Despre cum mor romanii de grija Angliei

Despre cum mor romanii de grija Angliei – 27 iunie 2016

Prospectiv A-z

 

Cornel Nistorescu: Despre cum mor românii de grija Angliei

Avem un strop de noroc. Dar şi un cumplit humor. Plus o repetată inadecvare. Noi ne-am găsit să lansăm un program de ţară în momentul în care Anglia părăseşte Uniunea Europeană. Ceea ce mai înseamnă că înainte nici nu aveam. Îl facem acum şi va avea succes, în ciuda încurcăturilor europene. Vorba lui Klaus Iohannis. "Nu este cazul să ne îngrijorăm peste măsură." "Leul nostru nu va avea probleme", zice acelaşi preşedinte transmiţându-ne o şoaptă de-a lui Mugur Isărescu. Am putea trage concluzia că referendumul din Marea Britanie ne-a prins cum nu se poate mai bine. Avem o ţară ca afară, un guvern de vis, un guvernator călare pe o monedă sigură şi un preşedinte adormit şi mălăieţ, pe care nimic nu-l scoate din sărite. Necum să-l sperie! Ce mai! Ne-am scos! Iar românii plecaţi la muncă (mai mult din sărăcie) să stea liniştiţi! După ce şi-au "luat ţara înapoi" prin alegerea lui Klaus Iohannis, vor fi apăraţi de ţara lor de origine. Vorba preşedintelui nostru: "Vom avea grijă de românii noştri care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie". Până acum n-a fost cazul să ne ocupăm de ei, dar de acum înainte preşedintele şi tehnocraţii o să le facă englezilor cu degetul şi dacă se vor atinge de drepturile lor. Una-două le tăiem exportul de ii şi de artizanat!

Şi dacă situaţia României este exact pe dos? Toată suflarea românească îi compătimeşte pe englezi şi se întrece în eseuri asupra viitorului acestei ţări atât de puternice. Opţiunea rezultată din votul consemnat la sfârşitul referendumului se clatină deja. Ca în cazul referendumului nostru privind un parlament cu 300 de aleşi, nici în Marea Britanie nu este sigur că rezultatul de 52% pentru Brexit va fi concretizat vreodată. Vom trăi şi vom vedea. Deocamdată, ai noştri mor de grija Marii Britanii. Ce-o să fie, cum o să fie etc. Dar multiplele posibilităţi de evoluţie a situaţiei din Europa (la ora aceasta, chiar în orice direcţie) nu ne alarmează, chit că ar trebui să ne îngrijoreze mai mult decât ce a spus Cameron sau de ce a promis Farage.

Priorităţile României nu vin din Marea Britanie şi nici de altundeva (să zicem de la Washington). Vin chiar din interiorul ţării noastre, din instituţiile coapte de corupţie şi depăşite ca organizare, din clasa politică bezmetică, mediocră şi nehalită. Din infrastructura de republică semi-rurală. Din serviciile secrete care dublează toate instituţiile administrative şi politice şi nu dau nimănui socoteală pentru deciziile pe care le influenţează. România ar trebui să-şi poarte sieşi de grijă şi să ia în calcul şi variante nefericite pentru Uniunea în care s-a aruncat orbeşte, suferind de la toate slăbiciunile acesteia şi ratând cele mai multe dintre beneficii. România care înainte cu un sfert de veac producea 5 milioane de tone de oţel (din care exporta 2 milioane de tone) construieşte azi doar cu fier vechi exportat în Turcia şi Italia, de unde importă 400-500.000 de tone. România care din putere economică a rămas o ţară prestatoare de servicii ar trebui să-şi definească un model economic şi unul de identitate naţională. În loc de vorbe goale rostite de la Palatul Victoria sau prin cel de la Cotroceni, ţara are nevoie întâi de toate de un model de reconciliere naţională şi de un proiect de ţară asumat de o majoritate copleşitoare. Şi pe lângă toate astea, de o blocare rapidă a clevetirilor din ţăţismul politic al jurnaliştilor şi politicienilor lăbărţaţi pe televiziuni şi radiouri. În marea majoritate, România este cu mult mai neserioasă prin televiziuni şi prin ziare decât este în realitate. Şi mai devreme decât ne-am aştepta ar putea deveni exact cum se arată prin acestea.

Superficială, flecară, inconştientă, iresponsabilă, nepregătită pentru evoluţii potrivnice, pentru lucrări şi lucrături diplomatice şi strategice majore.

În loc să murim de grija englezilor, mai bine ne-am bate capul cu planuri de a ieşi din situaţia în care suntem şi cum să fim pregătiţi pentru variantele cele mai periculoase pentru noi.

 

 

Mihai Ion Turcu Presedintele si Premierul dupa discutii imediate oficioase cu proeminentii parlamentului si BNR, trebuiau sa comunice ceva cetatenilor, comunicare preluata de media nationala si straina.Au comunicat un fapt, au comunicat ca acest fapt este deocamdata gestionabil in consecintele sale pentru Romania,ca decizia politica a Romaniei este sa-si pastreze cursul cunoscut, si ca dupa contactul de la Bruxelles se vor face precizari. S-a mai spuns ca Romania va negocia in favoarea rezidentilor romani ocupati legal in UK. De atuncea si pana in prezent guverne si parlamente fac estimari si unele comunica situari (Scotia). Era ceva posibil si necesar de comunicat ?...