luni, 26 ianuarie 2015

Efectele progresului tehnologic rapid



Efectele  progresului tehnologic rapid  - 16 ianuarie 2015
Smaranda Dobrescu
Recentele progrese tehnologice au trei explicatii: Tind sa fie capital-intensive (favorizandu-i astfel pe cei care au deja resurse financiare), calificari inalt intensive (favorizand pe cei care poseda deja o calificare superioara ) si locuri de munca putine (reducandu-se joburile de slaba si medie calificare din economie) La toate acestea se adauga dezvoltarea nemai intalnita ca intensitate a softului inteligent care impreuna cu tehnologiile 3D de tiparire vor deschide mai abitir usa lucratorilor/inginerilor inalt calificati. Fabrica viitorului ar putea avea 1000 roboti controlati de un lucrator. Riscul este acela ca robotizarea si automatizarea vor impinge lucratorii in afara pietei muncii inainte de a se manifesta a treia Revolutie Industriala.
Inovatiile tehnologice ce vor reduce slujbele vor afecta educatia, sanatatea, guvernarea si chiar transportul De exemplu, vom mai avea nevoie de atat de multi profesori in decadele urmatoare daca crema profesorilor poate produce cursuri online ce pot fi studiate de milioane de studenti? Cum vor putea acei fosti profesori inutili sa-si castige painea? Evident, profesorii reprezinta doar un exemplu multiplipicabil la scara economiei.
Acest spectru al tehnologiei ucigatoare de slujbe bantuie lumea economica
Intrebarea mea este cum va putea statul tehnologiilor ucigatoare de locuri de munca sa gestioneze impartirea muncii si a rezultatelor acesteia? Care va fi rolul statului, cum se va putea trece de la rolul in asigurarea bunastarii generale la starea de stat inovator? Intrebarile mi le-au evocat si problematicile asemanatoare care preocupa marii economisti, precum Nouriel Roubini, Dani Rodrik, etc
  Viorel Straoanu Ma intreb cine va cumpara produsele daca lucratorii vor fi impinsi la marginea pietei munci ? Cine va avea bani sa cumpere si cui va folosi excedentul ?

V .S . am citit ca in Finlanda s-au introdus in scoli tabletele in loc de stilou si caiet !!! Quo vadis homo sapiens ?! vb lui Gopo
  V.S  Cred ca lumea se va imparti in doua mari categorii :una supertehnologizata si superproducatoare de bunuri si una pauperizata dar bogata in resurse de orice fel care va cumpara produsele primei.
  Draghi Puterity Vom avea o oligarhie a posesorilor de roboti, secondata de o infima clasa mijlocie formata din inginerii care ii deservesc si dezvolta (in scadere si ea pe masura ce alti roboti si softul pot sa le preia din munca) si o multime de supravietuitori la mila oligarhilor care vor fi supravegheati total si "anesteziati" cu show-uri de indobitocire din ce in ce mai rafinate.

Exista insa si o varianta mai putin distopica, daca toata treaba e masiv distribuita. Daca de ex. fiecare gospodarie ar avea propria ei imprimanta 3D care sa ii construiasca obiectele de care are nevoie. Si fiecare gospodarie se devina autarha din cat mai multe puncte de vedere (energetic, alimentar, etc). Exista deja o astfel de miscare in asa numita "maker scene" unde datele pentru tiparirea obiectelor in 3D sunt gratuite si disponibile tuturor. La fel si cu softul, exista o multime de soft de calitate care e disponibil gratuit.

Pana la urma totul se reduce la existentza sau inexistentza unei gandiri sociale la nivelul unei societati sau al omenirii. Tehnologia, ca intotdeauna, e doar un amplificator al naturii umane.

Desigur daca vom avea inteligentza artificiala autentica, adica soft constient de sine, lucrurile se vor schimba dramatic si probabil ireversibil. Elon Musk tocmai a anuntat ca da 10 mil $ pentru a impiedica o astfel de posibilitate.
  V.S  Vor scoate acciza la alcool si-o vor pune pe imprimanta .Lasind gluma ,se va gindi cineva sa ,,echilibreze" lucrurile de asa maniera incit sa existe monopol ,poate al statului poate al vreunei companii.
  Ionel Iani Velciov Forta de munca excedentara va fi absorbita de gendarmerie ...
  Smaranda Dobrescu Cand citeam cartea lui Capek RUR- Rostum-Universal Robots, credeam ca peste 50 generatii poate se va intampla asa ceva...Adevarul este ca Draghi si intr-o masura mai mica eu, suntem vinovati de atata robotizare si informatizare.. Si economistii se gandesc acum la modificarea unor atribute ale statului, ale formei de democratie, etc care sa fie capabile sa corecteze intr-o masura oarecare aceste aspecte. Deocamdata idei, tatonari. Iata un exemplu:
http://www.socialeurope.eu/2015/01/innovation-state/
Dani Rodrik looks at the nascent digital revolution and shows why in response states should reinvent...
socialeurope.eu|De Dani Rodrik
 S.D  Deocamdata totul este inca programabil, deci depinde de om ce permite robotilor. Sistemele multi-agent, swarm, vor fi probabil etapa viitoare, deloc indepartata, in care robotii vor comuniuca intre ei si isi vor prelua sarcini, dar tot in limita unor algoritmi umani. Asta inseamna insa ca lucratorii hand -made, manufacturieiii cei care nu-si vor gasi slujbe in domeniul serviciilor vor fi cei care pornesc acea "revolutie a manufacturierilor"?
  D.P   Totusi noi, Smaranda, ne facem ganduri si ce trebuie facut pentru ca progresul tehnico-stiintific sa fie in folosul omenirii
  S.D  La noi am putea incepe cu a avea mai multe scanere in medicina, care sa poata fi reparate de tehnicieni romani si care sa nu solicite pacientului chiar in sistemul public cateva sute bune de lei. De exemplu
  D.P  For the record - aparatura medicala e scumpita artificial peste tot. Se fac fentele clasice (subfinantare prin banci + tot felul de certificari inutile) pentru a elimina IMM-urile din joc, si se investeste masiv intr-un lobby "la limita legalitatii".
  Prospectiv A-z .
Rodrik bate campii. Va dati seama cata 'inovatie' ne-ar baga pe gat prietenii bancherilor publici pe banii nostri?! Niciun zgomot despre efectele sistarii investitiilor in cercetarea fundamentala si educatia de dragul educatiei... Chiar si in cazurile fericite ale oamenilor onesti si competenti la acele banci Rodrik pare a asuma oferta de forta de munca inalta calificata etc.
Alexandru Botu Chestiunea pusa in discutie este foarte importanta. Tocmai ca si aceasta arata ca unii, cu premeditare, arunca piatra (aici ultratehnologiile) dintr-un interes pana la urma meschin (inovarea este efectul invidiei, al egoismului, al nevoii de intrecere in a avea controlul asupra tuturor resurselor, deci de a profita disproportionat, exclusiv de aceste resurse) si altii (in acceptiunea unora, destepti, pentru ca mai cred si propun reparatii) incearca sa o scoata (sa diminueze consecintele). Adica "dezvoltarea" nu se produce pentru durabilitate (asumarea responsabilitatii pentru cauze si efecte premodelate), ci pentru profitabilitate, cu consecinte care, mai apoi, vor fi evaluate. Daca se va continua asa, cei care arunca piatra vor fi din ce in ce mai putini, mai puternici si mai determinati sa "inginereasca" si numarul celorlalti de care au nevoie strict in servicii (eventual tot prin tehnologii artificiale) si nu ca o "ferma producatoare de forta de munca". "Salvarea" celorlalti (a o parte din cat ar fi putut sa fie!) ar fi doar daca cei ce au ajuns zei, din aroganta si alte nevoi psihice nu vor simti nevoia sa fie adulati, sa fie proslaviti.

 Mihai Ion Turcu Faptu ca productia inalt tehnologizata inlatura forta de munca este evdenta ( In Anglia sec a IX a fost o rascoaa impotriva masinilor, Industria tehtila manufacturiera indiana de inalta vaoare artitica si a caitati a fot data pee cap de importu de textiele englezesti uzinate etc).Evident se produce o criza a ofertei de munca pe o piata care se supraincarca cu natalitatea crescuta din natiunie "tinere" (nordul Africii spre exemplu) si concomitent un consum sporit de materii prime pentru o productie de masa masinala, ieftina, intentionat de tot mai scurta folosinta , care sa permita rulajul rapid al banilor.In discutie in batranaEuropa se afa natalitatea scazuta asociata cu inindustrii tehnoogic avansate, inalt productive , autiizaoare de forta de munca superor caificata, pentru ntretinere, dar putina, bine platita versus depopuarea de autohtoni a tarior avanate tehnoogic si bogate, cu imigratie nedorita daca raman deschise. Acest tip de porobeme, demografice si criza resurselor incing posibi raporturile internationae, solutia primitiva dar eficienta fiind un razboi clasic ca mijloc de regare. Revirimentul postbelic sau dupa marie epidemii de ciuma, a creat prosperitate si progres ( scumpire fortei de munca, cumul de mosteniri la supravietuitori, posibiitate de refacere a planurior urbansistice, modificari de mentaitate etc). Foametea si epidemiile sunt subtituienti ai razboiuui ca soutie pentru stoparea crizelor de sistem implicand numaru popuatiilor si "nutiitatea" economica a acestor cresteri.

  P.A-z  .
"Foametea si epidemiile sunt subtituienti ai razboiuui ca soutie pentru stoparea crizelor de sistem implicand numaru popuatiilor si "nutiitatea" economica a acestor cresteri." Daca acestea sunt solutii, ar trebui sa ne uitam inca odata la ce consideram a fi problema. Artimetica problemei cred ca are la baza ceva de genul: fericirea unui vestic face cat fericirea a 100 non-vestici.
A.B  Domnule Prospectiv A-z ganditi pozitiv si atunci cand vorbiti despre lucruri triste. Cred ca mai "aritmetic" era daca spuneati: fericirea unui vestic face cat nefericirea a 100 non-vestici. 

Octavian Lupu Si daca presupunand utopic ca robotii vor prelua mare parte din job-urile umane (conform principiului reactionar predecembrist: "munca este pentru tractoare tovarasi"), eliberand specia umana de servitutile supravietuirii prin munca, permitandu-ne sa ne concentram asupra ceea ce ne face umani iar rezultatul acestei analize va fi ca exact munca este ceea ce ne face umani? Atunci ce vom face? Va recomand acest articol dar care nu da raspunsul la intrebare http://www.wired.com/.../when-robots-take-all-the-work.../

  • Robots have loomed over the future of labor for...
    wired.com|De Marcus Wohlsen 
     
    Smaranda Dobrescu Nu stiu. Probabil ca oamenii vor incerca sa se adapteze pentru a supravietui, activitate care va presupune tot un fel de munca, asistata sau nu de roboti. Planeta maimutelor imi vine acum in minte. Ar fi nevoie insa ca lipsa de ratiune sa chiar provoace acel cataclism planetei pentru ca un nou ciclu de viata sa reinceapa, cu memoria si informatia inmagazinata genetic. (???)
  • Mai departe de ce s-a discutat mai sus, intram insa in domeniul SF.


2 comentarii:

Dr. Mihai Ion Turcu - Man, univ.em. spunea...

Am observat tarziu defectiunea tehnica a consolei, regret. Unii au gresit universalizand propria particularitate, ma refer la expansiunea coloniala.In camera in care acum ma aflu, nu exista obiect de lunga folosinta care sa fie mai tanar de de 200 de ani,doua mese sunt chiar mai batrane, a una baroc tarziu cineva trebuie sa fi lucrat luni, a costat corespunzator si costa acuma prin caitate si raritate de zece ori mai mult.In Muzeu national Brukenthal exista o cana de bere din argint confectionata de Sebastian Hann, a cotat echivalentul a doua case din cetate.Magazinele noastre sunt pline de bijuterii, argint si semipretioase din orientul indepartat, lucrate manual, costa nimica.Ma intreb cati bani va fi incasat bijutierul ? Se stie ca existaq alternativa la consumul de hidrocarburi, inovatii cumaprate si blocate de petrolisti si marea industrie de automobile si ca am generat recent razboi si dezatre umanitare pentru "democratie si libertate" in fapt pentru controlul unor resurse de hidrocrburi.Pe pieea noastra, aici si acum observam ca am fost deindustriaizati, prin manevre politice si inginerii financiare si ca muncim pentru salariu minim pe economie care a noi este sub nivelul de saracie agregata a standardele UE, dar cumparam marfuri, alimente, a nivelu preturilor din UE si vindem forta de munca ieftina, exportam oameni,vindem resurse neregenerabie si pamant,plus o datorie suverana rambursabila in doua generatii fara sa stim pentru ce a fost angajata ( in fapt stim). Aceasta ordine mondiala fie se reconcepe fie se prabuseste cu mare zgomot, si posibil regeres, s-a mai intimplat in istorie de multe ori. Domul din Koln a fost terminat in secoul al XIX-lea, este in reparatie continua, a fel mai tanarul Luvru. In domul in cauza au investit bani,munca si creativitate genertii, cei care l-au inceput stiind ca nu-l vor vedea terminat.Ce or fi avut in minte ? Probabil valori.

smaranda dobrescu spunea...

Domnule Mihai Ion Turcu,
MI-a placut mult cum ati incadrat problema salariului minim: intr-un sir de cauzalitati care spre deosebire de produsele vechi de doua secole nu mai permit munca facuta cu un anume rost.Muncim fara tragere de inima, fara alt scop decat acela de a ne procura cele necesare. Motivatia mesterului Manole care ar fi sacrificat orice pentru opera sa, nu mai e valabila azi nici daca nu am impinge spre limita extrema semnificatia ei. Toate actiunile noastre nu mai vizeaza satisfactia personala, orgoliul muncii binecuvantate, ci o spoiala cat sa putem spune:"merge si asa!" Recompensa, pe masura. Din pacate atitudinea noastra, a facatorului de bunuri si a celui care patroneaza aceste bunuri sunt simetrice si niciun factor al binomului nu da semne sa aibe initiativa schimbarii. Acest lucru se intampla evident pe fundalul unei societati fara ambitie, fara un program major de tara, blazata, deprimata. Intr-un cuvant, fara valori.