Visul european al parintilor fondatori -26 mai 2016
Dinica Roman
Ovidiu Nahoi in dialog cu Dominique de Villepin, la recenta sa vizita in Bucuresti: "Trebuie să ducem mai departe visul european al părinților fondatori"
de Ovidiu Nahoi, RFI
Fostul premier și ministru de externe francez Dominique de Villepin s-a aflat la București, pentru o serie de o conferințe despre viitorul Europei. Marți, fostul premier francez a conferențiat în fața membrilor Club România iar miercuri dimineață a participat la o întâlnire cu studenții și cadrele didactice de la Academia de Studii Economice. Dominique de Villepin i-a acordat un interviu colegului nostru Ovidiu Nahoi. El l-a întrebat pe fostul prim ministru francez cum vede rolul Europei în lumea viitorului și mai ales, ce trebuie să facă Europa pentru a-și câștiga un loc mai important în plan global.
Europa este indispensabilă în echilibrul relațiilor internaționale. Așadar Europa trebuie să-și regăsească încrederea în sine, cu alte cuvinte să-și regăsească acea capacitate de a gestiona dificultățile. Astăzi miniștrii europeni se reunesc pentru a discuta problemele Greciei, peste câteva săptămâni se va pune în discuție apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană, și mai sunt desigur aceste probleme grave legate de refugiații care vin în Uniunea Europeană. Prin umare este vorba de a crește capacitatea Uniunii Europene de a trata aceste dosare. Se vede prea bine că nu avem în toate situațiile acele instrumente indispensabile care să ne ajute să rezolvăm problemele grave, cum este cea legată de refugiați. Cred că trebuie să avem organisme instituționale mai puternice și trebuie să avem o viziune politică mai coerentă. Chestiunea refugiaților nu este o problemă tehnică – este în primul rând o problemă politică, o chestiune de voință. Trebuie să fim capabili să rezolvăm la frontierele Europei chestiunea refugiaților, a dreptului de azil, să putem oferi, acolo unde este posibil, un viitor acelor refugiați care nu au nicio posibilitate, niciun viitor, cum ar fi de exemplu pentru cei care vin din Siria. Așadar există probleme la scară mare, dar în același timp avem atuuri considerabile, care țin de prosperitatea pe care Europa o cunoaște în prezent, cu toate dificultățile ei economice, sociale, politice.
– Care sunt în opinia dvs semnificațiile ultimelor alegeri prezidențiale din Austria? Ce ar trebui să învețe Europa de aici?
– În primul rând că furia și teama popoarelor europene trebuie luate în serios! Există astăzi în Europa mari îndoieli, mari îngrijorări. Chestiunea refugiaților a dus la o adevărată basculare a unei părți importante a electoratului austriac. În același timp se vede bine că a fost vorba de un vot negativ, un vot furios – nu există nicio perspectivă, nicio capacitate de a construi în baza acestui vot ceva pozitiv. Prin urmare trebuie să fim conștienți că prima datorie a Europei este aceea de a se adresa realităților cotidiene ale fiecărei națiuni, de a avansa cu marile proiecte europene: Europa energiei – care este în continuare blocată, Europa inovației – de care avem nevoie pentru a fi mai performanți, Europa apărării – cu crearea unui Stat Major european, a unei piețe europene a armamentului, a unei capacități comune de apărare. Este nevoie de o politică externă europeană comună și coerentă, în chestiuni de primă importanță cum este Siria, Ucraina. Nu ne situăm încă la nivelul mijloacelor pe care le avem, la nivelul ambițiilor noastre, și nici la nivelul îndatoririlor pe care le avem. Cea mai arzătoare obligație pe care o avem este de a răspunde nevoilor popoarelor noastre și nevoilor tinerilor mai ales. Visul european există, trăiește în rândul multor tineri, inclusiv aici în România. Trebuie să ascultăm Europa, să-i răspundem în domeniul școlar, universitar… Erasmus a fost un răspuns foarte apreciat, dar trebuie să mergem și mai departe – să organizăm de exemplu Universități cu un parcurs european, cu o ofertă concretă pentru acești tineri, pentru așteptările lor. Apoi să recompensăm și mai mult aceste țări europene care fac eforturi pentru a păstra echilibrul bugetar, cum ar fi România de exemplu, pentru că iată, există "elevi" buni la școala europeană. Trebuie să recunoaștem că sunt țări care fac eforturi reale pentru a-și ocupa locul pe care îl merită în Europa. În România Europa este apreciată, este așteptată, și dorim ca această Europă să fie în măsură să ofere mai mult în viitor.
– Ce fel de politică ar trebui dusă, în opinia dvs, în raporturile cu Republica Moldova, cu Ucraina, cu Rusia?
– Cred că aici am ratat numeroase ocazii, mai ales în ce privește acordul de asociere cu Ucraina. Cred că nu am tratat corect îngrijorările, adesea legitime, ale Rusiei. Din acest punct de vedere nu am știut să ducem o politică echilibrată, care să fie în același timp atrăgătoare pentru Ucraina, dar și acceptabilă din punctul de vedere al Rusiei. Nu e prima oară când apar astfel de neînțelegeri. Și mă refer aici la evoluția Nato, la ce s-a întâmplat după căderea Zidului Berlinului … o mulțime de neînțelegeri și de timp pierdut. În situația dată cred că lucrurile trebuie luate de la capăt, trebuie puse pe masă perspective veritabile, negocieri veritabile cu Rusia, inclusiv pe chestiuni de securitate. În 1975 conferința de la Helsinki a marcat o etapă, noi trebuie să refacem acea arhitectură, să găsim un echilibru satisfăcător și să evităm aceste suspiciuni, aceste spaime care nu fac decât să încremenească lucurile, să le golească de conținut. Nu avem nevoie de alte ziduri în Europa! Să nu neglijăm potențialul economic formidabil – nu numai al Rusiei ci al întregului spațiu euro-asiatic! Trebuie să evităm un pact oriental contra Rusiei – vedem în tratatele comerciale cum ar fi CEFTA că a existat o strategie de excludere a anumitor parteneri… Eu cred că dosarul sirian a demonstrat că avem nevoie de Rusia în Orientul Mijlociu, dar avem nevoie de Rusia și în Europa! Nu vor exista perspective mai bune și nici echilibru pentru Ucraina dacă nu găsim soluțiile pentru refacerea unei relații bune, dar și pentru a determina Rusia să accepte regulile noastre, principiile noastre europene. Repet, este foarte foarte mult de lucru. Pentru ca încrederea reciprocă să se instaleze din nou, trebuie să dovedim imaginație, creativitate, trebuie să facem propuneri, să întindem o mână, dar să rămânem totodată cât se poate de clari și fermi pe principiile noastre europene. Europa trebuie să rămână un pol atrăgător, și nimic nu ar fi mai primejdios decât diluarea, slăbirea acestui pol de încredere. Trebuie să fim respectați și în același timp trebuie să creăm stabilitate și pace. Asta e valabil și pentru Rusia, dar și pentru Turcia. Relația cu Turcia duce lipsă de claritate. În Turcia au loc evoluții îngrijorătoare din punct de vedere al democrației, se merge către un sistem autoritar. Europa are nevoie de Turcia în problema refugiaților, și astea nu sunt deloc vorbe goale! Personal regret că aceste negocieri cu Turcia au fost duse mai mult de Germania, de una singură… Este nevoie de soluții coerente, transparente, cunoscute de opinia publică, pentru a nu crește gradul de îngrijorare și de teamă.
– Considerați că sancțiunile contra Rusiei ar trebui ridicate în vara asta?
– Și aici cred că trebuie să menținem un echilibru. Repet, trebuie să rămânem fideli principiilor noastre dar în același timp să întindem o mână prietenoasă către partenerii noștri. Să construim un proces prin care să putem să regăsim normalitatea în relațiile cu Rusia, să ridicăm sancțiunile contra Rusiei, da, dar regăsirea încrederii depinde de anumite gesturi pe care trebuie să le facă atât UE, cât și Rusia. E nevoie de multă claritate, trebuie să evităm neînțelegerile, care au fost mult prea multe în ultimii ani.
– V-ați putea imagina Europa fără Uniunea Europeană?
– Cred că UE este un imperativ absolut și nu îmi imaginez o întoarcere în trecut. Trebuie să ducem mai departe visul european al părinților fondatori, adică o integrare, o federație… Sunt capabile popoarele europene de acest gest de încredere? Să nu uităm de diversele referendumuri care au loc în ultimii ani în Europa, cum e cazul cu Marea Britanie, sau cu Olanda. Oare trebuie să luăm în considerare o întoarcere înapoi, așa cum doresc mai multe mișcări populiste astăzi în Europa? Eu cred că trebuie să găsim calea de mijloc, să demonstrăm că Europa este utilă, este necesară, și că este un element esențial pentru stabilitatea globală. Trebuie să ne axăm pe crearea unei Europe a realităților, o Europă care să răspundă concret la nevoile oamenilor, în domenii precum cele pe care le-am amintit – energie, inovație, educație, universități – iată domenii unde progresele sunt tangibile, pot fi măsurate. Trebuie făcute eforturi pentru ca europenii să scape de această viziune negativă care este susținută de prea mulți responsabili politici – care consideră mereu că pentru orice problemă e vina Europei și niciodată a statelor naționale. Trebuie să demonstrăm că Europa poate oferi soluții concrete, să fim mândri de Europa, să demonstrăm că spiritul european poate face diferența în Africa, în Orientul Mijlociu, în Balcani, – acolo unde există dificultăți Europa trebuie să ofere soluții, să dovedească îndrăzneală, imaginație, chiar o politică de apărare mult mai puternică, mai ambițioasă, mai îndrăzneață.
AUDIO –
Dominique de Villepin: "Furia popoarelor trebuie luată în serios"
Fostul premier și ministru de externe francez Dominique de Villepin s-a aflat la București, pentru o serie de o conferințe despre viitorul Europei. Marți, fostul…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu