De ce sunt in Romania salariile atat de mici?

De ce sunt in Romania salariile atat de mici? – 22 februarie 2015
Smaranda Dobrescu
De la inceput as raspunde: pentru ca reformele structurale impuse de UE si acceptate cu zel de Boc ne-au prins intr-un moment in care salariile erau inferioare celor din UE. In afara acestui rezultat, un alt pericol major si anume deflatia are aceeasi cauza: reformele structurale.
.................................................................................................................
Reforme structurale pe piata muncii
Alaturi de ideea principala a reducerii cheltuielilor bugetare, reforma structurala a pietei muncii reprezinta o ”perla a coroanei” de tip prusac numita austeritate.In principal aceste reforme descentralizeaza deciziile in materie de salarizare, conditii de munca in sarcina contractelor de munca la nivelul tarii si la nivelul ramurilor, aducandu-le la nivelul companiilor. Aparent, s-ar zice ca “ce-i rau in asta” daca salariile se vor negocia? E foarte rau, spun eu si cu mine destui altii mai avizati poate, caci contractul colectiv de munca la nivel de tara garanta o gama de salarii care sa rezolve in mare masura adaptarea puterii de cumparare la nivelul ofertei de bunuri, mai ales intr-o piata neorientata strict dupa cerere, intr-o piata unde prevaleaza criteriul mentinerii unor profituri producatorilor si comerciantilor.
Odata cu organizarea negocierii salariilor la nivelul companiilor individuale, a devenit extrem de dificil, daca nu chiar imposibil sa folosesti un mecanism de coordonare care sa alinieze toate contractele de munca existente nevoii de a se mentine un anumit nivel al lichiditatilor disponibile si deci al inflatiei. Nici sindicatele nici lucratorii nu pot coordona negocierile pentru mii de companii individuale. Si chiar daca acestea ar reusi, ele s-ar confrunta cu patronii preocupati doar de competitivitatea propriei companii, extrem de putin dispusi sa se aplece asupra situatiei intregii economii.
Astfel apare ca agenda de reforme structurale bazata pe sisteme flexibile de salarizare, agenda promovata de Comisie, se intoarce ca o razbunare. Exact in acest moment cand economiile zonei euro reclama in mod serios o coordonare superioara a salariilor in scopul controlului deflatiei contractele colective de munca la nivel centralizat au fost subminate, slabite sau desfiintate.
Ne-am astepta in consecinta ca CE sa-si domoleasca limbajul despre reformele structurale
Ce aflam in schimb din agenda Consiliului european de iarna? Cererea ca reformele majore de pe piata muncii cum ar fi descentralizarea contractelor de munca colective si flexibilizarea aranjamentelor salariale vor stimula crearea de locuri de munca!! Cu alte cuvinte, in loc sa se recunoasca faptul ca economia a devenit mult mai vulnerabila la socurile deflatiei prin dereglementarea sistemelor de formare a salariilor, decidentii europeni continua sa isi fluture victoria pretinzand ca aceste reforme vor crea joburi. Ramane de vazut cate slujbe se vor pierde cand va aparea a doua runda de efecte provenite din salarii si economia va intra in deflatie serioasa.
Troika noastra, Boc-Basescu-BNR nu s-a gandit cand a schimbat Codul Muncii si a desfiintat contractele colective de munca la nivel de tara si ramura? Deocamdata ca prim rezultat s-a reusit ca absolventii de studii superioare sa fie remunerati cu salariul minim. Urmeaza sa nu ne mai bucuram ca inregistram o inflatie mai mica, mai performanta ca niciodata si sa luam in serios deflatia ca fenomen macroeconomic extrem de periculos.
Un prim exemplu al prezentei deflatiei in curs de generalizare in statele mai sarace ale Europei este Grecia. Daca o tara are datorii mari, ce depasesc PIB-ul, sa zicem va fi nevoita sa vanda din averea ei la preturi infime spre a-si plati datoriile. Cum ar aparea o Europa in care bucati din tari ar reveni Germaniei, de exemplu?

  Smaranda Dobrescu Mai exista si explicatia persistentei in Romania si in alte parti ale lumii a teoriilor clasice economice conform carora: 1. Marirea salariului minim conduce obligatoriu la pierderea de slujbe si 2. piata muncii este competitiva iar negocierea salariilor se poate face intr-o gama extinsa de posibilitati. Teoriile moderne cat si experienta dovedesc ca exista o anumita valoare a salariului minim de la care ocuparea scade, valoare mult mai ridicata decat cea practicata iar piata muncii nu este competitiva, ca dovada ca atunci cand somajul creste, creste si gradul de monopsomie (puterea angajatorilor) si pretul fortei de munca scade chiar sub nivelul subzistentei. Nedorind sa recunoasca aceste fatete ale pietei muncii patronii vor negocia la adapostul teoriilor clasice economice salariile cele mai mici daca regulile impuse de un stat lipsit de viziune le hotaraste.:

  Ionel Iani Velciov Sa zicem ca aceasta valoare a salariului minim ar fi undeva la 3x fata de cea actuala, valoare de la care scade gradul de ocupare ...???

  S.D  In studiul pe care l-am elaborat impreuna cu Prospectiv A-z, am ajuns la concluzia teoretica ca acest punct de inflexiune poate fi determinat prin mariri incrementale cu evaluarea gradului de ocupare dupa fiecare pas.si ca acesta depinde de evolutia cresterii. (vezi figura). In orice caz salariul minim nu poate fi sub recomandarea OIM de 60% din salariul mediu pe economie. O alta varianta ar fi respectarea valorii cosului minim de consum pentru o familie standard (2,8 persoane) Cel mai modest salariu minim pentru 2015 ar fi de 1400 lei in functie de salariul mediu prognozat prin buget.
http://blog.prospectiv.org/.../salariul-minim-pe-economie...

Grupul Prospectiv: Salariul minim pe economie, problematică generală şi...

blog.prospectiv.org|De Grupul Prospectiv

  I.I.V  eu apreciez ca un salariu minim de peste 2700 lei ar determina prabusirea sistemului ... dar pana acolo mai e mult ...

  S.D   Nimeni nu propune asa ceva, deocamdata.

  I.I.V  Daca se discuta cu cartile pe masa si se arata extremele, salariul actual favorizant al emigratiei si cealalta valoarea extrema cea a prabusiri intreprinzatorilor am vedem negocieri care sa ridice mai mult stacheta .... Dar va exista si reversul, cresterea incapacitatii de ajutor social a statului, mult mai mult decat in prezent ...

  S.D  Ideea pe care am expus-o mai sus este rezultatul dezastruos al desfiintarii negocierilor salariale la nivel de tara si ramura. Coordonarea dintre preturi si cerere a disparut. Efectele sunt: Monopsomia patronilor, aberatii de genul salariului minim acordat absolventilor de studii superioare, anularea componentei consum a cresterii (cand nici capital nu prea exista) si o lipsa de lichiditate care duce la dezinflatie.Lipsa dialogului social intre parteneri este o fateta importanta a disparitiei coeziunii din societate.

  I.I.V  Se doreste reluarea negocierilor sau macar mimarea lor ...?

  S.D  Negocierile, conform legislatiei lui Boc din 2011 au ramas la nivel de companie. Poti tu angajat sa ceri cat vrei, oferta patronului poate fi doar salariul minim, In aceste conditii, cand vointa patronilor se impune nu mai exista nici un fel de piata a muncii concurentiala, sau aproape deloc si lucratorul e aparat prea putin in drepturile sale salariale, in sensul remunerarii dupa competente.