÂRE DE GUVERN ȘI NU FAPTE DE CORUPȚIE DIN CARE DL. VOSGANIAN S-AR FI ALES CU SUME NECUVENITE. Îmi permit să afirm că azi, Senatul a luat o decizie mai mult decât necesară pentru ca România să nu se transforme într-o republică a procurorilor. Un vot în favoarea cererii procurorlui general, așa cum își dorea președintele Iohannis, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori din varii motive, inclusiv la comenzi politice. Nu uitați: cine numește procurorul general și șeful DNA ? Președintele României, iar la capitolul ăsta ”suflăm și-n iaurt”.
Pledoaria mea nu are legătură cu persoana senatorului Vosganian, mai ales că am fost tot timpul pe baricade diferite și am avut de-a lungul timpului și schimburi de replici mai contondente.
Ar mai fi multe de spus, pentru că votul de azi din Senat poate fi considerat ca un moment de referință, un pas important spre recâștigarea încrederii în Parlament, așa cum își dorește președintele Iohannis, în care o autoritate publică și-a exprimat legal și constituțional punctul de vedere, chiar dacă se află în contradicție cu moda actuală, conform căreia procurorii au dreptate orice ar spune.
Nu pot totuși să închei fără a menționa poziția premierului Ponta, ipocrită și slugarnică față de președintele Iohannis, așa cum ne-a obișnuit: "Votul Senatului in cazul Vosganian - o mare greseala si inconsecventa!” Ponta face și el tot felul de ”tumbe” ca să-și salveze pielea după eșecul de la prezidențiale, așa că nu poate fi luat în serios, mai ales că nu știm ce calitate a sa a exprimat cele de mai sus: calitatea de premier, de președinte al PSD, de deputat, de tată, de soț etc. Știm bine că declarațiile lui Victor Ponta sunt contradictorii în funcție de calitatea pe care și-o folosește la un moment dat.

  Smaranda Dobrescu Daca un act administrativ legal adoptat are efecte negative solutia este abrogarea cat mai rapida a acestuia. Cel care l-a dat, indreptatit sa o faca nu a estimat poate o situatie, nu a avut la indemana un studiu, o prognoza, etc. Daca se va continua in felul acesta sunt curioasa daca functionarii care lucreaza la orice act normativ ca si cel care si-l insuseste de pe pozitia sa de decident se vor mai incumeta sa-si asume acte care fac parte din fisa postului. Penalizarea pentru un astfel de act de catre justitie ar fi dus la blocarea activitatii administrative. Republica procurorilor poate face si destula dreptate, poate insa sa aduca si destula teroare nejustificata pentru cei onesti. Exista o masura in toate.

  Niculae Malanca Efectele acelei initiative legislative s-au dovedit , in timp , pozitive pentru economie .

  Octavian Lupu Nu-mi sunt simpatici parlamentarii in general si nici fata de dl Vosganian nu am vreo stima deosebita. Dar, din cate stiu eu dreptul Parlamentului de a spune Da sau Nu intr-o astfel de speta este unul constitutional, legal. Si dupa cum "justitiarii" sar de fund in sus ori de cate ori sunt criticati cred ca si parlamentarii ar trebui sa faca la fel. Altfel cum mai exercitam controlul asupra acestei puteri? Cu presa independenta? Povestea asta ca si altele mi-au adus aminte de un film frantuzesc pe care l-am vazut in tinerete ("La mort d'un pourri"). Plotul ecranizarii consta in moartea suspecta a unui parlamentar francez cu o reputatie proasta in materie de coruptie. Prietenul sau (Alain Delon) incepe sa faca o ancheta pe cont propriu presarata pe parcurs cu moartea violenta a tot felul de marimi politice pe care dorea sa le intervieveze. Finalmente descopera ca toti cei asasinati aveau pe constiinta fapte de coruptie iar asasinul era politistul care instrumenta cazul prietenului sau. In final politistul este descoperit si prins iar acesta ii reproseaza lui Delon acest fapt. Ii zice ceva de genul "De ce ma dai pe mana justitiei doar ai vazut ca toti cei asasinati sunt mari corupti". La care personajul lui Delon ii raspunde:"CORUPTIA MA SCARBESTE. INTOLERANTA MA SPERIE" Aceste doua propozitii au reprezentat motivul pentru care inca imi mai amintesc de acest film.

  Viorel Straoanu Exista o Lege deocamdata,care le permite parlamentarilor sa voteze cum cred de cuviinta.Ce democratie este aceea cind presedintele,presa sau opinia publica obliga pe cineva ,fie si parlamentar,sa voteze asa cum nu doreste ?! In urma cu niste decenii tribunalele aveau indicatii de la Moscova sa condamne de-a valma oameni nevinovati.Acum indicatiile sint primite de la UE.Nu bagati de seama ca se doreste destructurarea institutiilor statului amestecand vinovati cu nevinovati si ca se aplica principiul ,,divide et impera" ? Nu bagati de seama ca se marseaza pe pofta de circ si de singe a poporului prostit ? Cita vreme Legea permite alesilor nostri sa voteze asa cum cred de cuviinta ,este o imixtiune grava sa-i obligi sa voteze altfel.

  S.D  Este mai mult de o lege, este Constitutia chiar.

  Mihai Ion Turcu Poitic parlamentul poate fi criticat , legal nu poate fi tras la raspundere de executiv sau de puterea judecatoreasca, poate fi amendat doar de electori la alegeri. In fapt ar fi necesare alegeri anticipate, nu si oportune, rebuind noi Romania sa aparem ca stabii institutional.Un parament nou reformat dupa o noua ege eectorala, va fi cel care poate incerca sa reformeze statul, printre altele prin aducerea sub controlul guvernului a parchetelor si sub controlul parlamentului a serviciilor de nformatii. In zapacala generala din acest moment, Presedintele este factorul de stabilitate. Nu ar rebui sa fie astfel dar este. Parlamentul nu este maina de vot la comanda.

  Adrian Severin Excelent articolul dlui Alexandru. Subscriu în totalitate. Ceea ce ar fi de adăugat este că și dl Mircea Geoană a intrat în corul domnilor Iohannis și Ponta afirmând ieri într-o emisiune de la TVR1 că: 1. decizia privind ridicarea imunității dlui Vosganian trebuia să țină cont de un ansamblu de considerente mai larg legat și de relațiile noastre externe și așteptările aliaților noștri, indiferent de circumstanțele speței (adică nu temeinicia cererii parchetului trebuia analizată ci dorința partenerilor externi ai României); 2. că dl Vosganian ar trebui să își dovedească nevinovăția în fața procurorilor și judecătorilor (adică nu acuzatorul trebuie să își susțină acuzațiile ci acuzatul trebuie să dovedească netemeinicia acestora). Prin urmare pentru liderul PSD Independent independența justiției române presupune dependența deciziilor Parlamentului român de ordinele străinătății și pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție a aleșilor națiunii române trebuie să se transforme într-o prezumție de vinovăție care rămâne a fi răsturnată de aceștia iar nu de autoritatea judiciară. Nu mai există nimic de comentat față de asemenea derapaje constituționale, logice și morale. Unde ne găsim?! Unde vom ajunge?!

V.S  Dl .Geoana are metehne vechi ,Iohannis are obligatii de onorat pt ca asa a ajuns in jiltul de la Cotroceni,cit despre dl.Ponta ce sa mai spunem:e procuror format la scoala veche de catre profesori care la rindu-le au invatat ca acuzatul este a priori vinovat .Ne gasim aproape de sfirsitul drumului catre obedinta totala fata de Bruxelles,si Washington.Totul se vede asa de clar ! Ma ingrozeste faptul ca personajele mentionate si inca foarte multe altele ,clameaza obedienta sus si tare incit observ ca chiar cred in acest lucru.Basca ne cred asa de prosti incit spera ca ne vor pacali cu numele lor cunoscute si cu pretinsa lor expertiza.

.