Pe facebook: Cand ar fi razboiul favorabil?

vineri, 9 septembrie 2016

Cand ar fi razboiul favorabil?

Cand ar fi razboiul favorabil? – 6 august 2016

Dinica Roman shared Trish Y Roberts's post.

Trish Y Roberts‎ to Chris Hedges

"The report, drafted by the RAND corporation, says that the best outcomes would come if the war were rather than in 2025 and fought with billion-dollar equipment.

The U.S. army commissioned the RAND Corporation to prepare a report on possible war with China, which advised spending billions on new military equipment and, should the need come, wage war now rather than later.

RELATED:
Amid Tensions, US Decides to Further Militarize South China Sea

"As its military advantage declines, the United States will be less confident that a war with China will conform to its plans," reads the report "War With China: Thinking Through the Unthinkable"—an expression borrowed from a RAND strategist that wrote on how to win a nuclear war against the Soviet Union.

The report, released last week, concludes that war with China would be long and inconclusive, meaning that the military should look into options other than immediate strikes such as expensive equipment like submarines. The U.S. is already planning to build almost US$130 billion of submarines and spends billions yearly on missile defense systems, another highly recommended investment.

Should the war be protracted, "nonmilitary factors—economic costs, internal political effects, and international reactions—could become more important." The solution: cutting off China from military equipment, while making sure it continues manufacturing "critical products."

The United States should also communicate with and utilize its allies in the region, but the report assumes that none would entangle themselves in fighting and that attacks would be contained in the two countries. President Barack Obama's "Pivot to Asia" policy has centered around "forging a broad-based military presence," aiming to maintain 60 percent of U.S. bases in the Pacific by 2020.

US Army Commisions Study on How to Win a War With China

The report, drafted by the RAND corporation, says that the best outcomes would come if the war were rather than in 2025 and fought with billion-dollar equipment.

TELESURTV.NET|BY TELESUR / NRC-DB

Mihai Ion Turcu Desigur un razboi tehnologic , posibil nucelar. USA a pierdut o serie de razboaie foarte tehnologice. Un razboi se castiga doar prin ocuparea statului inamic. China nu poate fi "ocupata", nici Rusia.Deci in ce trebuie sa constea "castigul" ca sa intelegem ce fel urmeaza sa fie acel razboi.

Preda Mihailescu Nu inteleg fraza "come if the war were rather than in 2025" - rather than WHAT? Asa cum este, ce se intelege este ca vor sa dea 8 ani de pregatire, in care sa se pompeze toti banii statului in armament spre profitul stim noi cui.

Draghi Puterity Nici eu nu inteleg, insa am interpretat in sensul ca pana in 2025 au sanse sa castige razboiul cu China.

Foarte interesanta si fraza:

"The solution: cutting off China from military equipment, while making sure it continues manufacturing "critical products." "

Daca inteleg eu bine, SUA (sau cine?) depinde de China ca "workbench" in niste zone critice? La ce se refera? La IPhone?

Preda Mihailescu Astia sunt de mult in plin razboi economic, virtual si de alte forme. Si pentru noi prostii vor sa mai produca si sperieturi de tip razboi clasic - mai un ban pentru arme, mai niste soldati sa moara pentru nimic, ca din mosi stramosi. Ei dracie, da prosti ne mai cred.

Mihai Ion Turcu Au anumite informatii despre programul de inarmare al Chinei.Estimeaza ca la finele acelor programe inamicul (China) va fi mai greu de infrant, drept care optim ar fi un razboi inainte de finalizarea acelor programe. Acestea sunt studii de stat major pe variante de razboi ipotetic.Noi am avut o modificare secreta a intregului nostru sistem de aparare pentru eventualitatea unui atac concentric al Tratatului de la Varsovia din care faceam parte. Inamicul nostru probabil era URSS.Ideea ca un razboi este pentru unii o buna afacere este valabila, indiferent daca razboiul este castigat sau pierdut. Pregatirea si intrarea in razboi anma toata productia de armament si logistica, natiunea accepta sacrificii din ratiuni patriotice, se amana alegerile etc. O groapa mai neagra decat China in care s-ar putea aventura cineva este greu de imaginat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

vineri, 9 septembrie 2016

Cand ar fi razboiul favorabil?

Dinica Roman shared Trish Y Roberts's post.

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv