Pe facebook: Cate viteze are Europa Centrala?

marți, 9 februarie 2016

Cate viteze are Europa Centrala?

Cate viteze are Europa Centrala? – 28 ianuarie 2016

Prospectiv A-z

Invitați speciali: prof.dr. Adrian Severin și Oana POPESCU, director Global Focus. Moderator: prof.univ.dr. Adrian Nastase, președintele FET.

Câte viteze are Europa Centrală?

YOUTUBE.COM

Ce prapastie intre generatii!

O urmaresc pe Oana Popescu si constat ca pentru cei mai tineri lumea se reduce la o chestiune de vointa si reprezentare. Avand primul cuvant, Oana Popescu a reusit sa trimita mare parte dub discutie intr-o zona minora. Poate ca era firesc, data fiind diferenta vadita a modelelor de reprezentare.

Personal, as fi centrat discutia pe ideea colonizare/decolonizare, atinsa deAdrian Severin. Abordarea ar fi fost pe dimensiunile de economie, securitate, cultura etc. Asta in raport cu cel putin 3 poli de atractie/influenta si cu interesul national ca metrica.

O pata de culoare adauga interventia istoricului militar Dogaru (cca. min 90).

La minutul 110, Ambasadorul Mares da exemplul polonez si ilustreaza 'egoismul feroce' al polonezilor.

Observ ca se tot pune problema a ce ar fi de facut; se intelege in general de toti nevoia de multidimensionalitate a abordarilor, dar nimeni din cei prezenti nu discuta despre structura politica actuala la varf din Romania--mai precis, este aceasta configuratie un inceput sau un sfarsit pentru aspiratiile romanilor?

Prospectiv A-z Ma tot gandesc la un recent schimb al nostru in care spuneam ca fostii politicieni le datoreaza tinerilor adevarul.

Cu ocazia aceea, Smaranda Dobrescu a adaugat ca aceasta ar fi o idee daca tinerii ar mai vrea sa si invete.

Teoretic, cred ca am avut dreptate, practica arata ca cel putin deocamdata, nu.

Smaranda Dobrescu Este o constatare la care nu pot da like, caci adevarul pe care-l contine atarna prea greu..

Prospectiv A-z ...dupa cum constat si eu ca-i greu ca tanar sa mananci o paine ca intelectual in Romania fara sa dai cu claxonul pe sens invers. Celorlalti tineri le-as crea in continuare sansa invataturii caci pribegia nu-i SOLUTIA.

Ca veni vorba, ma intreb de ce gazda acestei intalniri a simtit nevoia de *impartialitate* invitand oaspeti atat de diferiti.

Smaranda Dobrescu Daca nu l-ar fi chemat pe D-l Adrian Cioroianu alaturi de D-l Adrian Severin in calitate de fosti ministri de externe, cu alta ocazie, cum ar fi putut AS sa fie covarsitor de convingator?

Constantin Gheorghe Câte țări în zonă, atâtea viteze! Simplu. Caz închis!

Smaranda Dobrescu Adrian Severin pleaca in demonstratia sa de la ipoteza ca Europa Centrala este un concept definit de altii, nu neaparat de cei care fac parte permanent sau temporar din aceasta notiune, ci de alte puteri cu interese geostrategice in regiune.Asa se face ca imediat dupa schimbarile din 1989 grupul tarilor de la Visegrad in care Romania s-a zbatut din greu sa faca parte, lovindu-se insa de oponenta celor patru, in special Ungaria a avut parte atat de incadrare in Europa Centrala cat mai ales de avantaje economice occidentale, cu precadere americane. Explicatiile tin de hotararile de la Malta unde Romania si Bulgaria s-a horatat sa nu faca parte din zona centrala a Europei, nefiind nici in gratiile puterilor europene nici ale atlanticilor. Razboiul din Golf, atacurile teroriste din SUA au schimbat optiunea americanilor, facand posibila intrarea in NATO, chiar mai degraba decat aderarea la UE. Avand un avans economic datorita ajutoarelor financiare, tarile Visegrad s-au colonizat mai repede decat a facut-o Romania dar pe cale de consecinta a si inceput decolonizarea inaintea noastra.
Marile puteri, teorie explicitata de Anglia este cu atat mai stabila cu cat este compusa in afara tarilor mari din tari mici cat mai faramitate care la nevoie sa poata fi cooptate intr-o parte sau alta a balantei intereselor celor mari si dezvoltati. S-a reusit cu Cehia-Slovacia, cu Iugoslavia. Este realizarea politicienilor romani din cei 25 ani ca au reusit sa depaseasca provocarile multiple destinate acestui scop, progresand insa economic, in consecinta mai anevoie.In tot acest timp altii au dorit sa reduca tarile din fosta zona de influenta sovietica intr-o stare de irelevanta.
Suntem intr-un moment in care tarile de la Visegrad manifesta o atitudine naravasa si se regrupeaza pe o platforma nationalista si conservatoare, situatie care le pune in situatia de a fi inlocuite in gratiile marilor puteri de un alt grup Visegrad. Romania e probabil sa preia rolul fostului grup Visegrad avand ca obiectiv mentinerea la distanta a Rusiei de Germania. Aceasta posibila basculare a noastra in zona tarilor Europei Centrale ar dovedi odata in plus ca vitezele Europei Centrale sunt determinate de logica puterilor globale..

Alexandru Botu Am urmarit si eu filmul si dezbaterile si singurul lucru optimist pe care l-am retinut a fost decolonizarea.

Smaranda Dobrescu Decolonizarea altora..

Alexandru Botu Pe rand, asa am fost asigurati ca este in dialectica lucrurilor razvratitilor.

Prospectiv A-z Ce nu se vorbeste este cum s-ar decoloniza Romania.

Sau numim colonizare/decolonizare suma relelor din Romania ultimilor 26 ani, respectiv ce fac altii prin jur (Ungaria, Polonia) si asteptam sa ne vina randul?!

Alexandru Botu Romania, daca ar ajunge si ea sa se decolonizeze, ar trebui-si de aceasta data- sa aiba in mod normal o cale diferita de a celorlalti. Asta daca nu va face si decolonizarea tot la comanda, neavand timp sa inteleaga ce i se intampla.

Smaranda Dobrescu Prospectiv A-z , ma gandesc ca o decolonizare ar insemna refacerea partiala a proprietatii statului asupra resurselor, asupra marilor companii foste nationale, instituirea unor reglementari bancilor in sensul finantarii economiei reale si a cetatenilor in mod onest, fara a jupui 10 piei , scoaterea justitiei de sub influente diverse, refuzul contractelor statului cu firme off shore , revederea fiscalitatii marilor companii multinationale care fac afaceri in tara fara sa plateasca un impozit corespunzator, etc..Desigur, ce spun eu are aerul unei utopii, caci bani de recuperat ce s-a vandut pe nimic si azi s-ar rascumpara la preturi inzecite, nu prea stiu sa existe..

Alexandru Botu Este posibila si varianta: cand totul va fi fost exploatat desertic sa ni se spuna ca este datoria statului sa nationalizeze desertul si sa-l faca pe speze proprii paradis, la parametrii impusi.

Smaranda Dobrescu Alexandru Botu , de data asta esti chiar mai pesimist decat sunt eu. Dar... nimic nu-i exclus !

Alexandru Botu Doamna Smaranda Dobrescu,
Eu nu sunt pesimist, incerc sa completez un tablou cu diverse posibilitati, variante. Adevarul este ca intr-o lume finita, nici variantele nu-s infinite si nici nu te doare capul prea tare daca faci un inventar cat mai complet.
In mod normal, cine isi asuma o relatie cu cineva trebuie sa ia in calcul nu numai ce ii convine lui, chiar si in plus ceea ce ii convine celuilalt nu este suficient...

Gavrila Ch combativa 'tanara frumoasa si libera' pe numele ei Oana Popescu; ca toti ong-istii invata liniile cu care incearca sa combata nationalismul in favoarea omului de tip nou a la Soros. Folosirea nonsalanta a simpaticului cuvant 'nasol' al tinerei generatii ii sporeste persuasiunea sharmului - cum se mai zice la case mai mari: 'that's the best she's got?'

Smaranda Dobrescu Ne-a ajutat pe noi care nu intelegem ce inseamna buna vecinatate intr-un mod foarte plastic si la mintea noastra sa pricepem. Cu exemple personale, casnice si "mishto ".

Gavrila Ch amazoane care se incuie pe dinafara/suna dadaist!?- cu atat mai bine, pentru rinocerii de pe pasunile din codrul Vlasiei.

Smaranda Dobrescu Cam asa ceva, suta la suta dadaist (Tzara) i s-ar potrivi
Trece pe stradă domnul în negru cu fetiţa
Bucuria cerşetorilor la înserare
Dar am acasă un Polichinelle cu clopoţei
Să-mi distreze întristarea când mă-nşeli

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre Atelierul Grupului Prospectiv

Discutiile noastre la facebook au fost reluate in cadrul Atelierului Grupul Prospectiv. O buna descriere a ideii de atelier am gasit-o in textul lui Andrei Serban:

Nu mă gândesc prea des de ce sunt în viață, care e rostul meu pe lume. Ma gândesc în schimb foarte des cum să îmi fie mie bine, cum să am succes. Poate că nu sunt singurul care gândește așa… Totuși, oare nu suntem aici pentru altceva? În Mahabharata, Udishtira ne atrage atenția: „zilnic moartea ne bate la ușă, dar noi continuăm să trăim ca și cum am fi nemuritori”.

Un înțelept a spus: „Omul are o menire specială, pe care animalele nu o pot îndeplini: aceea de a sluji, de a servi conștient planeta. Un artist poate face mai mult, poate deveni un pod de legătură pentru ca anumite energii mai fine, de o altă calitate, să devină vizibile. Pentru a îndeplini această funcție, el trebuie să evolueze.”

Citind aceste cuvinte, cu mulți ani în urmă, m-am simțit imediat inspirat să mă examinez pe mine însumi, să mă întreb ce îmi lipsește și cum aș putea să evoluez, pentru a deveni un om și un artist adevărat.

Descoperisem în tinerețe, lucrând cu Brook în format de atelier, cât de benefică este munca de laborator. În atelier competiția nu-și are locul, ca și, de altfel, multe alte constrângeri și piedici, inclusiv teama paralizantă dinaintea unei premiere. Când lucrăm la un spectacol, vine aproape inevitabil momentul când propria importanță se face simțită – acel amor propriu care ne împinge să fim preocupați mai mult de noi înșine decât de întreg și să ne simțim fiecare atât de „speciali”, de „intersanți”. Iată ce ne izolează în micul egoism, de fapt într-o imensă singurătate. În condiții de atelier, însă, ceea ce caut este să mă regăsesc împreună cu ceilalți, să ne punem aceleași întrebări. Atmosfera de calmă introspecție ne ajută și să simțim că există în noi și în jurul nostru energii de o altă natură decât cele cu care interacționăm de obicei, energii cosmice accesibile doar într-o stare de disponibilitate pe care nu o avem în graba cotidiană după succes. Și ne dăm seama că toți contribuim la condițiile speciale absolut necesare pentru a crea această deschidere. Astfel se naște în fiecare o responsabilitate nouă, aceea de a participa la efortul comun. Ecranul opac, cel care mă face să mă gândesc doar la mine, se dizolvă atunci când las impresiile care vin de la ceilalți să mă pătrundă și apoi să circule liber. (…)

De ce participarea la ateliere e un fel de a te dezvolta? Trăim într-o lume dominată de o individualitate maximă și de un egoism monstruos. Ne e foarte greu nouă, oamenilor, să fim împreună. Un stol de păsări pot gândi și reușesc să se miște împreuna. La fel insectele, peștii, animalele… Oamenii, dimpotrivă – fiecare în singurătatea sa. În același timp – dansatorii din Bali sau actorii japonezi ai teatrului No formează cu adevărat un grup, reacționează în mod natural toți împreună, sunt animați de același impuls, ca o orchestră remarcabilă, dar fără dirijor, fără ca cineva să le dea semnalul. Prin contrast, nouă ne e aproape imposibil. De ce? Pentru că toți vrem să fim „speciali și unici”. De exemplu, când mă observ pe mine însumi, recunosc cât mi-e de greu să-i ascult pe ceilalți – mă gândesc la „importanța” mea, la ce am „eu” de spus. Să fii sensibil la cel de lângă tine cere un alt fel de concentrare decât în viață, o anumită calitate care ne lipsește, care cere un antrenament special. Acesta se poate obține doar în conditii de atelier. Ar trebui să ne amintim că suntem aici pentru a servi ceva mai înalt decât propria noastră persoană, atât în viață, cât și în teatru – cred profund în asta. Și, dacă e adevărat ce spun, înseamnă că eu și tu suntem același în esență și ar trebui să ne considerăm „NOI”, fiecare cu individualitatea sa, dar tinzând împreună spre un scop înalt, nobil. Prin exerciții, ajung să simt că eu, tu, noi facem parte din același univers, ajung să-l văd și să-l înțeleg pe celălalt ca pe mine însumi: Eu-Tu-Noi.

(Fragment din volumul „Cartea Atelierelor. Academia Itinerantă Andrei Șerban”, coordonat de Monica Andronescu și Cristiana Gavrilă, Editura Nemira, 2013)

Pe facebook

marți, 9 februarie 2016

Cate viteze are Europa Centrala?

Cate viteze are Europa Centrala? – 28 ianuarie 2016

Prospectiv A-z

Niciun comentariu:

afişări

Textele nerestricţionate pot fi preluate cu atribuire la blogul Grupului Prospectiv