Pe facebook: O analiza dupa Brexit

luni, 25 iulie 2016

O analiza dupa Brexit

O analiza dupa Brexit – 4 iulie 2016

Dinica Roman

Un amic de pe online imi spune "Am citit dupa Brexit. Ciudat dar este cea mai buna analiza a .. Brexitului!" Este vorba de un text din decembrie 2014 scris de Gabi Cretu, senator PSD. Ghita Bizonu', emitentul mesajului, nu-i vreun fraier, asa ca dau semnalarea lui mai departe drept buna.

Gabriela Cretu » Blog Archive » România, între a fi ca toți și a fi ca nimeni

Articolul își propune - fără pretenții de adevăr dar cu speranța de inteligibilitate - să ofere o lectură…

GABRIELACRETU.RO

Like

Smaranda Dobrescu Gabi Cretu a facut un studiu serios privind neajunsurile UE si NATO in general si pentru Romania in special. Discutia as porni-o insa de la prezentarea facuta de Ghita Bizonu`, daca bine inteleg (Cel mai bun articol despre Brexit) si de la faptul ca studiul fiind scris in 2014, motivatiile, tendintele, interferentele geostrategice sunt diferite. Legatura cu un anume Exit, nu neaparat cel al GB nu este pusa in discutie ci doar se enumera neajunsuri din cadrul UE care mi se par bine atinse: Puterea in prezent este centrala, mai putin difuza si delocalizata datorita existentei si interventiei institutiilor FMI, BM, Organizatia Internationala a Comertului care au o legitimitate slaba si sunt lipsite de control democratic.Chiar si asa deciziile in cadrul UE de facto nu sunt luate de actori politici nationali sau europeni, ci de catre actorii economici, in cadrul general al fundamentalismului pietelor. Astfel statele nu mai sunt instrumentele democratice ale suveranitatii populare revenind la functia de instrument de control al populatiei.IN statele europene cetatenii pot servi la cresterea economica dar cresterea in schimb nu mai serveste cetateanul.
Pana aici, cauzele sunt identificate corect si ar servi mai degraba motivarii desfacerii Uniunii europene care nu-si atinge scopurile initiale. Mai departe sunt unele idei pe care le inteleg mai putin:

1." Dupa1989 romanii si-au castigat dreptul de a face opozitie politica dar si-au pierdut pe acela de a exercita puterea politica" Aveau romanii in comunism putere politica si inca exercitabila?

2 Optiunea geopolitica NATO este una ferma si inchisa discutiilor, cu alte cuvinte o non-optiune.Acest lucru poate fi interpretat ca un act de tradare. Al cui, fata de cine? Nu a fost conform sondajelor din anii premergatori aderarii la NATO optiunea clara si fara echivoc a romanilor?Avem motive clare de a iesi din NATO si de a ne alatura altei puteri militare sau a ne asigura singuri apararea? Nu, desigur. Gabi Cretu vede ca UE poate deveni actor strategic in afata NATO Aici, de altfel autoarea propune realizarea unei structuti de aparare a UE care sa poata justifica ruptura de NATO si intarirea rolului Bruxelles-ului.Inarmam Germania? Au alte tari europene disponbilitati financiare de dotare si instruire militara? Poate. Intarirea insa a UE prin structuri de aparare geostrategice face uitate insa toate neajunsurile enumerate mai sus ale Uniunii monetare care nu-si gasesc de altfel solutionarea in propunerea de federalizare.Cu alte cuvinte propunerea geostrategica este disolutia NATO sau retragerea statelor UE din Alianta

3. Aparent fara pregatire, autoarea ajunge in final la o problema care fara demonstratie sau sau justificare este ridicata perpendicular:
"Politicile adoptate pot fi adecvate sau inadecvate, pot servi doar unora sau tuturor. Critica progresistă la adresa UE pare a ignora acest lucru; ea știe însă că fără o repolitizare a societății în ansamblul ei, schimbarea de direcție este improbabilă. Sunt necesare o noua utopie, drept motivare, și un proces lung de învățare a democrației directe, asumate, participative."
Oare pentru democratia directa, participativa sa fi fost readus in amintire acest interesant articol?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

luni, 25 iulie 2016

O analiza dupa Brexit

Dinica Roman

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv