2015-un alt an fara cercetare

2015-un alt an fără cercetare... – 17 martie 2015

Stefan Kovacs

2015-un alt an fără cercetare...
--------------------------------------
Deși ar fi normal să se organizeze în fiecare an, competițiile pentru cercetare- cunoscute și sub numele de ”Parteneriate”- fost PN II- nu s-au mai organizat din 2013. Atunci când au fost împărțite 2 paie la 3 măgari și ”experții străini” au aprobat proiecte care urmăreau descoperirea de rinoceri antici- proiectele tehnice nefiind interesante, desigur. În 2014 de-abia s-au dat rezultatele pentru 2013- și s-a organizat jălnicia SEE- acolo unde UBB a avut 5 din 8 proiecte câștigătoare- oare de ce ?
Acum foarte multă vreme guvernul României și-a luat angajamentul să ajungă cu finanțarea pentru cercetare la 1% din buget- și asta să se întâmple până prin 2018. Speranțe amarnice, pierdute...

  Mihai Ion Turcu Stefan Kovacs, cercetarea aplicativa este finantata de beneficiari. Statul ar trebui sa finanteze cercetarea fundamentala.

  Stefan Kovacs Care beneficiari- domnule Turcu ? Prin țările dezvoltate- să zicem Franța, Germania sau UK- activitățile de cercetare aplicativă- cel puțin în domeniul meu- sunt finanțate masiv de către stat sau de asociațiile profesioale- acolo unde există. Chestia cu finanțarea de către beneficiari este frumoasă ca lozincă- și atât. Nici un beneficiar de tip IMM nu-și permite o astfel de finanțare- iar institutele de cercetări nu sunt exact unități de comerț- ca să se poată auto-întreține.

  M.I.T Tocmai Domnule Kovacs, din acest motiv nu avem nici cercetare aplicata nici fundamentala.pentru a exista scoala de cercetare statul ar trebui sa salveze cele cateva institute care mai respira. cercetarea aplicata a celor care au intreprinderi in Romania se face in tara mama.

  Alexandru Botu Am observat cum de ani buni incoace cercetatorii din universitati si insttitute ale Academiei se bucura si insista sa nu se mai dea bani si pe cercetarea aplicativa, crezand astfel ca fondurile alocate ar fi mai indestulatoare pentru ei. Si nu pot sa-i invinovatesc, numai ca fondurile s-au micsorat permanent si s-au risipit in alte directii, sau au fost si vor fi inghitite in continuare pentru altceva (se stie ce!), incat nici cercetatorii egoisti nu vor supravietui prea mult. Astfel, exploatandu-se egoismul distribuirii saraciei, se elimina repede toti "saracii cercetatori".
Cu motivarea premeditata: nu faceau nimic pentru economia si stiinta romaneasca!

  S.K  Din păcate gândirea unor factori de decizie e puțin elefantină- ca să nu zicem puerilă. Trebuiesc realizate invenții epocale, cercetări de nivel de Nobel, lansate nave în spațiu, etc. Și o anumită parte a publicului spectator a fost făcută să creadă asta. Un coleg de FB, din întâmplare om politic vorbea despre ”monografiile” care vezi Doamne ar fi înlocuit adevărata cercetare. În realitate cercetarea nu este în 99.9% din cazuri așa de spectaculoasă cum o văd diverși- și este extrem de utilă dacă ajută chiar la un infim avans al cunoașterii. Evident că pentru cei necunoscători toate par ”monografii”.

  Fogarassy Paul Faimosul unu la suta ... la cat a ajuns azi ?

  S.K  Dacă e 0.4 e bine...

  A.B  Cred ca nu a reusit sa sara de 0,2 decat daca PIB-ul s-a injumatatit!

  M.I.T  Exsita o intelegere intre universitatile "mari", ca putinele fonduri sa le revina. Mari sunt Universitatile Bucuresti,Iasi,Cluj la care se mai adauga sectorial Timisoara. Rationalitatea intelegerii invocata este ca astfel , prin concentrarea fondurilor, s-ar putea produce cat de cat si cercetare.Universitatile acestui cartel sunt direct sau indirect si evaluatoarele proiectelor concurente.

  A.B  Eu nu sunt convins ca exista intelegeri intre Universitatile mari privind orientarea fondurilor prin evaluari consensuale, dovada fiind ca si intre acceste universitati exista discrepante care genereaza tensiuni intre ele. Mai degraba, pot fi favorizari conjuncturale, care schimba destul de des favorizatii. De ce sunt convins si supraconvins este ca fondurile pentru proiecte de cercetare scoase la competitii au devenit nesemnificative si iluzorii. Cu alte cuvinte au devenit o politica total opusa documentelor strategice aprobate, motiv pentru care nimeni nu mai crede ca ar putea fi adoptata o alta politica in viitor corespunzatoare cu angajamentele si viziunile strategice. Caci daca ceva poate fi cel mai desconsiderat lucru in Romania, acela este orice strategie aprobata/asumata.

  M.I.T  "In aceasta consta maretia dreptului" cum spune un ilustru inalt demnitar al Romaniei. A devenit un stereotip sa ne acuzam generic ,de felul Boia, de varientarea sau golirea de constinut a hotararilor si legilor adoptate.Se intampla atunci cand hotararile si legile in sine bune, fundamentate in drept nu sunt fundamentate in fapt. Faptul se produce atuncea cand sunt asimilate deavalma elaborate straine fundamentate pe realitatile locului in neconcordanta cu cele ale noastre.

  M.I.T  Privind "cartelul" optica o cunosc de la ministrul momentului intemeierii sale , experienta confirma intelegerea si procedurile.

  A.B  Fondurile de cercetare, ca sa fac o gluma la ultima afirmatie a Domnului Profesor Mihai Ion Turcu, dupa cum se pare, au trecut de la o distribuire "pe cartela" (institutionalizata, pana prin anul 2001) la una "pe carteluri", urmand modelul reprezentat de trecerea de la "succese" la "succesuri".