Pe facebook: Efectele maririi salariului minim in viziunea tehnocrata

joi, 5 ianuarie 2017

Efectele maririi salariului minim in viziunea tehnocrata

Efectele maririi salariului minim in viziunea tehnocrata – 29 noiembrie 2016

Smaranda Dobrescu shared a link.

Specialistii lui Ciolos au descoperit in premiera mondiala efectele negative ale cresterii cu 10% ale salariului minim pe economie, si anume, scaderea productivitatii. Cu alte cuvinte, lucratorul care avea pana acum 1200 lei lunar, l-ar apuca o asa lene sa munceasca pentru 1320 lei brut lunar, incat productia ar scadea ingrijorator. Macar cei care au studiat nu au aflat ca neoliberalii protesteaza fata de cresterea salariului minim aducand argumentul maririi somajului.. E cam jenant, cred eu.

Efectele nebănuite ale creșterii cu 10% a salariului minim

COTIDIANUL.RO

Smaranda Dobrescu OIM cere ca stabilirea salariului minim sa se faca prin negociere . Consiliul international al sindicatelor defineste salariile mici ca fiind acelea care au un cuantum inferior raportului de 2/3 din salariul mediu pe economie. In alte cuvinte, salariul minim ar trebui sa fie in 2016 de cel putin 2/3 din 2681, adica 1788 lei.
De altfel, un nou studiu al OIM îndeamnă România să facă modificări in legislaţia muncii şi a dialogului social
http://www.cartel-alfa.ro/default.asp?nod=35

Cartel Alfa

Un nou studiu al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) confirmă că reformele legislative din 2011 privind relaţiile…

CARTEL-ALFA.RO

Roxana Antohi Cu ce om fi gresit noi ca natie sa fim condusi de astfel de oameni care se mai dau si specialisti As dori ca macar pentru o luna sa fie platiti cu salariul minim sa vada si ei cum se vor putea descurca

Alexandru Botu Roxana Antohi, astia au rezerve serioase si de bani si de ...prostie, asa ca doar o luna este putin. Condamnati pe viata!

Smaranda Dobrescu Cele trei propuneri facute sindicatelor in privinta salariului minim pentru 2017 sunt: inghetarea, cresterea cu 10% sau in sfarsit, cresterea cu 20%. E de neinteles de ce studiul guvernului amesteca venitul din munca cu eventualele ajutoare sociale de completare, motivand ca nu ar fi nevoie neaparat de marirea salariului minim. Daca corelam informatia cu aceea prin care se propunea revizuirea drastica a asistentei sociale. e clar cum se vor face calculele.. In plus, nicio vorba de asigurarea nivelului de trai, adica cosul minim de consum, asa cum recomanda OIM
Daca acum au ajuns sa functioneze sectiile de spital cu un doctor si o asistenta, in viitor nu vor mai fi medici deloc, nici din aceia care incurca treburile insistand sa faca tratamente in tara, cand la doi pasi, la Viena Casa poate plati sume frumusele pentru romanii expediati acolo..

Mihai Ion Turcu Acest guvern, un compromis , putem discuta intre cine si cine si despre necesitatea lui (?), se dovedeste a fi pierdere de vreme.

Smaranda Dobrescu Nu pot spune intre cine s-a facut compromisul. Oricum, oameni importanti care pot impune o solutie,chiar neevaluata ca si consecinte.Ultimele actiuni ale guvernului au venit sa implineasca sirul de actiuni total neinspitrate ce le-a intreprins de-a-lungul unui an. De exemplu, ministrul muncii a invitat ieri liderii de sindicat sa le povesteasca cum ar vrea D-lui sa sune legea salarizarii bugetarilor si cat sa fie salariul minim. Le-a povestit, nu le-a dat macar o schita, nu zic proiect liderilor de sindicat. Le-a cerut acordul de principiu pe niste lucruri extrem de importante pentru nivelul de trai si saracie. Daca acum suntem cu salariul pe ultimul loc, bulgarii ajungandu-ne din urma, mai jos nu avem cum sa cadem . Guvernul nu si-a indeplinit misiunea de gestionare a problemelor curente, insa a urmarit sa nu umble la impozitarea multinationalelor, sa tina cat de jos salariile, sa nu lase capitalul romanesc sa scoata capul, sa faca pasi mari spre privatizarea sanatatii, sa micsoreze redeventele, sa nu stopeze vanzarea terenurilor agricole, sa tina in picioare contractele de despadurire. Asadar, ce a facut pentru tara?

Prospectiv A-z .
http://blog.prospectiv.org/.../salariul-minim-pe-economie...

Salariul minim pe economie, problematică generală şi oportunitate românească

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

joi, 5 ianuarie 2017

Efectele maririi salariului minim in viziunea tehnocrata

Smaranda Dobrescu shared a link.

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv