Pe facebook: Ce-i incurca pe tinerii frumosi?

miercuri, 22 iunie 2016

Ce-i incurca pe tinerii frumosi?

Ce-i incurca pe tinerii frumosi? – 5 iunie 2016

Smaranda Dobrescu

Azi la sectia de votare, in spatele meu, doi tineri frumosi si liberi, vorbind incet si uitandu-se la mine: "tell her about Nicusor". Eu, jumatate intorcandu-ma: "forget about". S-au tras un pas in spate.
Asta e de fapt parerea si partis-pris-ul tinerilor despre cei in varsta: sunt niste inadaptati, iesiti din realitate, ignoranti, numai buni de scos din circuitul democratic al votului.

Alexandru Botu Nu toti tinerii sunt "frumosi si liberi", dar de ce sa nu creada ca nu din vina sistemului sunt in margine, fara orizont, fara ambitii, fara solutii, cand pot fi usor facuti sa creada ca din cauza altora, in special a celor ce judeca lucrurile pe termen lung, pe baza unei triste si consolidate experiente? De n-ar fi acesti "incurca lume" s-ar realiza si ei instantaneu, ar putea transforma radical lumea, asa cred ca gandesc. Si nu-i condamn, caci s-a ajuns aici pentru ca noi nu am fost in stare sa impiedecam acest fapt. Sunt, insa, ingrijorat, caci ei sunt mai naivi si mai putin pregatiti decat noi, fata de nerabdatoarele hiene....

Platon Florin "forget about it" :)

Smaranda Dobrescu right!

Mihai Ion Turcu Ieri am condus un examen (masterat)facut sa le fie cat mai usor. Am hotarat ca este si ultimul meu act didactic. De regula studentii sunt harnicuti, studentele foarte, invata tot ce le-ai pus in mana. Daca-i pui in situatia de a face legaturi se blochiaza. Fie ca nu sunt in stare fie ca se tem sa le exprime.La o intrebare ceva mai suptila la care examinata se dovedea a fi blocata, un baiat, cred ca cel mai tanar din sala, a raspuns imediat. solicitand sa facqa si alta legatura cu domenii conexe n-a "performat". Ai fost studentul nostru ? ( unii sunt la acest masterat cu alte studii de baza decat psihologie. drept, sociologie, asistenta sociala, medicina). A confirmat ca da. Atuncea poti face legatura cu ... materii predate de mine. Nu am fost la cursuri Domnule Profesor, eram angajat, veneam doar la exemene.....

Smaranda Dobrescu Nu inteligenta le lipseste tinerilor studiosi, nici prezenta de spirit si nici umorul. Un exemplu care nu-ti permite sa te dezici de acesti tineri este chiar baiatul de care vorbeati. Lupta pentru existenta il limiteaza in dobandirea de cunostiinte. Probabil si cariera daca nu va recupera cumva, personal se va resimti.Ceea ce insa nu le lipseste este siguranta de sine, lipsa indoielilor. Poate ca asa sunt mai pregatiti pentru viata. Si daca le permite structura in urma unei experiente de viata vor recunoaste in sinea lor deceptiile si nedreptatile in rationamente aplicate altora.Ii iubesc pe toti tinerii care pot spune deschis: "nu stiu daca e bine" Adica pe cei pe care suficienta nu-i posteaza in pozitia de lider fara a avea o meserie in care sa fi confirmat.

Draghi Puterity "Spălarea la creier", in ciuda numelui, nu are legătura cu ceea ce îndeobste numim inteligenta. Ea actionează la nivel emotional. Doar dacă ajungem la tinerii frumosi si liber la acest nivel putem schimba ceva. Însă acolo concurenta e mare...

Platon Florin oricat de tragic ar suna, acesti tineri nu sunt targetul pt inducerea schimbarii. Vanitatea dreptatii. Sunt chiar toxici si folositi astfel. Ascensiunea lui Nicusor se produce la pachet cu scaderea participarii la vot ;)

Doina Nicolescu Tineretea se vindeca cu timpul! Chiar mai repede decat cred ei!

Smaranda Dobrescu Nu am intentionat prin aceasta postare sa subliniez odata in plus o prapastie din societate, daca nu as fi citit de curand reiterarea dorintei celor non-ideologii, pro-democratie participativa, de a inlatura diferite categorii sociale de la exprimare.Primii nominalizati, evident varstnicii. Din fericire, in discutiile de la Atelier doar rareori am simtit acest implacabil hiatus, nu neaparat printre membrii activi ai grupului. DE aceea consider ca dialogul chiar la noi nu este complet. Ii astept pe cei mai tineri membri ai grupului sa-si spuna parerile. Cred ca toti ii vom asculta cu toata seriozitatea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

miercuri, 22 iunie 2016

Ce-i incurca pe tinerii frumosi?

Smaranda Dobrescu

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv