Inrudiri europene: UKIP, Pegida

Inrudiri europene: UKIP, Pegida – 10 martie 2015

Smaranda Dobrescu

Ieri am postat un articol despre situatia politica din UK inaintea alegerilor. Acolo erau trimiteri de similitudine ale UKIP cu Pegida din Germania. Am parcurs azi dimineata cateva publicatii germane si am aflat cine este Pegida.
Cum sa ne explicam dinamica si atractivitatea miscarilor de protest care au taiat respiratia recent in Germania? Pegida s-a nascut pe FB ca o initiativa a lui Lutz Bachman si a unui mic grup in octombrie 2014.. Comparativ cu alte miscarri protestatare parea doar un grup oarecare. Conform datelor politiei insa, in Dresda, locul de origine Pegida au iesit in strada 25000 germani. Grupurile Legida in Leipzig, Sugida in Suhl si Bagida in Munchen nu au adunat mai mult de 1000 manifestanti. In vestul tarii miscarile au fost de cateva ori mai numeroase. Materia prima, ca sa zic asa a protestelor e reprezentata de resentimentele rasiste in special anti-musulmane. Demonstratiile au evoluat si au devenit un forum resentimentar, care in conditiile particulare ale Geremaniei nu sunt de bun augur.Rasismul anti –musulman se raspandeste rapid si pe o arie larga. El este vizibil nu doar in mica formatiune politica „Pro Koln”. Baza sa a devenit evidenta mai demult, prin cartile vandute ale lui Thilo Sarrazin, prin succesul blogului „Political Incorrect”si prin liniile directoare ale unor mari publicatii.Pana la izbucnirea Pegida, oamenii protestau in cercuri mici de prieteni care se simteau deceptionati si mintiti. Suporterii Pegida au dobandit exercitiul protestelor de strada abia in „Promenadele de luni” Acestea au devenit articulate, au afisat steaguri, bannere, au sustinut cereri . Avem de-a-face evident cu o miscare populista de extrema dreapta care cere prin bannere deocamdata ca refugiatii economici si tradatorii (cei care sustin ideea imigrarii) sa plece. Spiritul rasist, populist de auto-aparare impotriva infiltratiei culturale este esenta brandului Pegida si se regaseste la mai toate partidele, de la Linke pana la NPD si nu tine seama de nivelul de pregatire al germanilor. Are aderenti in toate mediile sociale. Pegida a devenit rapid un spectacol parte fascinant, parte infricosator. Treptat presa a devenit favorabila Pegida si se raspandeste ideea ca ea ar putea fi purtatorul de stindard pentru libertatea de opinie impotriva minciunilor presei.
Intr-un timp record Pegida a devenit un produs de succes care isi da mana cu UKIP-ul britanic, in tendinta sa de relansare a cadrului extremist de dreapta impotriva celor care cer azil in Germania.
In Germania insa, acest lucru are semnificatii majore si inspaimantatoare tinand seama de „circumstantele istorice”.

  Alexandru Botu Materiale sintetice, cu mult discernamant si echilibru, precum cel postat de Doamna Smaranda Dobrescu sunt extrem de utile, in dezinformarea si manipularea mediatica de astazi.

  Ionel Iani Velciov Ce cer manifestantii fata de "vinituri", reducerea multiculturalismului (partea poetica), reducerea infiltrarii culturale (partea practica), reducerea conservatorismului cultural (partea negativa) sau gandesc mai putin si dilemele lor existentiale se invart in jurul standardul de viata mai mic decat asteptarile asupra lui ?!!

  S.D  Standardul de viata chiar daca nu este conform asteptarilor nu cred ca ii determina sa riposteze, caci germanii au inteles mereu situatiile si si-au sustinut liderii, au avut in general incredere in ei. De altfel introducerea in Germania in urma cu cateva luni a salariului minim de 8,5 euro pe ora, adecveaza cumva veniturile la preturi. Aceasta Pegida oarecum spontana si sincera cuprinde dupa cum am spus, segmente diferite ale societatii. Decidentii germani au o mare problema pe care niciodata o miscare sa zicem de extrema stanga nu le-ar fi ridicat-o.

  Mihai Ion Turcu Am inteles dintr-o imagine difuzata pe Y ca Norvegia a expulzat cu un vas un numar de musulmani certificati ca indezirabili in Norvegia.Desigur Germania oficioasa se teme ca de tamaie de propria-i istorie. Real ostilitatea fata de imigranti in general ( de care a avut si se pare ca are nevoie) de turci consecvent si acuma de "islamisti" este cronica. Exista ostilitate fata de polonezi, acuma fata de romani. Germania nu este singulara. Nou este faptul ca se manifesta dschis impotriva imigratiei cu posibil accent pentru musulmani. Starea de spirit in evolutie compromite si ideea "cetateniei europene" si pune sub semnul intrebarii acordarea de asistenta sociala neautohtonilor ( imigrarea in Germania, UK pentru a incasa foarte generoasele subventii pentru temporar sau permanent marginali practicate in aceste state).Integrarea intra UE daca nu se sisteaza se incetineste, sau devina selectiva, (forta de munca recrutata pe alese si restul descurajat). Sunt reactii care erau de asteptat atat vreme cat in UE persista diferent mari de calitate a vietii. Privind afluxul de microasitici si nordafricani urmeaza cu cetitudine ingradiri sevre.

  S.D  Mai exista un fenomen paradoxal; Ambele tari, desi stiu si recunosc ca forta de munca venita din estul Europei are calificarea necesara in constructii, industria hoteliera, industria carnii, etc prefera muncitorii non-europeni. Acestia daca se angajeaza platesc contributii sociale. Daca la varsta pensionarii acestia se vor gasi pe alte meridiane, tarile gazda temporara nu vor plati nimic. Fata de europeni insa directivele ii obliga sa plateasca stagiile de cotizare sub forma unor bucati de pensie.Cu alte cuvinte musulmanii, africanii, indienii, etc contribuie la pensiile germanilor si englezilor fara ca acestia sa aibe asigurata propria pensie. Nu este un amanunt de neglijat in aceasta perioada in care majoritatea sistemelor publice de pensii sunt sau vor fi curand in criza majora.

  M.I.T  Atata timp cat casele de pensii se alimenteaza din cotizatiil plus de la buget criza pare inevitabila. Casele de pensii, autonome, ar trebui sa aiba plasamente in industrii sigure sub control sever de stat.

  S.D  Cata vreme exista mai multe sisteme de pensii, unele cu plata prin redistribuire intre generatii (PAYG) si care platesc pensiile intr-o luna din ce contributii au adunat de la activi iar altele care investesc pe termen lung banii contribuabililor, capitalizati, nu poate fi o casa autonoma unica de pensii. Sistemele publice au tendinta sa devina din ce in ce mai nesemnificative dpdv al cuantumului, asigurand doar o pensie minima, in timp ce sistemele cu capitalizare, administrate privat care pot avea plasamente sigure in propria industrie , in bonduri, obligatiuni, etc se vor diversifica prin oferta de produse de economisire variate.
Necazul cu acestea din urma este ca respectivele comisioane de administrare reduc substantial din cuantumul pensiei. Necazul sistemelor publice, in custodia si contributia adiacenta a statului este ca raportul dintre angajati si pensionari se afla in continua descrestere si rata de inlocuire a venitului prin pensie se reduce in acelasi sens. Imbatranirea populatiei se cheama acest fenomen.

  M.I.T  Intrucat problema se acutizeaza si devine amenintatoare pentru securitatea sociala pe care statul trebuie s-o garanteze prin politici eficiente, se va ajunge la o formula de stat. Pina acuma s-a zburdat.

  S.D  La o formula de stat, un fel de anomalie oportuna si conjuncturala a ajuns si Polonia care a preluat banii fondurilor private de pensii-nu putini- spre a-si plati datoriile. Nu stiu cum vor fi recompensati contributorii. Polonia a introdus pensiile private prin 1999. Nu stiu inca ce solutie s-ar putea gasi ca statul sa aibe atributii de institutie financiara de investitii care eventual sa cumpere bonduri si obligatiuni proprii>. Cunosc insa o alta metoda, un altfel de sistem care s-ar potrivi ca o formula adiacenta la sistemul public. Voi explica-o cu voia D-voastra intr-un mediu mai putin public.

  M.I.T  Imaginatia mea financiara este egala cu zero. Daca bine stiu (?) si fondurile noastre de pensii de stat au fost separate de buget si apoi introduse in buget, riscant, doar ca statul atunci era proprietarul mijloacelor de productie plus mai numerosi contributorii. Fondurile private, la noi, nu inspira incredere, pe buna dreptate. Nici bancile nu inspira incredere. Se mai adauga faptul ca majoritatea salariatilor traiesc la limita venitului lor lunar. Economisirea nu intre in discutie, si daca este lasat in seama individului contributia la un fond de pensii privat, cel mai probabil nu va fi avuta in vcedere. Contributia pe care o retine statul este nenegociabila si inevitabila, deci asiguratorie atat vreme cat statul nu falimenteaza.

  S.D   As face doua precizari: 1. Bugetul de pensii, al doilea buget al tarii se administreaza separat de cel de stat pe lege anuala. Ambele bugete formeaza bugetul consolidat, unde mai intra si alte entitati. In cadrul bugetului consolidat, pe principiul vaselor comunicante pot avea loc transferuri la nevoie, asa cum se intampla din 1998 regulat, de cand bugetul de pensii este in deficit in crestere.
2. Exista doua feluri de pensii private: un sistem obligatoriu, in care partea prelevata din contributia la sistemul public de pensii este directionata spre capitalizare spre a fi inmultita si un sistem privat tot cu capitalizare, optional. Mai exista si fonduri ocupationale organizate la nivel de companii,de anvergura mica.Asa ca deocamdata 6 procente din contributia totala la pensie se investeste in mod obligatoriu prin adminisrtratorii privati. Pana in prezent rentabilitatea anuala s-a plasat in jurul la 8-10%, o cifra buna. Investitiile au fost facute preponderent in bonduri avand in vedere activitatea aproape neinsemnata a bursei si eventualele riscuri ale pietei.

  O.L  Inca un atac terorist doua cu mare impact emotional si antiislamismul transformat rapid in pura xenofobie pura si dura se va generaliza in Europa. O Europa demantelata fara ca Putin sa miste un deget. Sau ma rog poate degetul mic de la picior.

  S.D  Ca sa ma intorc la Pegida care are se pare semnificatia ei, demna de a fi luata in considerare: Un sondaj efectuat printre demonstrantii Pegida a reliefat ca un procent de 62% nu are nicio afiliatie politica. Dintre cei cu preferinte politice 17% au mentionat o preferinta pentru Alternativa pentru Germania (AfD), 9% pentru CDU, 5% pentru extrema dreapta (NPD).Pe de alta parte 76% din membrii AfD privesc cu simpatie manifestantii Pegida.
Cu alte cuvinte este posibila o alaturare intre anti-europeanul partid parlamentar AfD si miscarea extra-parlamentara Pegida.

Politicile de austeritate nationala, „disciplinarea” zonei euro, TTIP, programul QE al ECB, recenta cerere a lui Jnker de creere a unei armate europene, acapareaza complet preocuparile Bruxelles si ale capitalelor nationale. Politicile mainstream ignora elefantul populist care se plimba prin societatile europene.