Reducerea datoriei publice - 10 iulie 2015
Smaranda Dobrescu
Reducerea datoriei publice in principal a tarilor din UE cunoaste trei metode de actiune. Masurile ce le avem la dispozitie sunt: impozitul excepțional pe capital, inflația sau austeritatea. Rezultatul austeritatii a furnizat cele mai clare date, care in conditiile actuale , cu metodele specifice impuse au fost negative, nici macar egale cu zero.
Impozitul excepțional pe capitalul privat este metoda cea mai transparentă, justă și eficientă. De exemplu un impozit proporțional de 15% asupra tuturor patrimoniilor private ar aduce aproape un venit național pe un an și ar permite deci rambursarea imediată a tuturor datoriilor publice. Statul va continua să–și dețină activele sale publice, dar valoarea datoriilor sale s-ar reduce la zero. Aceasta soluție este echivalentă cu o repudiere totală a datoriei publice, cu două diferențe esențiale însă: mai intâi, este întotdeauna foarte dificil să prevezi incidența finală a unei repudieri, chiar parțiale. Astfel de măsuri de eșec total sau parțial a datoriei publice sunt adesea utilizate în situații de criză extremă (Grecia 2011-2012) Aplicarea cu succes a metodei presupune totusi o datorie publica inferioara PIB-ului.
Inflația. Concret, datoria publică fiind un activ nominal (adica al cărui preț este fixat dinainte și nu depinde de inflație), și nu un activ real (adică al cărui preț evoluează în funcție de situația economică, în general mai puțin rapid decât inflația, precum prețul activelor imobiliare și bursiere), este suficient să ai puțină inflație suplimentară pentru a reduce foarte tare valoarea reală a datoriei publice. De exemplu, cu o inflație de 5% pe an, sau chiar de 2%, la capătul a 5 ani, valoarea reală a datoriei exprimată în procente din PIB, se va reduce cu mai mult de 15%, lucru considerabil.
O astfel de soluție este extrem de tentantă. De fapt asta a permis Franței și Germaniei între 1913 și 1950 să se lanseze în reconstrucție cu o datorie publica nesemnificativă după 1950. În special Germania este de departe țara care a recurs masiv la inflație (și în mod egal la anularea pur și simplu a creanțelor) pentru a se debarasa de datoriile publice în cursul istoriei sale.
Desigur a mai existat și metoda vânzării unor active ale statului unor societăți private cu putere economică, lucru periculos pentru că activele statului constau din școli, spitale, clădiri care ar ajuta imediat la lichidarea datoriei publice, dar ar pune Statul în situația de a nu-și mai putea îndeplini datoriile sale în materie de politici sociale, l-ar aduce în situația să închirieze clădiri, să depindă de politica noilor proprietari.
Observatie: O moneda nationala proprie care ar permite devalorizarea ar ajuta prin inflatia rezultata reducerea semnificativa a datoriei. Cuplarea la o moneda comuna sau raportarea la Standard Gold , mai ales in conditii de deflatie face aceasta metoda inutila.
(Capitalul in secolul 21, Thomas Piketty, Sinteza-Smaranda Dobrescu, Tribuna Economica, Economistul, 2014)
Octavian Lupu Eu cred că trebuie să ne păstrăm controlul asupra monedei naționale. Probabil că e singurul element de suveranitate care ne-a mai rămas.
S.D Mi se pare ca indiferent cat de mult se va schimba in bine UE, cat si daca va invata ceva din lectia Greciei este necesar sa ne pastram moneda cel putin pana la incidenta reala a conditiilor de convergenta. Saptamana asta am incercat doua demonstratii privind urmarile dezastruoase posibile consecutive actiunii EMU ce nu-ti permite un creditor de ultima instanta si-ti trimite bondurile corespunzatoare datoriei suverane pe piata, unde mai ales in conditii de deflatie te pomenesti ca tara ta nu mai valoreaza mai nimic. Al doilea argument este cel expus azi prin care se vede ca aflandu-te in imposibilitatea devalorizarii euro, datoria publica ar putea scadea doar apeland la o inflatie controlata a unei monede necuplate. Altfel, datorie exponentiala, pe nimic.
Mihai Ion Turcu UE ar trebui sa faca o pauza in ofensiva integratoare-uniformizatoare, cu obiectiv - federatie ,constitutie,parlament, guvern, banca centrala etc. UE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu