Filoamericanismul – 5 iulie 2016
Gheorghe Gradinaru shared Bogdan Duca's post.
Sunt două tipuri de filo-americanism.
Unul este filo-americanismul sincer, pe care, vă mărturisesc deschis, îl împărtăşesc şi eu, în nişte limite, desigur.
Americanii sunt un popor fain. Ce spun fain? Indubitabil sunt cel mai fain popor din epoca noastră.
Şi aş fi mega-ipocrit să spun contrariul atâta timp cât nu cunosc pantalon mai comod decât blugii, încălţăminte mai comodă decât adidaşii, sunt dependent de plăcere de Coca-Cola, îmi place un hamburger din ăla, făcut ca la Burger-King şi KFC-ul mi se pare o invenţie mai utilă decât elicopterul.
Îmi place cinematografia americană şi o prefer oricând celei europene. Creştinismul americanilor, un amestec fresh de Biblie, sinceritate şi pragmatism, mi se pare a fi şansa pentru întreaga credinţă creştină.
Dar.... pe cât îi iubesc pe americani la ei acasă sau vânzându-mi blugi, microsoft, office şi Coca Cola, mă apucă spaima când îi văd sărind în ajutorul meu sau al altcuiva.
De ce? Pentru că după ce că vin cu tot cu bombardierele, te mai şi părăsesc cănd ţi-e lumea mai dragă, spunându-ţi cu zâmbetul pe buze că "My job is done here. Good luck!" în timp ce ruinele încă fumegă în spatele tău, aliatul lor, iar dintre ele se ivesc chipurile nervoase ale duşmanilor tăi.
Nu mă credeţi? Vietnamul, Cambodgia, Afganistanul, Irakul, Siria, Somalia, Libia, Ucraina, sunt martori istorici ai nenorocului de a fi ajutat de americani.
Când vin americanii să te ajute, te-ai.....
Ei bine, al doilea tip de filo-americani sunt foarte încântaţi de faptul că vin americanii, chiar dacă îi.... .
De ce? Pentru că filo-americanul român din această categorie are o logică foarte submisivă: mai bine să te ...americanii decât alţii.
El ştie din istorie că e aproape imposibil să nu te... chiar nimeni. A învăţat de la şcoală că primii care ne-au.... au fost romanii, apoi goţii, hunii, gepizii avarii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tătarii, turcii, polonezii, iar ungurii, nemţii şi, desigur, ruşii.
Ca atare el adoptă logica puşcăriaşului drăguţ pe care colegii de celulă îl consideră "fată": să îşi găsească un protector mai mare şi să se...însoare.
Trecem peste faptul că această categorie de români sunt greu de suspectat că ar mai avea, sărmanii, vreo demnitate. Trecem şi peste faptul că memoria violurilor istorice e, de cele mai multe ori, mai puternică decât realitatea lor.
Însă nu pot să nu remarc faptul că logica lor este străină de a tuturor ţărilor din jurul nostru, care au fost, sărmanele, multiplu violate şi ele în milenii de istorie, şi muuult mai rău decât noi.
Toate au ales să trăiască mai departe şi să depăşească propriul complex istoric. Numai România nu...
În România relaţia cu americanii e o formă de submisivitate de la un capăt la altul. Acest filo-americanism submisiv vine din frica cumulată faţă de huni, gepizi, avari, ruşi şi extratereştri. Nu vrem să mai fim singuri în faţa istoriei aşa că ne predăm unora, pe care îi decretăm din oficiu buni şi sperăm să ne apere de relele care ....au fost şi poate vor fi.
Da. De relele care au fost. Acest tip de filo-americanism vine ca un răspuns la frica retroactivă de comunism şi de sovietici.
E înduioşător să vezi replica standard a acestor filo-americani: "De 70 de ani îi aşteptăm! Bine că au venit acum!"
Înfrângerea noastră în războiul mondial- unde am fost aliaţii lui Hitler, lucru pe care ne place să îl uităm- şi consecinţele acestei înfrângeri, sunt "răzbunate" retroactiv de ocupaţia militară americană, cel puţin în imaginaţia psihanalizabilă a acesto filo-americani.
Acest filo-americanism nu are nimic raţional şi nici măcar ceva pragmatic în el. E mai degrabă mistic: americanii aici, ne putem vindeca rănile trecutului. E ca în basme: Făt Frumos vine, paloşul său ne apără de balaur şi noi nu mai trebuie decât să ne comportăm ca o soţie iubitoare şi supusă pentru ca Făt Frumos să nu plece.
Numai că, istoria ultimilor 200 de ani ne-o arată, SUA preferă relaţiile scurte şi fără implicare sentimentală. Ne-au arătat-o chiar nouă şi în anii 45-47, când au fost americani pe aici şi au zâmbit frumos, l-au mângâiat pe regele Mihai pe cap felicitându-l, i-au făcut cadou şi o maşină, dar tot cu zâmbetul pe buze au explicat că sunt mişto românii, dar nu atât încât să se strice "combinaţia" cu ruşii din pricina asta.
Sunt două tipuri de filo-americanism. Unul este filo-americanismul sincer, pe care, vă mărturisesc deschis, îl împărtăşesc şi eu, în nişte limite, desigur. Americanii sunt un popor fain. Ce spun fa…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu