Insolventa persoanelor fizice – 11 ianuarie 2016
Draghi Puterity
Ma simt cu constiintza incarcata pentru ca atunci cand m-am referit la "juventocratie", nu am mentionat ca exista si printre cei din generatia tanara oameni cu idei bune, in folosul romanilor. Ca prim exemplu, o politiciana cu niste initiative legislative care suna foarte bine - Ana Birchall
Am inteles ca a primit inclusiv amenintari urate de tot pentru aceste legi.
"M-am luptat un an și jumătate pentru adoptarea legii insolvenței persoanelor fizice. Am trecut această lege în iunie. Am considerat cu toții – legiuitor și cei care au contribuit la redactarea acestei legi – că sunt necesare 6 luni de zile pentru intrarea ei în vigoare. Ce s-a întâmplat? La sfârşitul lunii decembrie, s-a dat o Ordonanţă de Urgenţă, ca să se amâne intrarea în vigoare a legii cu un an de zile. Poate cineva să îmi explice de ce se doreşte amânarea intrării ei în vigoare cu un an de zile, perioadă în care vor curge în continuare executările silite, penalităţile şi dobânzile la dobânzi? Practic, din punctul meu de vedere ca iniţiator al acestei legi, cei care n-au reuşit să blocheze legea în parcursul legislativ au reuşit să o blocheze acum prin această OUG. De asemenea, observ că şi legea privind conversia creditelor este blocată. De un an de zile oamenii cu credite în franci elveţieni sunt necăjiţi şi cer o soluţie. Reamintesc ca până în martie trebuie să avem transpunerea Directivei Europene 2014/17/UE, altfel riscăm o procedură de infringement", a declarat Ana Birchall, duminică, în emisiunea 'News Magazine' la Antena 3.
Principalele declaraţii în emisiune la Antena 3 - 10 ianuarie
"M-am luptat un an și jumătate pentru adoptarea legii i…
Mi-aduca amine, Draghi, din viata trecuta, de o initiativa inimoasa si desteapta a Anei Birchall pe care tu ne-ai adus-o la cunostina. Jos palaria!
Sa-mi fie iertata necunostinta de cauza in ceea ce priveste aceasta lege, insa am sa spun un punct de vedere:
Orice s-ar face, legea ar trebui sa protejeze casa in care romanii locuiesc de orice banca ce ar vrea sa-i dezproprietareasca pe motiv ca oamenii ar fi luat un imprumut garantat cu acea casa. Repet, vorbesc de casa in care locuiesc, nu de doua/treia..n-shoea casa pusa gaj la banca.
Daca nu sunt astfel protejati, vor fi oameni care vor pierde casa pentru un televizor color luat pe credit garantat de casa, iar copiii acestor inconstienti chiar ca n-au nicio vina.
Adrian Severin "Juventocratia" este un concept care descrie o realitate ce trebuie criticata dar care nu poate blama tineretea. "Juventocratia" se legitimeaza prin ideea falsa ca tineretea in sine este un merit. A critica "juventocratia" si justificarea sa ideologica nu inseamna sa spui ca tineretea este un pacat. Printre tineri sunt oameni capabili care justifica inclusiv teza "promovarii tineretului". Din pacate unii sunt nu doar capabili ci si capabili de orice. Nu va grabiti, deci. Nu cred ca aveti de ce va face procese de constiinta.
Draghi Puterity Inca o abordare a doamnei Birchall care m-a surprins pozitiv:
"Legat de tema aderării la Schengen, eu mi-aș fi dorit ca în cadrul vizitei în Germania premierul să spună faptul că România este membru de facto al spaţiului Schengen din 2010. Cei care susțin contrariul ar fi bine să vadă că ţara noastră, într-o regiune complicată a Europei, apără a doua graniță externă ca extindere a Uniunii Europene, 2070 de kilometri, şi o apără foarte bine. Mă așteptam ca premierul să îi transmită cancelarului că este momentul ca România să fie recunoscută în spațiul Schengen, pentru că în momentul de față noi suntem în Schengen doar cu obligaţiile, dar fără drepturi. Referitor la tema migraţiei, nu cred că premierul a putut să spună altceva decât ceea ce este prevăzut în mandatul primit din partea Parlamentului, prin Comisiile pentru afaceri europene. Noi am susţinut de la început că aceste mecanisme permanente nu reprezintă o soluţie pe termen mediu şi lung. Până în acest moment, comisiile pentru afaceri europene nu au primit din partea Executivului o informare privind discutiile purtate la recentul Consiliu European la care a participat premierul, aşa cum prevede legea".
Mihai Ion Turcu Respectam sau nu Constitutria. Art3 (4) interzice explicit stramutarea de populatii straine pe teritoriul Romaniei. Putem accepta refugiati care sunt refugiati si cer azil in Romania. Nu ne poate obliga cineva sqa ne incalcam constitutia.
Prospectiv A-z Iarasi, nu stiu daca este vreo legatura, dar merita semnalat efortul altuia de a lua partea oamenilor in confruntarea lor cu bancile:
Bucharest, Romania ·
Am primit, in sfirsit, motivarea deciziei din 2123 din 20 oct. 2015 a ICCJ, decizie in care ni s-a dat irevocabil cistig de cauza in procesul colectiv contra BCR, in dosarul denumit de noi G1.
Pentru mai multe motive, ICCJ a constatat nulitatea absoluta partiala a clauzei privind dobinda, mai precis, in partea privind dobinda de referinta variabila (celebra DRV) si a dat efect dispozitiilor art. 6 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive, statuind ca aceasta clauza nu va produce efecte asupra consumatorilor - reclamanti in dosarul G1.
ICCJ a obligat pirita BCR sa modifice contractele incheiate cu reclamantii si sa emita, dupa modificare, noi grafice de rambursare. Intrucit clauza de dobinda variabila (DRV) a fost constata nula si lipsita de efecte, inseamna ca aceasta clauza nu va mai putea fi inserata in contract.
De altfel, asa cum rezulta din motivarea ICCJ (p. 122, paragr. 3, teza finala), "continua sa isi produca efectele, in cazul in care au o astfel de prevedere, clauza privind dobinda exprimata in procente fixe, iar in cazul celorlalte contracte, partile urmeaza a stabili dobinda prin negociere".
Majoritatea covirsitoare a contractelor grupului G1 (peste 90%) au clauze cu marje fixe de 1,2% - 1,5%. Cum partea variabila a acestei dobinzi a fost eliminata din contract, inseamna ca noile grafice de rambursare trebuie sa fixeze dobinda la aceste procente de 1,2-1,5%. Asa cum am spus deja in conferinta de presa din toamna dedicata cistigarii acestui proces, nici macar euribor nu se mai adauga acestui procent fix.
Exista un numar foarte mic de contracte in care marja este zero. Acestea sunt contractele in privinta carora "partile urmeaza a stabili dobinda prin negociere". A se observa ca nici in aceste contracte cu marja zero nu se va mai putea insera dobinda de referinta variabila (DRV), intrucit ea a fost constatata nula si lipsita de efecte fata de consumatori. De asemenea, din paragraful 3 de la pagina 123 a motivarii, rezulta ca in cazul acestor contracte cu marja zero "revine piritei obligatia ca, pe baza unei negocieri reale si efective cu imprumutatii si in baza acordului acestora liber exprimat, sa modifice clauza declarata nula atit sub aspectul modului de determinare a dobinzii, cit si sub aspectul momentului de la care aceasta modificare opereaza". Rezulta ca obligatia negocierii incumba bancii, si nu imprumutatilor. In lipsa unui acord liber exprimat al acestora, contractele vor continua sa se deruleze fara dobinda.
De reamintit ca si comisioanele de administrare si de monitorizare a riscurilor au fost delcarate abuzive. De altfel, in aceasta privinta, BCR a fost executata silit.
Apropo de executare silita : modificarea graficelor de rambursare nu este o simpla recomandare a instantei. Este o obligatie peremptorie a bancii. In caz de neconformare, urmeaza o executare silita, plus o actiune in care vom cere obligarea bancii la daune de intirziere de 1000 de lei pe zi de intirziere si pe fiecare reclamant in parte.
Aspectul negativ al motivarii in cazul G1 consista in faptul ca, desi considera perfect justificata in toate contractele restituirea sumelor platite nedatorat cu titlu de DRV, totusi, ICCJ a decis ca aceasta restituire este prematura in cazul contractelor lasate in totalitate fara dobinda (cele cu marja zero), cita vreme nu sunt calculate cu precizie sumele de restituit, iar in fata instantei de recurs nu s-ar fi putut efectua o expertiza. ICCJ invita reclamantii care au contracte cu marja zero la o alta actiune in justitie, ceea ce este criticabil, mai ales ca "precizarea" sumelor de restituit este o chestiune de care se ocupa executorul judecatoresc, in faza de executare silita.
Ramine de vazut cum se va pozitiona BCR in acest caz, mai ales ca in toamna se lauda ca vrea sa "recistige" increderea clientilor. Va vrea sa evite noi litigii sau va vrea sa mai cheltuie citeva milioane cu avocatii pentru a pierde cu brio?
Desi motivarea solutiei in speta G1 nu este un monument de precizie si luminozitate, merita remarcate, in treacat, citeva statuari ale ICCJ, mai ales pentru caracterul lor de principiu :
(i) clauza de dobinda de referinta variabila nu este exprimata intr-un limbaj usor inteligibil (p.102), ci in termeni de maxim echivoc (p.103), ceea ce face cu totul improbabile atit negocierea clauzei, cit si acordul de vointa al partilor cu privire la continutul acestei (p.105); efectul acestui echivoc este acela de a rasturna prezumtia de buna-credinta a bancii, "fapt care pune ab initio buna-credinta a bancii sub semnul indoileii" (p.105);
(ii) dezechilibrul semnificativ rezulta din faptul ca banca "isi aroga dreptul discretionar de a stabili criteriile dupa care variaza dobinda, cu luarea in considerare doar a acelor indici financiari care sa ii procure profit in orice situatie de fluctuatie a pietei financiare" (p.105);
(iii) imprecizia clauzei de DRV, lasata sub aspectul aplicarii exclusiv la indemina bancii, se poate repercuta asupra executarii contractului de o maniera imprevizibila, "putind transforma un contract funciarmente comutativ, in care intinderea drepturilor si obligatiilor trebuie sa fie cunoscuta inca de la incheierea acestuia sau cel putin determinabila, intr-un contract aleatoriu, ale carui costuri, daca ar fi putut fi macar cunoscute, nu ar fi fost acceptate de imprumutati" (p. 106); argumentatia este reluata si in p.109, unde, in plus, se arata ca aceasta clauza de DRV "face litera moarta din caracterul determinat al prestatiilor" si face imposibil de determinat la momentul incheierii contractul cuantumul sumei de restituit cu acest titlu;
(iii) clauza de DRV lasa modul de calcul al dobinzii de referinta variabila (DRV) la latitudinea exclusiva a bancii, ceea ce face ca obligatia imprumutatului impusa cu acest titlu sa fie contractata sub conditie pur potestativa si sa fie nula absolut si din acest punct de vedere (p.109).
Cele trei puncte de mai sus sunt statuari jurisprudentiale care vor deveni precedent judiciar in toate cazurile similare in care este sau va fi fost implicata BCR, inclusiv - sau mai ales - in actiunile de tip class action formulate de ANPC impotriva BCR (actiuni care sunt tergiversate de BCR prin tot felul de excursii pe la Curtea Constitutionala).
Avind in vedere cele de mai sus, eu zic ca e momentul ca BNR si FMI sa intervina. E clar ca e risc sistemic. Iar BCR este prima din cele 10 banci sistemice din Romania, nu?
PS Scuzati textul interminabil, dar nu se puteau scrie 7-8 rinduri despre o decizie ICCJ cvare are mai mult de 120 de pagini...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu