Pe facebook: Manipulare automatizata

miercuri, 18 ianuarie 2017

Manipulare automatizata

Manipulare automatizata – 11 noiembrie 2016

Draghi Puterity shared a link.

Manipulare automatizata (sa stim si noi cu cine ne luptam):

https://www.technologyreview.com/…/how-the-bot-y-politic-i…/

400,000 bots are posting political tweets about the election, and they have influence

Nearly 20 percent of all election-related tweets come from an army of influential robots.

TECHNOLOGYREVIEW.COM|BY NANETTE BYRNES

Dinica Roman https://politicalfilm.wordpress.com/.../clint-eastwood...

Clint Eastwood Suspended from Twitter!

For fuck's sake. It's true: I may disagree with him on well, everything, but fucking Twitter now arbitrarily suspends…

POLITICALFILM.WORDPRESS.COM

Prospectiv A-z .
Draghi, pe postacii din Romania unde-i numaram? :-)

Draghi Puterity Cat timp e vorba doar de postaci, e lupta dreapta :DCand insa sunt postaci contra "roboti", se schimba modificarea. E ca si la high-speed trading. Ce sansa mai are un operator uman fatza de un soft care decide in microsecunde?

Draghi Puterity Sa clarific ceva: nu subscriu la teza ca Trump a castigat alegerile din cauza lor. Am vrut doar sa atrag atentia la aceasta noua forma de manipulare.

Prospectiv A-z .
Eu cred ca tabara cealalta, sistemul/establishmentul, are monopol pe roboti & postaci. Toata platforma asta pe care noi zburdam acum e parte din aparat.

Draghi Puterity Asa cred si eu. Trump a ajuns presedinte (eu inca nu sunt sigur ca va fi si "uns") in ciuda armatei de roboti de manipulare a establishmentului.

Apropo, asta e tema zilei in mass media mainstream din Germania. Varianta cu "robotii lui Trump de pe Twitter". Legat de asta vezi si abureala cu Clint Eastwood. Deci, grija mare! It ain't over until the fat lady sings!

Prospectiv A-z .
Draghi, am spus deja ce cred despre asta. S-avem putintica rabdare!

Draghi Puterity S-a gasit vinovatul ;)

https://www.theguardian.com/.../facebook-fake-news......See More

Facebook's failure: did fake news and polarized politics get Trump elected?

THEGUARDIAN.COM|BY OLIVIA SOLON

Prospectiv A-z .
Sa nu cumva sa admita astia ca-s pe picior gresit. NU bat deloc in retragere, n-au invatat nimic, desi BREXITUL trebuia sa le fie lectia. Niste patologici ai puterii.

Draghi Puterity Inca un vinovat:

http://www.dcnews.ro/alegeri-sua-2016-hillary-clinton-a...

ALEGERI SUA 2016. Hillary Clinton a găsit vinovatul pentru eșec

DCNEWS.RO|BY DCNEWS

Prospectiv A-z .
Asta si din mormant s-ar intaorce cu versiunea proprie despre cum continua viata pe pamant!

Toti sunt de vina, un singur cuvant n-am auzit in sensul centrarii responsabilitatii pe șerparia clintoniana.

Dinica Roman https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10207045223479257&set=a.3868172393038.129162.1540418277&type=3&theater

Dinica Roman https://youtu.be/0mTxpFIw-3g

The Politics of Hollywood with Andrew Breitbart

YOUTUBE.COM

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

miercuri, 18 ianuarie 2017

Manipulare automatizata

Draghi Puterity shared a link.

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv